referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Ecaterina cea Mare

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Pe 9 decembrie 1758 naşte cel de-al doilea copil, o fată, căreia îi dă numele de Anna; copilul este al contelui Stanislaw-August Poniatowski, care la 23 de ani a citit mult, vorbeşte mai multe limbi, ştie ceva filosofie, este un gentilom cosmopolit de primă clasă. La 25 decembrie 1761 (5 ianuarie 1762, după calendarul gregorian), în ziua de Crăciun, împărateasa Elisabeta îşi dă sfârşitul...

Varianta Printabila 


1 Ecaterina cea Mare

Ecaterina cea Mare (21 aprilie 1729, Stettin (Szczecin), Polonia — 6 noiembrie 1796, Sankt-Petersburg, Rusia) născută Sophie Augusta Fredericka de Anhalt-Zerbst, a fost mpărăteasă a Rusiei de la 28 iunie 1762 pnă la moartea sa.
Sub influenţa guvernantei sale, prinde dragostea pentru limba franceză, gustul pentru sclipirea minţii, pentru veselia spontană, pentru vioiciune n scriere şi conversaţie. Dintre toţi preceptorii care desăvrşesc educaţia lui Figchen, cum i se spune familiar Sophiei, numai profesorul de muzică este dezamăgit. La 1 ianuarie 1744, mpărăteasa Elisabeta I, fiica lui Petru cel Mare, o cheamă la Curtea Imperială pe Sophia nsoţită de mama sa, cu scopul de a vedea cum decurge ntlnirea dintre moştenitorul mparătesei, Peter-Ulrich, fiul surorii sale Anna şi tnara prinţesă, n vederea căsătoriei.
Ajunsă n Rusia, Sophie realizează repede că pentru a plăcea mpărătesei, pentru a se impune demnitarilor, pentru a cştiga simpatia celor slabi şi a celor tari, trebuie să devină att de rusoaică ca şi cum s-ar fi născut pe acest pămnt. n timp ce Marele Duce Petru –care i este şi văr- şi indispune anturajul afişnd mereu maniere nemţeşti, ea se dedică studiului intens al limbii ruse şi a religiei ortodoxe. Din ordinul mpărătesei, se stablileşte data de 28 iunie 1744 pentru convertirea Sophiei la religia ortodoxă cnd primeşte şi prenumele de Ecaterina care este şi prenumele mamei actualei ţarine.
La 21 august 1745 are loc căsătoria dintre prinţesa de Anhalt-Zerbst devenită Marea Ducesă a Rusiei Ecaterina şi Marele Duce Petru. Ecaterina descoperă, ncetul cu ncetul, cumplita faţă a Elisabetei, n spatele imaginii idealizate a ţarinei cu inima mare, tot aşa descoperă, zi de zi, adevarata Rusie, barbară, crudă, jalnică, dincolo de aparenţa de civilizaţie. Cu Petru are de la nceput o relaţie proastă şi este ncă virgină după opt ani de căsătorie, din cauza unei probleme medicale a lui Petru. Pe 20 septembrie 1754, după nouă ani de căsătorie, Ecaterina naşte un băiat, Pavel Petrovici, despre care se spune c-ar fi copilul lui Serghei Saltikov -un şambelan chipeş. După naştere, rămne singură, Serghei este ndepărtat printr-o misiune n Suedia, nu i se permite sa-si vada copilul, care e dus in apartamentele imparatesei. Se refugiază n cărţi şi citeşte Analele lui Tacitus, Eseu asupra moravurilor şi spiritului naţiunilor de Voltaire, Spiritul legilor de Montesquieu. Din aceste lecturi ia lecţii de liberalism, visează un regim de bunătate, dreptate, inteligenţă.
Pe 9 decembrie 1758 naşte cel de-al doilea copil, o fată, căreia i dă numele de Anna; copilul este al contelui Stanislaw-August Poniatowski, care la 23 de ani a citit mult, vorbeşte mai multe limbi, ştie ceva filosofie, este un gentilom cosmopolit de primă clasă. La 25 decembrie 1761 (5 ianuarie 1762, după calendarul gregorian), n ziua de Crăciun, mpărateasa Elisabeta şi dă sfrşitul.
Devenit mpărat, Petru al III-lea şi izolează soţia ntr-un colţ al Palatului de Iarnă iar el se instalează cu amanta sa, Elisabeta Voronţova. Ecaterina, nsărcinată din nou, de data asta cu Grigori Orlov, va naşte pe 11 aprilie un băiat, care va fi ncredinţat unor rude ale unui servitor devotat. Băiatul, botezat Aleksei, va deveni contele Bobrinski şi va fi la originea uneia din familiile cele mai de vază ale Rusiei. n 1762, din ordinul mpăratului, este nchisă n fortăreaţa de la Schlusselburg. Este eliberată repede pentru a se evita un scandal, nsă, Ecaterina ştie acum cum se pune problema: ea sau el, tronul sau nchisoarea. "Ferocitatea barbară şi dementă a lui Petru al III-lea făcea destul de verosimile intenţiile sale de a-şi suprima nevasta", va scrie Berenger, nsărcinatul cu afaceri al Franţei.
Pe măsură ce pericolul devine real, prietenii Ecaterinei privesc cu mai multă seriozitate eventualitatea unei revoluţii de palat. I dimineaţa zilei de 28 iunie 1762, Ecaterina care se afla trimisă de soţul său la Peterhof, pleacă spre Sankt-Petersburg; n faţa regimentului Imailovski şi apoi a celorlalte regimente, contele Kirill Razumovski o proclamă pe Majestatea Sa, mpărăteasa Ecaterina, suverană unică şi absolută a ntregii Rusii. Duminică, 30 iunie 1762, Ecaterina şi face o intrare triumfală la Sankt-Petersburg, salutată de focuri de artilerie şi de aclamaţii nsufleţite. Petru al III-lea, chiar n dizgraţie şi nchis, reprezintă o ameninţare permanentă pentru tron. La 6 iulie, ţarul este asasinat de prietenii mpărătesei. Pe 7 iulie ea face public un manifest n care spunea că ţarul Petru al III-lea a făcut o violentă colică hemoroidală care i-a pus capăt vieţii sale.
Spre deosebire de Petru al III-lea, care din nepăsare sau dispreţ, a neglijat luni de zile să fie uns mpărat de către Biserică, Ecaterina decide ca ncoronarea ei să aibă loc la 22 septembrie, la Moscova. Atunci cnd convoacă pentru prima oară Senatul la Palatul de Vară este ngrozită de tabloul situaţiei financiare şi sociale a ţării. Ia măsura nfiinţării unei bănci de emisiune, care imprimă hrtie-monedă n funcţie de cerinţele trezoreriei imperiale. mpinsă de curiozitate se duce să-l vadă n nchisoare pe fostul ţar Ivan al VI-lea. n faţa ei stă un tnăr de 22 de ani, cu chip livid şi privirea rătăcită. Proclamat mpărat la vrsta de două luni, detronat nici doi ani mai tărziu de Elisabeta, el descinde n linie directă din Ivan al V-lea, cel Prost, fratele mai vrstnic al lui Petru cel Mare. La nouă zile după lovitura de stat l invită pe Diderot la Sankt-Petersburg, pentru a continua imprimarea Enciclopediei, a cărei editare tocmai fusese interzisă n Franţa, după ce primele şapte volume fuseseră deja publicate cu succes. Diderot refuză politicos.
ncepe o corespondenţă cu Voltaire care va dura 15 ani, pnă la moartea filosofului francez. Ecaterina şi doreşte să fie demna de elogiile pe care i le aduce Voltaire. Să guverneze ferm după idei liberale. După moartea lui Voltaire, la 30 mai 1778, ea achiziţionează biblioteca acestuia care ajunge la Ermitaj alături de biblioteca lui Diderot. Considerndu-se continuatoarea operei lui Petru cel Mare, este dornică să facă un monument pe care să-l consacre gloriei predecesorului ei. Inaugurarea statuii din bronz reprezentand pe Petru cel Mare va fi inaugurata la 7 august 1782. Pe soclu e gravat "Lui Petru I, Ecaterina a II-a".
 
 
n 1763, pune bazele unor proiecte: un azil de copii orfani, o şcoală de moaşe, un stabiliment de igienă populară, un institut de educaţie pentru fiicele de nobili (faimosul Institut Smolnii). Aduce muncitori germani să cultive pămnturile Ucrainei şi ale Volgăi. Speră ca prezenţa pe pămnt rusesc a acestor străini cinstiţi, sobri şi activi să-i incite pe ţăranii ruşi şi să le fie un exemplu. Cheamă n Rusia, medici, dentişti, arhitecti, ingineri, meşteşugari. nfiinţează o Academie de Ştiinţe. O epidemie de variolă care a făcut ravagii n ţară, o determină pe mpărăteasă n octombrie 1764 să-şi facă vaccinul antirujeolic, dnd astfel un exemplu ntregii naţiuni. ncepe ceea ce ea consideră a fi marea mplinire a vieţii sale, Nakazul sau , Instrucţiune n vederea elaborării unui Cod al legilor. n toamna anului 1766, şi prezintă ea nsăşi opera Senatului. n primăvara anului 1767, deputaţii ncep să se ntrebe ce titlu se cuvine pentru mpărăteasa ca recunoştinţă pentru iniţiativa sa: "Ecaterina cea Mare", "Preanţeleapta", "Mama Patriei"? Titlul de Ecaterina cea Mare ntruneşte cele mai multe sufragii. Ea se preface iritată dar de fapt i place această titulatură.
 

1 Succese internaţionale
 
 
Ecateria a II a Rusiei
Atunci cnd August al III-lea al Poloniei moare, l pune pe tron pe fostul ei amant, Stanislaw Poniatowski sub numele de Stanislaw-August. Franţa şi Austria, intimidate de forţele ruseşti masate la graniţele Poloniei nu intervin. Polonia, aservita Rusiei, acceptă o alianţă polono-rusă contra Turciei, o rectificare a frontierelor n favoarea Rusiei şi admiterea creştinilor ortodocşi n funcţii publice. Este primul succes internaţional al Ecaterinei. n 1768 Imperiul Otoman declară război Rusiei. n ianuarie 1772, o convenţie secretă este ncheiată ntre Ecaterina a II-a, Frederic al II-lea al Prusiei şi Joseph al II-lea al Austriei n vederea unei mpărţiri a Poloniei. Rusia anexeaza Rusia Albă, cu oraşele Polozk, Vitebsk, Orşa, Moghilev, Mstislawl, cu un total de 1.600.000 locuitori. Prusia pune mna pe Warnia şi palatinatele din Pomerelia cu 900.000 de locuitori iar Austria pune stăpnire pe Galiţia, populată de 2.500.000 locuitori. Astfel, Polonia este deposedată de o treime din teritoriul său. Tratatul definitiv a fost semnat la Sankt-Petersburg la 5 august 1772. Ecaterina şi doreşte Crimeea, accesul n Caucaz şi n bazinul Dunării, liberă navigaţie pe Marea Neagră.
n 1773, la 60 de ani, după ndelungi ezitări, filosoful francez Denis Diderot soseşte la Sankt-Petersburg. A doua zi după sosire sa, la 29 septembrie 1773 are loc căsătoria Marelui Duce Pavel cu o prinţesă germana Wilhelmina, botezată Natalia. n iulie 1774, după şase ani de război cu Turcia, se semnează tratatul de pace la Kuciuk-Kainargi. Rusia obţine fortăreţele de pe malul Mării Azov, protectoratul asupra Hanatului Crimeii, Kabarda şi stepa dintre Bug şi Nistru, accesul la Marea Neagră şi la Marea Egee, o despăgubire de război de patru milioane şi jumătate de ruble şi dreptul de a veghea asupra libertăţii religioase a supuşilor creştini ai sultanului. La 21 iulie 1783, ţarina anunţă, printr-un manifest, anexarea Crimeii. Rusia controlează acum şi Marea Neagra. n 1787, sultanul somează Rusia să restituie Crimeea. Este refuzat şi asta nseamnă război. Anglia şi Prusia se declară de partea Porţii Otomane; Franţa şi proclamă neutralitatea. n 1788, Suedia declară război Rusiei. La 3 august 1790 la Varela este semnat un tratat de pace ntre Rusia şi Suedia. Rusia nu va ceda o palmă din teritoriile sale nsă va recunoaşte noua formă de guvernămnt din Suedia. n ianuarie 1792, la Iaşi este semnată pacea dintre Rusia şi Turcia. Tratatul lasă Rusiei ntregul teritoriu situat ntre Bug şi Nistru, recunoaşte oficial că regiunile Crimeea şi Otsakov sunt ruseşti şi confirmă acordurile de la Kuciuk-Kainargi.
n ianuarie 1793, Rusia şi Prusia semnează o nouă convenţie n vederea unei noi mpărţiri a Poloniei. Rusia ia regiunile Vilnei, Minskului, Kievului, Volhinia şi Podolia, n total 3 milioane de noi supuşi. Al treilea tratat de mpărţire a Poloniei este semnat la 13 octombrie 1795. Rusia şi-a nsuşit Kurlanda şi restul Lituaniei pnă la Niemen. Austria obţine Cracovia, Sandomir şi Lublin iar Prusiei i-a revenit nord-vestul ţării, cu Varşovia. Polonia nu mai există.
 
Ecaterina cea Mare, bunica
Marele Duce Pavel, fiul Ecaterinei, se căsătoreşte a două oară după moartea primei soţii cu o altă prinţesă germană, Sophie-Dorothea botezată Maria Fiodorovna. La 12 decembrie 1777 se naşte fiul lor, Alexandru. Băiatul va fi dus n apartamentul mpărătesei şi crescut după principiile ei, convinsă că mama şi tatăl "Domnului Alexandru" -cum l numeşte uneori- n-ar fi ştiut să trezească n aceeaşi măsură mintea şi sufletul copilului. La 17 luni dupa naşterea lui Alexandru, Maria Fiodorovna aduce pe lume un alt baiat, căruia Ecaterina i dă numele Constantin. O aduce la curte pe doamna de Lieven pentru a dirija educaţia nepoatelor sale. Ca educator pentru marii-duci l aduce pe Cesar-Frederic de Laharpe, un ndrjit republican elveţian de 29 de ani.Cu trecerea timpului este tot mai hotărtă să-l ndepărteze de la tron pe fiul ei Pavel, n favoarea nepotului ei, Alexandru. La 28 septembrie 1793 are loc căsătoria Marelui Duce Alexandru cu o prinţesă germană, Luise de Baden, botezată Elisabeta Alekseievna.
 
 
La Sankt-Petersburg, la Palatul de iarnă n 1796 se stinge din viaţă. Procurorul general Samoilov anunţă "mpărăteasa Ecaterina a murit şi fiul său, mpăratul Pavel, a urcat pe tron."
 
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica