referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Arme de distrugere in masa

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

1. Unda aeriană de şoc reprezintă o zonă de aer comprimat care se propagă în rafală de uragan din locul exploziei în toate direcţiile cu o vi-teză supersonică (în primele două secunde ea parcurge 1 km, în primele cinci – 2 km, iar în primele opt – 3 km). Suprafeţele devastate pot fi îm-părţite în patru zone de distrugere:...

Varianta Printabila 


1
Protecţia civilă















CUPRINS

1.1.    TIPURILE DE ARME DE DISTRUGERE N MASĂ                                                                        3
1.1.1.    Arma nucleară                                            3
1.1.2.    Arma chimică                                              4
1.1.3.    Arma biologică (bacteriologică)                 5
1.2.    PROTECŢIA MPOTRIVA ARMELOR DE DISTRUGERE N MASĂ                                        6
1.2.1.    Protecţia contra armei nucleare                 6
1.2.2.    Protecţia contra armei chimice                  8
1.2.3.    Protecţia contra armei biologice (bacteriologice)                                                     8
CUPRINS                                                                   2
BIBLIOGRAFIE                                                       8



Tipurile de arme de distrugere n masă

Arma nucleară are o capacitate colosală de distrugere datorată eliberării n urma reacţiilor nucleare a unei cantităţi enorme de energie; forţa exploziei nucleare este echivalată, de regulă, cu forţa exploziei unei cantităţi anumite de trotil. O explozie nucleară produsă n aer se caracte-rizează printr-o străfulgerare orbitoare urmată de un trăsnet asurzitor şi de formarea unui glob de foc cu nişte rotocoale intransparente n jur; praful care se ridică stlp de pe teren şi se răspndeşte n jurul globului de foc ia forma unei ciuperci uriaşe.
Factorii distructivi snt:
1. Unda aeriană de şoc reprezintă o zonă de aer comprimat care se propagă n rafală de uragan din locul exploziei n toate direcţiile cu o vi-teză supersonică (n primele două secunde ea parcurge 1 km, n primele cinci – 2 km, iar n primele opt – 3 km). Suprafeţele devastate pot fi m-părţite n patru zone de distrugere:
a)    totală – construcţiile care se află pe suprafaţa solului sunt distruse complet, iar populaţia, dacă nu se află n adăposturi sigure, nu supravieţuieşte;
b)    mare – clădirile sunt avariate, iar n rndurile populaţiei se nregistrează traume grave, fracturi, hemoragii, contuzii ale organelor interne etc.;
c)    medie – n rndurile populaţiei se nregistrează contuzii, luxa-ţii, hemoragii din nas şi urechi etc.;
d)    slabă – n rndurile populaţiei se nregistrează relativ puţine traume, exceptnd cele psihice.
La explodarea unei bombe de 1 Mt zona de distrugere medie are raza de 50 km, cifră care creşte sau scade n dependenţă de tipul bombei.
2. Radiaţia de lumină constituie un impuls puternic de raze vizibi-le, ultraviolete şi infraroşii emanate timp de 3-17 sec (n dependenţă de tipul şi calibrul bombei); provoacă arsuri, mai ales n zonele neacoperite ale corpului, şi incendii.
3. Radiaţia ultravioletă reprezintă un flux invizibil şi impercepti-bil de raze γ şi de neutroni care se degajă timp de 10-15 sec şi străbate ţesuturile organismului, provocnd boala actinică. Intensitatea radiaţiei scade n raport cu distanţa de la locul exploziei, fiind redusă şi de diver-se obstacole. Materialele de construcţie reţin n mod diferit radiaţia penetrantă, fapt care trebuie luat n consideraţie la construirea adăpostu-rilor. De exemplu, pentru ca radiaţia să fie redusă de două ori, ea trebuie să treacă prin 2,8 cm de oţel, 10 cm de beton, 14 cm de perete de cără-midă, 14 cm de pămnt sau 30 cm de lemn.
4. Contaminarea radioactivă a localităţilor are loc n urma preci-pitării pe teren a produselor finale de dezagregare nucleară, care se m-prăştie pe suprafaţa pămntului, apei şi a obiectelor; radiaţia este de ace-laşi tip ca şi cea penetrantă. Norul radioactiv format n urma exploziei este dus de vnt, contaminnd n calea lui teritorii vaste care pot fi mpărţiţi n dependenţă de radiaţie n 3 zone de apărare:
a)    periculoasă;
b)    puternică;
c)    moderată.
n cazul nerespectării măsurilor de securitate, leziunile pot fi combi-nate, prezentnd traume, arsuri şi afecţiuni de natură actinică. Gravitatea lor depinde de calibrul bombei sau a proiectilului, de distanţa de la epi-centru şi, n special, de tipul armei nucleare. De exemplu, n cazul bom-bei neutronice, elaborate n SUA, partea esenţială a energiei reacţiilor nucleelor se realizează prin fluxuri de neutroni, iar unda de şoc şi radia-ţia de lumină sunt relativ slabe.

Arma chimică include diverse substanţe toxice de luptă, care, constituind ncărcătura unor rachete, proiectile, bombe sau fiind disper-sate din avioane sau elicoptere, au menirea de a afecta n masă populaţia, fauna, flora; zona de acţiune a substanţelor toxice de luptă este numită focar de contaminare chimică. Acţionnd direct asupra pielii, mucoase-lor, sau pătrunznd n organismul omului (prin căile aeriene, tubul diges-tiv, prin rană), substanţele toxice de luptă atacă sistemele de fermenţi şi provoacă diverse stări patologice. n raport cu manifestările declanşate, substanţele toxice de luptă pot fi clasate n 6 categorii principale:
1.    substanţe neuroparalizante (zarin, zoman, tabun, V-gaze) care, fiind inspirate mpreună cu aerul, dereglează grav activitatea centri-lor nervoşi. Dozele relativ mici de substanţe toxice de luptă provoacă o asfixiere uşoară, contractarea pupilelor, slăbirea vederii, excitare neuropsihică, senzaţie de frică etc.; dozele mai mari provoacă dureri violente n abdomen, vomă, diaree, criză de asfixiere. n cazul intoxicaţi-ilor grave cu substanţe toxice de luptă au loc dereglări profunde ale respiraţiei şi circulaţiei sangvine;
2.    substanţe psihogene care atacă n mod selectiv sistemul nervos central, provocnd pentru o anumită perioadă de timp tulburări psihice (halucinaţii, senzaţii de frică), asociate cu pierderea vederii, au-zului, discordarea mişcărilor;
3.    substanţe cu acţiune toxică generală (acidul cianhidric şi derivaţii lui etc.) care provoacă un şir de tulburări serioase: senzaţii de zgriere n gt, de amorţire a mucoasei bucale, dureri de cap, dificultăţi de vorbire, urmate de o slăbiciune generală asociată cu scăderea pulsului şi dereglări ale respiraţiei, după care intervin convulsii, pierderea sensi-bilităţii şi a reflexelor; dacă nu se iau măsurile necesare, afectatul şi poate pierde viaţa;
4.    substanţe vezicante (iprita, luizita ş. a.) care provoacă leziuni ale mucoaselor ochilor, organelor respiratorii, tubului digestiv manifestate prin tusă, apariţia unor vezicule şi tulburări de ordin general;
5.    substanţe sufocante (fosgenul, difosgenul) care acţionează asupra sistemului respirator provocnd asfixie, iar n cazuri grave – edem pulmonar;
6.    substanţe iritante, printre care unele (cloracetofenona, clorpicrina) au o acţiune lacrimogenă, iar altele (difenilclorarsina, adam-sita) provoacă vomă sau (gazul sies) concomitente lăcrimare şi vomitare.


1 Arma biologică (bacteriologică) include agenţii biologici pa-togeni (microorganisme, viruşi, toxinele acestora) utilizaţi cu scopul de a afecta populaţia, fauna, flora. Agenţii biologici pot fi aplicaţi prin dispersare directă n aer (din avioane sau elicoptere) cu ajutorul bombe-lor şi proiectilelor, prin intermediul purtătorilor naturali (diverse insecte, păsări sau mamifere contaminate special) sau prin acte de diversiune.
Arma biologică are anumite particularităţi: datorită transmiterii n lanţ a agenţilor patogeni epidemiile pot fi de lungă durată, iar perioada latentă, caracterizată prin lipsa manifestărilor de boală, face dificilă diagnosticarea. La armele biologice pot fi folosite toxina bolturismului, agenţii patogeni ai pestei, holerei, antraxului, variolei, tularemiei; nu este exclusă contaminarea animalelor cu agenţii patogeni ai febrei, pestei porcine, variolei oilor, contaminarea culturilor agricole cu ajutorul insectelor dăunătoare etc. Teritoriul contaminat de arma biologică poartă denumirea de focar de contaminare biologică sau bacteriologică.
Aplicarea armei biologice va fi confirmată de apariţia unor dre de precipitaţii n urma avioanelor sau elicopterelor, a unor picături de lichid sau substanţe pulverizate n locul unde au explodat bombele sau proiec-tilele; alte semne pot constitui mărirea bruscă a numărului de reprezen-tanţi a unei specii de insecte sau rozătoare necaracteristice localităţii date n sezonul dat, precum şi intoxicaţiile n masă sau răspndirea unor boli infecţioase.

Protecţia mpotriva armelor de distrugere
n masă

Protecţia contra armei nucleare
n cazul unui atac cu arma nucleară populaţia va fi anunţată din timp prin semnalul de alarmă aeriană. Cetăţenii care se vor afla acasă la auzul acestui semnal trebuie să iasă numaidect afară, deoarece sub acţiunea undei de şoc casa se poate prăbuşi, şi să intre n cel mai apropiat adă-post. nainte de a ieşi din casă ei vor deconecta aparatele electrice şi vor stinge focul la aragaz, dacă el arde, vor pregăti de plecare copiii şi per-soanele de vrstă naintată, vor lua documentele, banii, lucrurile de pri-mă necesitate, mijloacele de protecţie individuală (măşti antigaz, cutia de medicamente), alimente şi apă potabilă. Fiecare va anunţa despre alarmă şi vecinii care poate nu au auzit semnalul. Dacă vă aflaţi la locul de muncă n momentul cnd se dă alarma, trebuie să acţionaţi n confor-mitate cu regulamentul elaborat pentru ntreprinderea sau instituţia la ca-re lucraţi, precum şi n corespundere cu dispoziţiile serviciului de pro-tecţie civilă şi ale acestei ntreprinderi sau ale administraţiei instituţiei. n locuri publice (magazin, cinema, teatru etc.) se execută cu stricteţe şi fără a face panică şi dezordine dispoziţiile date de administraţie, repre-zentanţii serviciului de protecţie civilă şi ai organelor de menţinere a ordinii publice. n localităţile rurale, la semnalul de alarmă aeriană, tre-buie adăpostite n cele mai apropiate văgăuni, rpi etc. tehnica agricolă şi vitele. Pentru localităţile rurale prezintă un pericol deosebit norul ra-dioactiv, din care substanţele radioactive se pot mprăştia la sute de kilo-metri de la locul exploziei; n asemenea cazuri se va da semnalul de pe-ricol radioactiv pentru a se lua  măsurile de protecţie a locuinţelor, surselor de apă, rezervelor de pine şi de furaje; aici este necesară şi adăpostirea vitelor. După aceste pregătiri populaţia va intra n adăpos-turi. Durata aflării n adăposturi depinde de gradul de contaminare radioactivă a localităţii; n cazul unui grad de contaminare nalt este necesară evacuarea oamenilor din zona de contaminare (cu ajutorul mij-loacelor de transport) şi o adăpostire mai ndelungată.
Dacă explozia nucleară s-a produs pe neaşteptate, oamenii surprinşi pe stradă sau pe cmp, n cele cteva secunde care au mai rămas pnă la apropierea undei de şoc, vor căuta adăpost lngă cele mai apropiate obstacole (borduri, ravene, şanţuri, cioturi de copac etc.); n cel mai rău caz se vor culca pe pămnt cu faţa n jos, ascunzndu-şi minile. După ce va trece unda de şoc se vor ridica şi vor mbrăca numaidect masca antigaz (n lipsa acesteia şi vor nfăşura gura şi nasul cu un fular sau cu o basma groasă); scuturnd praful de pe haine, se vor porni spre cel mai apropiat adăpost sau, n lipsa acestuia, n direcţie opusă locului exploziei şi, pe ct posibil, n sens perpendicular direcţiei vntului. Se va păşi cu precauţie pentru a nu ridica praful, ocolind băltoacele, construcţiile avariate; persoanelor afectate – nainte de a fi scoase din zona focarului – li se va acorda primul ajutor. ntruct terenul, apa şi restul obiectelor pot fi contaminate cu substanţe radioactive, n zona focarului nu se bea, nu se mănncă, nu se fumează. Părăsind zona de contaminare radioactivă (despre limitele căreia informează posturile serviciului de protecţie civilă), se efectuează imediat dezinfectarea parţială: se scutură Gravitatea leziunilor n dependenţă de distanţa de la epicentrul exploziei
Tipuri
de leziuni    Distanţa de la epicentru, m
    1-1000    1000-1200    1200-1500    1500-2000    2000-3000    3000-4000
Traume     Extrem de grave    Grave     Gravitate medie    ––
Arsuri     Extrem de grave    Grave     Gravitate medie
Leziuni actinice    Extrem de grave    Grave    ––
praful radioactiv de pe mbrăcăminte şi ncălţăminte (ţinndu-se cont de
direcţia vntului) şi prelucrarea sanitară parţială: spălarea minilor, feţei, gtului, clătirea cavităţii bucale şi nazale cu apă necontaminată; proce-durile vor fi repetate pnă cnd controlul dozimetric va indica dezactivarea completă.

Protecţia contra armei chimice
Despre pericolul unui atac cu arme chimice poulaţia va fi prevenită prin semnalul de alarmă chimică; n alte cazuri aplicarea armei chimice se poate determina după urmele de nor lăsate de avioane sau elicoptere, căderea păsărilor moarte din zbor, ofilirea plantelor. n asemenea cazuri, prima măsură urgentă este mbrăcarea măştii antigaz, dar dacă aceasta lipseşte, se nfăşoară ct mai rapid nasul şi gura cu un ştergar, cu o bas-ma sau cu o bucată de pnză mpăturită. Protejnd astfel căile respirato-rii şi, pe ct posibil, ochii, faţa şi minile, se merge spre cel mai apropiat adăpost. Se va avea n vedere că n adăposturile improvizate (lipsite de sisteme de dezintoxicare a aerului) masca antigaz nu se scoate. Dacă prin apropiere nu se află vreun adăpost, focarul de contaminare chimică trebuie părăsit, pornind n direcţie perpendiculară pe de cea a vntului; n zona focarului vor fi respectate aceleaşi reguli ca şi n zona contami-nării radioactive.

Protecţia contra armei biologice (bacteriologice)
La primele semne de atac biologic se vor lua aceleaşi măsuri de protecţie ale căilor respiratorii ca şi n cazul armei chimice şi se va anun-ţa ct mai curnd serviciul protecţiei civile şi al instituţiei medicale. n cazul unui atac cu arma biologică, devine deosebit de importantă respec-tarea regulilor de igienă personală şi ndeplinirea tuturor cerinţelor de or-din igienic privind aprovizionarea cu apă şi alimente. Dacă faptul aplică-rii armei biologice a fost confirmat, se vor lua aminte măsuri antiepide-mice (acţiuni de recunoaştere bacteriologică, de izolare a focarului, de evitare a contaminării prin contact direct etc.), care trebuie respectate cu toată stricteţea.

Bibliografie
ENCICLOPEDIE MEDICALĂ POPULARĂ, Redacţia Principală a Editurii Sovietice Moldoveneşti, Chişinău, 1984
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica