referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Maria Tereza a Austriei

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Austria trecuse prin momente grele si din cauza faptului ca, in urma razboaielor cu Prusia, dintre anii 1740-1742 si 1744-1745, a fost nevoita sa cedeze acesteia Silezia. Din anul 1753, Kaunitz a devenit cancelar al Austriei, el ajutand-o pe imparateasa in conducerea statului si dandu-i sfaturi intelepte. Kaunitz a fost cel care a promovat in Austria reforme in spiritul absolutismului luminat...

Varianta Printabila 


1 Maria Tereza a Austriei



Împărăteasa Maria Terezia (1740-1780)

Maria Terezia, cunoscută şi ca Maria Tereza, (în latină Maria Theresia Augusta, în germană Maria Theresia, în maghiară Mária Terézia), (n. 13 mai 1717, Viena; d. 29 noiembrie 1780, Viena), din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Ţărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica împăratului Carol al VI-lea (1685–1740), soţia împăratului Francisc Ştefan şi mama împăraţilor Iosif al II-lea şi Leopold al II-lea.

A purtat titlurile de Arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei, Mare Principesă a Transilvaniei etc. Deşi nu a fost niciodată încoronată cu coroana Sfântului Imperiu Roman, este cunoscută ca împărăteasă ca urmare a faptului că a fost căsătorită (din 1736) cu Francisc Ştefan de Lorena (germ. Franz Stephan von Lothringen), care a fost ales în demnitatea de împărat romano-german în 1745, purtând numele de Franz I Stephan. De atunci încolo Maria Terezia a purtat titlul de Împărăteasă Romană (vezi Sfântul Imperiu Roman).

Nascuta la Viena, a fost fiica imparatului Carol al VI-lea de Habsburg. Acesta a fost preocupat de mentinerea dinastiei Habsburg, in conditiile in care nu avea urmasi in linie masculina. Pentru aceasta, in anul 1713, a dat Pragmatica Sanctiune, imparatul lasand mostenire toate posesiunile sale austriece M.; ea a fost imparateasa a Austriei intre anii 1740 si 1780.

Primii sai ani de domnie au fost foarte agitati. Intre anii 1740 si 1748, s-a desfasurat razboiul de succesiune la tronul Austriei, in conditiile in care drepturile ei de succesiune erau contestate de Carol Albert al Bavariei, de August al III-lea al Saxoniei si de Filip al V-lea al Spaniei. Razboiul s-a incheiat prin pacea de la Aachen, prin care Pragmatica Sanctiune era recunoscuta de toti.

Austria trecuse prin momente grele si din cauza faptului ca, in urma razboaielor cu Prusia, dintre anii 1740-1742 si 1744-1745, a fost nevoita sa cedeze acesteia Silezia. Din anul 1753, Kaunitz a devenit cancelar al Austriei, el ajutand-o pe imparateasa in conducerea statului si dandu-i sfaturi intelepte. Kaunitz a fost cel care a promovat in Austria reforme in spiritul absolutismului luminat.

Dintre reformele introduse cu ajutorul lui Kaunitz si a altor sfetnici buni pe care i-a avut amintim: adoptarea Codului penal (1770), desfiintarea ordinului iezuitilor si transformarea universitatilor in institutii de stat (1773), infiintarea Comisiei urbariale pentru fixarea obligatiilor taranimii fata de stapanii de pamant (1774), reorganizarea sistemului vamal in spirit mercantilist (1775), iar in urma unor rascoale in diferite parti ale imperiului, au fost adoptate reglementari cu privire la robota.

De aplicarea reformelor in spirit luminat au beneficiat si romanii aflati sub stapanire habsburgica. Astfel, politica economica mercantilista a fost aplicata in intreg imperiul, deci si in teritoriile locuite in majoritate de romani. Au fost adoptate metode si masuri care reglementau exploatarea resurselor naturale din principatul transilvanean, iar exploatarea resurselor subsolului a devenit monopol de stat. Au fost infiintate topitorii, manufacturi (in Banat, de exemplu, din anul 1771, a inceput sa functioneze fabrica metalurgica de la Resita). Deoarece romanii, care formau majoritatea populatiei Transilvaniei, erau tot mai nemultumiti de starea in care se gaseau, in anul 1759 a fost adoptat edictul prin care a fost restaurata Mitropolia ortodoxa de aici. Din anul 1777 s-a incurajat si s-a reorganizat invatamantul, prin Ratio educationis.

1
In privinta organizarii Transilvaniei, din anul 1765 aceasta a devenit Mare Principat. Chiar si in conditiile adoptarii unor reforme luministe, a incurajarii economiei si a acordarii posibilitatiicelor de confesiune greco-catolica de a studia in diferite scoli si universitati (la Viena sau Roma, de exemplu), romanii aflati sub stapanire habsburgica nu erau multumiti cu statutul lor, mai ales cei din Transilvania, unde erau considerati tolerati, iar conducerea era exercitata in continuare de germani si de maghiari.

In privinta teritoriului Imperiului Habsburgic, trebuie subliniat ca M. a urmarit marirea acestuia. Daca in anul 1745 a fost nevoita sa cedeze Prusiei Silezia, pe care nu a putut sa o recupereze prin participarea la razboiul de 7 ani (1756-1763), in anii 1772 si 1775 Austria a ocupat o parte a Poloniei (participa la prima impartire a acestui stat) si, respectiv, Bucovina (teritoriu romanesc rapit Moldovei prin tratatul austro-otoman de la Constantinopol, din data de 7 mai 1775). Romanii din Bucovina au fost nevoiti sa suporte stapanirea habsburgica, provincia fiind si ea supusa, ca si celelalte teritorii, unui amplu proces de germanizare si de centralizare (hotararile cu privire la provincii fiind stabilite de la Viena). Bucovina a fost inglobata Galitiei si a devenit ducat autonom abia in anul 1849.

Din anul 1765, M. l-a asociat la putere pe fiul ei, Iosif al II-lea, care va prelua tronul, din 1780, si va continua politica de reforme in spirit luminist incepute de mama sa.

Politica externă
În baza Pragmaticei Sancţiuni adoptate de împăratul Carol al VI-lea, conducerea Casei de Habsburg şi prin aceasta puterea politică efectivă a revenit fiicei sale, Mariei Terezia.
Regele Frederic al II-lea al Prusiei a refuzat să recunoască Pragmatica Sancţiune, ceea ce a dus la Războiul de Succesiune Austriacă (1740-1748). Maria Terezia a reuşit să se impună ca succesoare a tatălui ei, pierzând însă Silezia în favoarea Prusiei.
Planul cancelarului Kaunitz de redobândire a Sileziei a eşuat în urma Războiului de şapte ani (1756-1764).

Politica internă
În plan intern Maria Terezia a iniţiat un amplu program de reformă, cunoscut sub numele de "Reforma tereziană de stat". A promovat dezvoltarea industriei textile şi a comerţului. În 1768 a adoptat un nou cod penal ("Constitutio Criminalis Theresiana"), iar în 1776 a interzis tortura. A îmbunătăţit situaţia ţăranilor, în special cea a iobagilor, deschizând drumul spre desfiinţarea iobăgiei, măsură adoptată în timpul domniei fiului ei, împăratul Iosif al II-lea (1780-1790). Maria Terezia a înlăturat scutirea de impozit a nobilimii şi clerului, impunând totodată limitarea puterilor acestor categorii. În 1774 a promovat reforma şcolară ("Ratio educationis"), punând bazele învăţământului secularizat (de stat) pe tot cuprinsul Monarhiei Habsburgice. A înlăturat astfel monopolul bisericesc în domeniul educaţiei.
În timpul domniei Mariei Terezia cultura a cunoscut un avânt deosebit, manifestându-se atât în domeniul arhitecturii, cât şi în cel muzical (Wolfgang Amadeus Mozart).
Oraşul Theresienstadt din nordul Boemiei, întemeiat de Iosif al II-lea ca oraş-garnizoană, a fost denumit astfel în memoria mamei sale. De asemenea, cartierul Terezian din Sibiu poartă acest nume în amintirea împărătesei Maria Terezia.
Una dintre cele mai cunoscute monede din lume, talerul levantin, se bate şi în zilele noastre cu efigia Mariei Tereza.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica