referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Istoria astronomiei

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Aristah din Samos (310 – 230 î.e.n.). A fost elev al lui Straton din Lampsakos şi de la el s-a păstrat o singură lucrare, Despre dimensiunile şi distanţele Soarelui şi Lunii unde încearcă să determine distanţele până la Lună şi Soare. În ceea ce priveşte concepţia cosmologică a lui Aristah, lui i se atribuie admiterea pentru Pământ a unei mişcări combinate...

Varianta Printabila 


1 Evenimente importante din  istoria astronomiei

    
    De obicei se afirmă că astronomia este una din cele mai vechi ştiinţe. Se mai menţionează că nceputurile astronomiei ar data din epoca culturii asiro-babiloniene, care nflorea n Mesopotamia, cu circa 3 – 4 000 de ani .e.n. Cercetări relativ recente consideră acest nceput al astronomiei n negura preistoriei, n perioada cnd omul de Cro Magnon, un veritabil “homo sapiens”, venea să nlocuiască omul de Neanderthal. Este aproximativ anul 35 000 .e.n., din care par să dateze o serie de oase pe care erau gravate fazele Lunii. n realitate credem că nceputurile astronomiei sunt şi mai vechi, ele putndu-se situa n momentul apariţiei poziţiei bipede la om, ceea ce i-a permis să vadă şi să observe CERUL.
    Date mai sigure, bazate pe nscrisuri, avem din epoca marilor civilizaţii indo-europene, n special al civilizaţiei antice greceşti. Dacă am căuta să exemplificăm cu nume ilustre unele realizări ale astronomiei elenistice, nu putem să nu cităm pe unii din marii săi filosofi. Astfel, Tales din Milet (sec. VII - VI .e.n.) era considerat şi iscusit astronom. Un alt nume celebru este cel al lui Pitagora (c. 560 – c.500 .e.n.), care denumeşte cerul COSMOS şi declară că Pămntul are formă sferică. Parmenide din Eleea  (c.540 – 450) care, după Teophrast, ar fi susţinut şi el teoria sfericităţii Pămntului, ar mai fi afirmat, după cum menţionează Plutarh, că “Luna mişcndu-se n jurul Pămntului iluminează nopţile cu o lumină mprumutată”.
    Viziuni şi concepţii aproape de realitate a susţinut şi Democrit din Abdera (460 - 360 .e.n.), care nu numai că a preconizat existenţa atomilor, dar a şi interpretat corect aspectul albicios al Căii Lactee, prin prezenţa a nenumărate stele slabe pe care ochiul omenesc nu le poate distinge, fapt ce a putut fi confirmat după circa 2 000 de ani prin primele observaţii telescopice ale lui Galilei.
    Timp de 2 000 de ani cunoştinţele despre Univers şi astrele ce-l populează s-au acumulat graţie activităţii neobosite ale unor savanţi ca Brahe, Copernic, Galilei, Kepler, Newton, Gauss, Herschel şi alţii pnă n prezent.
    Aristah din Samos (310 – 230 .e.n.). A fost elev al lui Straton din Lampsakos şi de la el s-a păstrat o singură lucrare, Despre dimensiunile şi distanţele Soarelui şi Lunii unde ncearcă să determine distanţele pnă la Lună şi Soare. n ceea ce priveşte concepţia cosmologică a lui Aristah, lui i se atribuie admiterea pentru Pămnt a unei mişcări combinate.
    Hiparh din Niceea (c.190 – c.125 .e.n.). Este considerat cel mai mare astronom al antichităţii greceşti. El ajunge la o foarte exactă apreciere a lungimii anului, considerndu-l ca avnd 365 zile şi un sfert fără 1/300 dintr-o zi. El apreciază foarte exact şi durata lunii sinodice, la 29 zile 12 ore 44 minute şi 2,5 secunde (valoarea acceptată azi se termină cu 2,8 secunde). O altă contribuţie a lui Hiparh este alcătuirea unui catalog de stele, conţinnd peste 850 obiecte. n acest catalog el mparte stelele vizibile cu ochiul liber n 6 clase de strălucire, clasificare care, cu unele perfecţionări, s-a păstrat pnă azi. Hiparh a introdus sistemul hexazecimal, sistem folosit nainte numai de babilonieni, după care cercul se mparte n 360, fiecare grad fiind compus din 60’, fiecare minut avnd la rndul său 60’’.
    Claudiu Ptolemeu (c.90 – c.168). n afara dezvoltării sistemului geocentric care-i poartă numele şi a acelui catalog cu 1025 stele aduse la epocă, Ptolemeu a mai avut şi alte contribuţii remarcabile: descoperă ecveţia Lunii şi calculează paralaxa Lunii cu destul de mare precizie.
   
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica