referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Lev Nicolaevici Tolstoi

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

L. N. Tolstoi în tinereţeÎn anul 1847, fraţii îşi împart între ei averea părintească. Lui Lev Tolstoi îi revine moşia Iasnaia Poliana, situată la 200 km la sud de Moscova, în apropiere de oraşul Tula...

Varianta Printabila 


1

          Lev Nicolaevici Tolstoi
Născut ntr-o familie din nobilimea rusă, trăieşte o copilărie luminoasă şi o tinereţe aventuroasă, mpărţită ntre studii literare şi juridice, ncercări de reformare a vieţii ţăranilor, călătorii, activitate militară (participă la campaniile din Caucaz şi la Războiul Crimeei) şi scriitoricească. A fost unul dintre cei mai mari scriitori ai Rusiei.

Lev Nikolaevici Tolstoi s-a născut la 28 august 1828 la Iasnaia Poliana, gubernia Tula, ntr-o veche familie de nobili moşieri. Tatăl scriitorului făcea parte din generaţia care a participat la războiul de apărare a patriei mpotriva lui Napoleon, din 1812. El s-a căsătorit cu Maria Nikolevna Volkonskaia n anul 1822, devenind astfel posesorul unei nsemnate averi, adusă ca zestre de către bogata prinţesă. Mama lui Tolstoi, femeie foarte cultă (cunoştea cteva limbi străine), moare cnd viitorul scriitor nu mplinise nici ncă doi ani.
Tolstoi şi petrece copilăria la Iasnaia Poliana- moşia mamei sale. Numele aceste localităţi este strns legat de memoria marelui scriitor, care şi-a scris majoritatea operelor n locul care a constituit leagănul primei lui copilării.
După moartea Mariei Volkonskaia (mama scriitorului), de educaţia copiilor (Tolstoi avea trei fraţi mai mari) s-a ocupat o rudă a familiei, T.A. Ergolskaia, de care scriitorul aminteşte deseori cu dragoste şi duioşie. Ea a fost prima care i-a sădit n suflet iubirea pentru om şi frumos şi de la ea a primit Tolstoi cel dinti ndemn de a scrie. Asemeni tuturor famililor de nobili nstăriţi, familia lui Tolstoi a ncredinţat la nceput instrucţia copiilor unor guvernori străini, iar mai trziu - profesorilor, tot străini.
n anul 1837, ntreaga familie se mută la Moscova, pentru a nlesni copiilor continuarea studiilor n instituţiile de nvăţămnt superior. n acelaşi an moare tatăl scriitorului şi orfanii sunt luaţi sub tutela contesei Osten-Saken, sora acestuia. Nu după mult timp nsă, moare şi contesa Osten-Saken, iar copii trec sub tutela contesei Iuşkova, cea de-a doua soră a bătrnului Tolstoi şi soţia guvernatorului oraşului Kazan.
n anul 1844, Lev Tolstoi ncepe să frecventeze cursurile facultăţii de limbi răsăritene la Universitatea din Kazan, nsă după un an abandonează studiul limbilor şi se nscrie la facultatea de ştiinţe juridice. n final se ntoarce n satul natal nainte de a-şi ncheia studiile, descurajat fiind de calitatea slabă a relaţiilor sociale şi academice pe care le avea. Totuşi a reuşit să-şi facă un prieten, pe Dmitri Diakov, cu care mai discuta despre religie, politică şi alte aspecte sociale. n această perioadă a tinereţii el organizează petreceri, este prezent la toate balurile şi se complace n ambianţa fastuoasă a cercurilor aristocratice pe care le frecventa.
Aspecte foarte grăitoare din copilăria, adolescenţa şi tinereţea scriitorului se ntlnesc n trilogia sa autobiografică, opera cu care Tolstoi şi face debutul n literatură.
Perioada aceasta n care scriitorul este atras de strălucirea lumii mondene, ia sfrşit n scurt timp. nzestrat cu o natură neobişnuit de complexă, Tolstoi surprinde ncă de pe atunci discordanţa dintre forma strălucitoare şi conţinutul sterp al vieţii aristocraţiei nobiliare. El surprinde ridicolul acestei lumi izvort din contradicţiile de nempăcat dintre fond şi formă şi ncepe să fie frămntat de gnduri contradictorii, care devin cu att mai complicate cu ct i se lărgeşte orizontul cultural. Cunoaşterea vieţii Rusiei devine pentru Tolstoi problema centrală a preocupărilor sale.
   

                                                            Tinereţea


L. N. Tolstoi n tinereţen anul 1847, fraţii şi mpart ntre ei averea părintească. Lui Lev Tolstoi i revine moşia Iasnaia Poliana, situată la 200 km la sud de Moscova, n apropiere de oraşul Tula. nsufleţit de idei democratice, Tolstoi căuta să mbunătăţească viaţa celor 330 de iobagi de pe moşia sa. ncercările lui au dat greş chiar de la nceput, deoarece iobagii şi priveau noul stăpn cu nencredere, iar tnărul Tolstoi nu nţelegea contradicţiile de nempăcat dintre iobagi şi moşieri (experienţa relatată n romanul nvierea). Retrăgndu-se la moşia sa, Tolstoi şi alcătuieşte n această perioadă un vast program de studiu ce cuprindea un număr de materii foarte diferite unele de altele, menite să-i deschidă un orizont larg asupra cuceririlor omenirii pe tărmul ştiinţei şi artei. n doi ani, Tolstoi reuşeşte să realizeze o bună parte a planului său; acest lucru reiese din faptul că ncă la nceputul anului 1849, Tolstoi ntreprinde o călătorie la Petersburg n vederea susţinerii examenelor de candidat la ştiinţe juridice; după primele examene nsă, fără vreun motiv deosebit, Tolstoi părăseşte Petersburgul.
Mereu frămntat de necesitatea de a activa ntr-un domeniu oarecare, de a fi de folos societăţii, Tolstoi se nrolează n anul 1851 n rndurile armatei ruse care acţiona n Caucaz. Departe de lumea mondenă, n mijlocul sălbaticei naturi a Caucazului, cntată cu atta măiestrie de Puşkin şi Lermontov, n mintea lui Tolstoi se nfiripa ideea "autodesăvrşirii", care, cu timpul, va căpăta amploare, devenind baza filozofiei lui de esenţă mistică, religioasă şi, n ultima instanţă - reacţionară. Tot aici şi ncepe Tolstoi activitatea lui de scriitor. n anul 1852, el trimite redacţiei revistei "Sovremennik" prima parte a trilogiei autobiografice intitulată "Copilăria". n această perioadă scrie şi povestirile "Incursiunea", "Tăierea pădurii" şi altele, cu subiecte luate din viaţa de campanie.
n anul 1854, Tolstoi este transferat n armata dunăreană şi locuieşte timp de cteva luni la Bucureşti. Se rentoarce n patrie odată cu nceperea războiului din Crimeea şi ia parte la apărarea Sevastopolului. Cu acest prilej Tolstoi se manifestă ca un devotat fiu al patriei, luptnd alături de soldaţii de rnd, n care vede ntruchiparea vitejiei şi a abnegaţiei duse pnă la sacrificiul de sine. Scenele de bătălie, uimitoare prin plasticitatea lor, pe care le ntlnim n epopeea "Război şi pace" sunt rodul observaţiilor proprii din timpul apărării Sevastopolului. Dealtfel Tolstoi imortalizează acest moment de cotitură n istoria Rusiei n ciclul intitulat "Povestiri din Sevastopol"
 
1 Contele L. N. Tolstoi la 26 de ani, n 1854
n anul 1856, Tolstoi demisionează din armată şi se dedică activităţii beletristice. n această perioadă el colaborează la cele mai nsemnate reviste ale timpului, printre care şi la revista "Sovremennik" - devenită tribuna de luptă a democraţilor-revoluţionari. De la "Sovremennik", Tolstoi se retrage n acelaşi timp cu Turgheniev, după "ruptura" ce are loc ntre scriitorii aparţinnd clasei nobiliare şi cei din rndul raznocinţilor.[2]
Tolstoi ntreprinde o călătorie n străinătate, n 1857, unde are prilejul să cunoască aspecte din viaţa burgheziei apusene. El vizitează Franţa, Elveţia, Germania şi Italia, după care se rentoarce la moşia sa de la Iasnaia Poliana.
ntre anii 1881 — 1901 Tolstoi locuieşte mai mult la Moscova, pentru a nlesni copiilor posibilitatea de a urma şcoala. şi continuă munca literară şi felul de viaţă simplu, lund parte n acelaşi timp la viaţa obştească. n 1882, participă la recensămntul din Moscova, iar n anii de foamete 1891 — 1894, ia parte la organizarea ajutorării ţăranilor. ntre anii 1880 — 1900 Tolstoi scrie nuvelele: „Moartea lui Ivan Ilici”, „Sonata Kreutzer” şi operele dramatice: „Puterea ntunericului”, „Cadavrul viu” şi „Roadele instrucţiunii”. Spre sfrşitul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea, Tolstoi scrie romanul „nvierea” şi nuvela "După bal", opere n care artistul realist ocupă din nou primul loc, lăsnd n umbră pe filozoful moralist.

Bătrneţea

La 70 de ani Tolstoi e n culmea gloriei - o glorie universală, cum numai Voltaire şi Goethe o mai cunoscuseră. Dar n familie viaţa devine infernală.
n anul 1901, Tolstoi pleacă n Crimeea pentru a se lecui de pneumonie, după care se rentoarce la Iasnaia Poliana, unde rămne pnă n preajma morţii sale. n acelaşi an el este excomunicat din biserică (mai ales din cauza ultimului său roman - „nvierea” - unde atacă făţiş biserica). Guvernul ţarist, al lui Nicolae al II-lea, ar fi procedat, desigur, şi mai drastic, nsă gloria lui Tolstoi era „prea mare - după spusele unui general de jandarmi - pentru ca nchisorile ruseşti s-o poată cuprinde”. Şi ntr-adevăr, nu se putea trece cu vederea faptul că n ultimile decenii figura scriitorului de la Iasnaia Poliana a stat nencetat n centrul atenţiei opiniei publice din lumea ntreagă.
Revoluţia din anul 1905 l-a găsit pe Tolstoi preocupat de acelaşi frămntări şi chinuit de contradicţia dintre sincera lui dorinţă de a veni n ajutorul ţăranilor şi teoria nempotrivirii la rău prin violenţă. Credinţa n eficacitatea acestei teorii i este de multe ori contrazisă de mersul firesc al istoriei şi scriitorul nu poate să nu recunoască uneori binefacerile revoluţiei. Tolstoi nu poate rămne indiferent la numeroasele execuţii din perioada reacţiunii stolpiniste de după revoluţia din 1905 şi scrie plin de revoltă şi ndignare articolul „Nu pot să tac” (1908), n care atacă direct guvernul.

                             Sfirsitu vietii

Acest sfşietor chin moral l determină pe Tolstoi ca la 28 octombrie 1910, n vrstă de 82 de ani, să părăsească Iasnaia Poliana, şi să plece, mpreună cu medicul său D. Makoviţki, ntr-un vagon de clasa a 3-a, fără a avea o ţintă precisă. Nerezistnd călătoriei, Tolstoi răceşte n tren, se mbolnăveşte de pneumonie, şi moare la 7 (20 noiembrie) 1910, n mica gară Astapovo.
Tolstoi a fost nmormntat la Iasnaia Poliana, aşa cum ceruse, n locul unde n copilărie căutase beţişorul fermecat cu ajutorul căruia urma să dăruiască omeniri fericirea.
n timpul Uniunii Sovietice domeniul Iasnaia Poliana a devenit proprietatea statului. n conac şi n şcoala nfiinţată de Tolstoi la Iasnaia Poliana s-a instituit o bibliotecă şi un muzeu care au avut greu de suferit de pe urma invaziei naziste. După război urmele distrugerilor au fost nlăturate şi Iasnaia Poliana a revenit poporului ca loc de reculegere şi de studiu.
n ultima perioadă a vieţii, L. Tolstoi trăieşte o puternică criză morală, care l face să renunţe la avere, să se apropie de viaţa celor mulţi, să caute sensul existenţei n iubirea de oameni şi - n ciuda măsurilor represive luate de autorităţile ţariste - să protesteze prin scris mpotriva abuzurilor şi să ceară reforme pentru mbunatăţirea sorţii celor asupriţi. n această perioadă scrie romanul „nvierea” şi dramele „Puterea ntunericului” şi „Cadavrul viu”. Ca un punct culminant al acestei crize, Lev Tolstoi şi părăseşte la vrsta de 82 de ani casa şi familia, plecnd spre o destinaţie necunoscută. şi găseşte moartea ntr-o staţie de cale ferată, unde boala l obligase să se oprească.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica