referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Satul romanesc - trecut, prezent si viitor

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Regulile formate în timp nu sunt impuse de constrângere, însa ele sunt respectate, chiar nescrise fiind.. Practica generatoare de cutume era uniforma, repetabila si avea o durata de timp destul de îndelungata...

Varianta Printabila 


1  


       Romania actuala este,intr-o masura semnificativa,o Romanie rurala.93.7% din teritoriul Romaniei este teritoriu rural unde locuiesc 47% dintre romani.
       Viata sociala a satului romanesc a avut un puternic caracter comunitar colectiv, datorat unei „rānduieli” fara de care acesta nu ar fi putut rezista atātea veacuri, caracterizat prin aparitia unor traditii care mai tārziu se regasesc īn formele de organizare ale justitiei.  
       Romānii, ca toate popoarele, au trebuit sa comunice īntre ei stabilind astfel diferite relatii. Aceste relatii au fost la īnceput norme de conduita fara caracter juridic, norme care au fost respectate de buna voie de catre toti. Desi mai tārziu a intervenit legea scrisa, satele au continuat sa-si judece pricinile potrivit dreptului stramosesc. Este adevarat, cu timpul, legea scrisa a cāstigat tot mai mult teren īn detrimentul dreptului comunitar. Dar īntre biruinta unuia si disparitia partiala a celuilalt se impunea o perioada īndelungata īn care au coexistat ambele tipuri de “instante”.
         Problema īnlaturarii bruste a dreptului comunitar nu s-a pus īn ceea ce priveste dreptul romānesc scris. Aceasta, deoarece, īn mod inevitabil s-ar fi provocat grave perturbari sociale īn rāndul satelor romānesti care se bazau pe o traditie bine pusa la punct, pe norme nescrise, dar respectate cu strictete. Dealtfel, īncalcarea legii nescrise ducea la sanctionarea celor vinovati, ceea ce demonstra importanta legii nescrise .
        Dreptul romānesc a fost si este īnca indisolubil legat de societate. Romānii, si-au creat propriile reguli sociale cum dintre care amintim : regulile obisnuielnice, regulile morale, regulile religioase etc., reguli clare care le asigurau convietuirea īn colectivitate reguli care si azi coexista cu regulile scrise. Astfel, o serie īntreaga de practici sociale, īndelung repetate īn actele zilnice, cunoscute, aplicate si respectate au devenit, īn timp, norme de drept.
       Conditiile vietii materiale si spirituale, tipurile de relatii sociale din societatea romāneasca au determinat aparitia unor comunitati si grupuri specifice de solidaritate. Viata satului romānesc a avut un puternic caracter comunitar colectiv concretizat īn aparitia unor valoroase traditii social-economice, cu norme, forme de organizare si institutii proprii .
       Baza dreptului la poporul romān au format-o cutumele care creau o situatie juridica mentinuta prin consimtamānt mutual. Cutuma sau obiceiul juridic este cel mai vechi izvor de drept, si reprezenta o practica atāt de īnradacinata īn comunitatea satului romānesc īncāt oamenii socoteau ca prin ea īsi puteau exercita drepturile. Si chiar faceau acest lucru.
       Regulile formate īn timp nu sunt impuse de constrāngere, īnsa ele sunt respectate, chiar nescrise fiind.. Practica generatoare de cutume era uniforma, repetabila si avea o durata de timp destul de īndelungata.
       La īnceputul Evului Mediu, peste tot domnea legea nescrisa, dreptul comunitar, acel obicei al pamāntului dupa care se conduceau toate asezarile romānesti. Pricinile dintre romāni s-au judecat potrivit acelor ”Lex Olachorum”. Īn Romānia, pozitia dreptului obisnuielnic cutumiar s-a pastrat pāna la īnceputul veacului al XIX-lea, alcatuind obiceiul pamāntului sau legea romāneasca, ” Jus Valahium ” sau ” Ius Valachorum ” . Abia dupa aparitia Codului civil din 1864 rolul cutumei se restrānge, dar chiar si legea scrisa face, īnca, trimitere, prin cāteva articole, la obiceiul juridic.
Obiceiul este, practic, rodul experientei de viata a īntregii comunitati. Obiceiul este un model de conduita, el presupune o anumita constrāngere īn recunoasterea valorilor de grup si de respectare alor. Obiceiul apare ca un comportament pe care grupul social īl impune membrilor sai. El se concretizeaza, īn general, pe formule orale, iar autoritatea lui se bazeaza, pentru aplicare, tocmai pe faptul ca este rezultatul unei practici vechi, incontestabile. Obiceiul formeaza un mecanism creator si pastrator de ordine, si mai mult decāt atāt, obiceiul este un mecanism pastrator de cultura
Prescrierile obiceiului pamāntului sunt izvorāte din bunul simt si din īntelepciunea poporului romān, de aceea cānd un membru al colectivitatii īn care traia gresea el era judecat numai dupa normele cutumiare ale locului īn care traia. Poporul romān a tinut si tine, īnca, la traditia īntemeiata pe practicarea si manifestarea cultului. Traditia a fost si īnca mai este conducatoarea tuturor actelor omului. Poate, tocmai de aceea legea tarii sau obiceiul pamāntului apare ca o emantie a īntregului popor privit īn structura lui de clasa si īn evolutia lui istorica. Exista, īnca, obiceiuri stravechi care s-au pastrat aproape nealterate de-a lungul timpului.
Viata psihosociala īn satul romānesc a avut un caracter comunitar evidentiat de īnchegarea anumitor traditii cu caracter economic si psihosocial, de conservarea unor mentalitati specifice. Satul romānesc si-a dezvoltat forme specifice conform trebuintelor comune si a vointei comune.





1 FOLCLOR SI ARTA ROMANEASCA

Arta populara a Romaniei isi are radacinile in trecutul indepartat si tumultos al regiunii. Fiind situata la intersectia marilor civilizatii istorice –Greaca, Romana, Bizantina, Orientala si Occidentala – elemente ale acestor civilizatii au fost absorbite de locuitorii acestor regiuni, toate acestea rezultand intr-o viziune originala care se gaseste in arta, mestesugurile si muzica Romaniei.
Folclorul romanesc este cel mai bine conservat din lume iar manifestarile sale sunt evidente in intreaga tara: Maramures (constructii din lemn, costume, ceramica); Bucovina (tesaturi, oua incondeiate de Pasti, costume, traditii); Banat (costume populare artistice, obiceiuri traditionale); Horezu (ceramica, sculptura in lemn); Muntii Apuseni (costume populare artistice, sculpturi in lemn, sarbatori populare, constructii din lemn); Marginimea Sibiului (icoane pictate pe sticla, costume populare artistice, obiecte de uz caznic - toate adunate in muzee de arta populara). Exista de asemenea muzee ale vechii tehnici populare la Bucuresti, Sibiu , Cluj-Napoca , Ramnicu Valcea, Focsani , Timisoara si Sighetu Marmatiei
Textile si tesaturi   
Camerele caselor taranilor romani sunt decorate cu tesaturi manuale, broderii, covoare, fete de masa si elemente din matase si bumbac. Fiecare regiune are caracterul sau unic sau este cunoscuta pentru elementele proprii: Maramures, Moldavia si Nordul Transilvaniei pentru covoare; sudul Olteniei si Valahia pentru tesaturi din matase; zona Raului Olt River si imprejurimile Sibiului pentru modele lor colorate.
Costume Populare   
Costumele romanesti taranesti sunt specifice regiunilor din care provin, conditiilor geografice si climatice, indeletnicirilor si artei populare locale si obiceiurilor si ceremoniilor stramosesti. Desi costumele atat barbatesti cat si femeiesti sunt caracterizate de fondul alb cu broderii colorate si maneci largi, exista deosebiri intre acestea . Barbatii poarta curele sau braie late, bundite sau veste din blana de miel sau oaie, cizme si palarii reprezentand zona din care provin
Ceramica   
Originile ceramicii romanesti se pierd in negura timpului. Traditiile antice Romane sau Dacice se regasesc in ceramica neagra, rosie sau alba care se face in peste 200 de centre de olarit din toata tara . Acestea sunt unice si specifice fiecarei regiuni. Intre ele enumeram: Horezu si Oboga in Oltenia, Tansa si Radauti in Moldova , Sacele si Corund in Transilvania.
Sticla si oua pictate   
Obiceiul stravechi de a picta pe sticla a fost pastrat in satele Romaniei. Subiectele prezentate in picturi sunt inspirate din teme din viata si religia romaneasca. Maiestria acestor artisti populari poate fi regasita in zonele transilvane ale Fagarasului, Lazu, Sibiel, Sibiu si Brasov . Colectii ale acestui gen de arta pot fi de asemenea vazute la Muzeul Brukenthal din Sibiu, si la Muzeul de Arta al Romaniei din Bucuresti.
Un alt gen de arta poate fi vazut pe ouale pictate. Aceste oua golite de continut sunt impodobite si pictate cu modele complicate si viu colorate, fiind considerate unele dintre cele mai raspandite exemple de arta si decoratii populare.
Sculptura in lemn   
Sculptorii romani in lemn sunt foarte buni si priceputi artizani, si creaza obiecte de o frumusete extraordinara pentru uz casnic cum ar fi linguri, polonice, cutii, scari, banci, instrumente muzicale cum ar fi naiul, fluiere si multe altele. Modelele si picturile complicate sunt deasemenea un element important al mobilierului rural si decoratiilor interioare
Arhitectura
Casele taranesti traditionale sunt de obicei micute si pitoresti, deseori cu usi si ferestre vopsite in albastru viu pentru a contrasta cu peretii varuiti in alb in unele parti ale tarii sau in diferite culori in alte parti. Prispele si stresinile ce la acopera sunt elemente intalnite peste tot. Mobila, scoartele, presurile si obiectele de imbracaminte sunt deseori confectionate manual in gospodarie. Maiestria extraordinara a lucratorilor in lemn din Romania se vede cel mai bine in cladirile acestora, unele case de la sate fiind nu numai construite din lemn, dar si impodobite cu sculpturi elaborate. Bisericile si portile din lemn din Maramures sunt cele mai bune exemple ale acestui gen de arta. Acestea desi au fost construite din lemn prelucrat manual si fara a se folosi cuie metalice, au rezistat secole intregi.
Muzica si Dansuri
Muzica populara romaneasca si dansurile populare romanesti sunt pline de energie antren si pot fi savurate la nenumaratele festivale traditionale ce au loc in toata tara . Muzica intensa si ritmica este creata in principal din trei instrumente: cetera , care se aseamana cu o vioara care scoate sunete inalte; zongora , tot un instrument cu corzi mai mare, si doba , o toba din lemn si piele de capra. Dansatorii sunt imbracati in costume populare de sarbatoare si executa dansuri vioaie, energice si pline de viata, dansurile fiind in cerc sau cu parteneri. Cintatul si batutul din palme acompaniaza de regula muzica in timpul dansului.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica