referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Revolutia americana

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Momentul decisiv a sosit in aprilie 1775, cand Generalul Gage a trimis un contingent armat in afara Bostonului, avand ordin sa aresteze doi lideri radicali si sa distruga un stoc de arme, ascunse de americani langa Concorde...

Varianta Printabila 


1                                     REVOLUTIA AMERICANA





Revolutia incununata de succes a celor 13 colonii americane a constituit pentru intreaga lume un eveniment important. Lovitura data puterii britanice a avut doar urmari de scurta durata, in schimb, dincolo de Atlantic lua nastere o tara noua —Statele Unite ale Americii.

Dupa victoria obtinuta in Razboiul de Sapte Ani (1756-63), Marea Britanie a devenit puterea dominanta in America de Nord. Francezii pierdusera pamanturile din Canada, iar in sud, de-a lungul coastei Oceanului Atlantic pana in Georgia, se intindeau cele 13 colonii britanice. Cu toate acestea, in scurt de timp, impotriva stapanirii briŽtanice s-au ridicat tocmai colonistii.
Pana la sfarsitui secolului al 18-lea in cele treisprezece colonii exista o populatie de aproximativ trei milioane de locuitori, majoritatea de descendenta britanica.

Orasele erau mici dar prospere; Philadephia era cel mai mare oras, cu o populatie de 40 000 de locuitori, urmat de New York, cu 25 000 de lcuitori. In nords existau multi comercianti, pescari si vanatori, iar in sud predominau proprietarii de plantatii; ar cea mai mare parte a colonistilor erau fermieri independenti ce-si lucrau propriul pamant; ulterior acest grup a avut un rol special in desfasurarea revolutiei americane.

Lupta pentru drepturi
Americanii erau obisnuiti sa aiba un cuvant de spus cu privire la propriile afaceri prin intermediul alesilor lor din corpul legistlativ, cu toate ca adeseori luau naster tensiuni intre acestia si autoritatole din Londra. Guvernele britanice erau mult prea departe de America pentru a putea intelege nevoile colonistilor si oricum, efortul lor in acest sens era minim. Ca restul puterilor europene, britanicii vedeau coloniile doar prin prisma beneficiilor aduse tarii-mama, care le fondase si le protejase.Interesul lor era clar evidentiai de restrictiile severe impuse asupra comertului din colonii.

 Americanii trebuia sa importe toate buurile de care aveau nevoie din Marea Britanie sau din alte colonii britanice; taxele puse asupra produselor straine erau mari tocmai pentru a impune cumpararea bunurilor similare de provenienta britanica. Coloniile erau considerate furnizorii principali de materii prime pentru industria britanica; din aceasta cauza au fost impiedicate sa-si dezvolte industrii proprii care ar fi putut concura cu cele din tara mama. Avand in vedere abundenta de resurse si cresterea continua a numarului de colonisti si a fortei lor, situatia nu putea ramane pentru mult timp neschimbata.

Dar victoria obtinuta de Marea Britanie in Razboiul de Sapte Ani a insemnat inceputul schimbarii. Americanii, infometati de pamant, s-au aratat foarte reticenti la hotararea Marii Britanii de a crea o rezervatie indiana ale carei limite nu puteau fi incalcate de colonisti. Desi bine intentionata, aceasta incercare de a stavili expansiunea coloniilor spre vest nu putea fi pusa in aplicare. O inflenta puternica asupra pozitiei americanilor a avut-o inlaturarea amenintarii franceze; aceasta insemna ca americanii nu mai aveau nevoie de protectia armatei britanice. In acelasi timp guvemul britanic, incarcat cu datorii de razboi, hotaraste cresterea contributiilor coloniilor.

O taxa nepopulara
Primele urmari ale acestei hotarari s-au materializat in Legea Timbrului si Legea Incartiruirii, votate de Parlamentul britanic in 1765. Legea incartiruirii crestea obligatiile americanilor de a sustine trupele britanice; dar Legea Timbrului impunea o taxa asupra documentelor si materialelor tiparite, inclusiv ziare, afectand toate clasele; s-a declansat o miscare sociala. Si-au inceput activitatea primele grupuri radicale - "Fii Libertatii", au izbucnit numeroase revolte, iar comerciantii americani au refuzat sa mai importe bunuri britanice. Un nou slogan, "Nici o taxa fara reprezentare" (in Parlamentul britanic), exprima doleantele colonistilor. Si in acel moŽment si mai tarziu, au existat in Marea Britanie forte ale opozitiei care sustineau cauza colonistilor. In 1776 noul guvem anuleaza Legea Timbrului, dar in acelasi timp, sustine pintr-o lege speciala ca Parlamentul avea dreptui sa promulge legi pentru colonii, daca e necesar.

Perioada de bunavointa a fost scurta. In 1767, noul ministru de finante, Charles Townshend, stabileste taxe asupra unei game largi de bunuri importate in colonii. In Boston, capitala statului Massachusetts, izbucnesc noi conflicte. In martie 1770, soldatii britanici prezenti in oras isi pierd rabdarea intr-o confruntare cu un grup de razvratiti si deschid focul, omorand cativa americani. Acest incident ii socheaza atat pe americani cat si pe englezi; dupa "masacrul din Boston" ambele parti s-au retras din acest conflict. S-a renuntat si la aplicarea taxelor, exceptie facand taxa pe ceai, careia americanii nu i s-au opus, ci s-au multumit sa o evite prin intermediul
contrabandei.

Inca mai existau tensiuni intre autoritati si colonii, dar cea mai serioasa criza a izbucnit trei ani mai tarziu, cand guvernul a luat masuri speciale pentru a sustine East India Company, aflata in pragul falimentului. Printre aceste masuri s-a numarat si colectarea fortata a taxelor pe ceai. Colonistii s-au opus cu incapatanare, trimitand inapoi vapoarele ce transportau ceai. In cele din urma, in decembrie 1773 cand guvernatorul Bostonului a incercat sa aduca o incarcatura de ceai, un grup de cetateni imbracati in indieni au atacat vasul si au aruncat ceaiul peste bord, in apele golfului.

Acest incident cunoscut sub denumirea de "ceaiul din Boston" a fost sanctionat cu promptitudine. Portul Boston a fost inchis pana cand colonistii plateau pentru ceai, lucru pe care refuzau categoric sa il faca. Puterea consiliului legislativ din Massachusetts a fost restransa, iar generalul britanic Gage a fost numit guvernator al coloniei, cu misiunea de a imblanzi spiritele.

Confruntarea finala
Scena era acum pregatita pentru confruntarea finala. Marea Britanie avea un guvem stabil condus de Lordul North, deseori  influentat de Regele George III; de acum incolo politica britanica va fi dezastruoasa, purtand amprenta obstinentei si limitarii Regelui George. In acelasi timp americanii erau mai pregatiti ca niciodata pentru lupta. In septembrie 1774, la Congresul Continental din Philadelphia, reprezentanti din 12 colonii au pus la punct planurile de actiune.
Momentul decisiv a sosit in aprilie 1775, cand Generalul Gage a trimis un contingent armat in afara Bostonului, avand ordin sa aresteze doi lideri radicali si sa distruga un stoc de arme, ascunse de americani langa Concorde.

Desi operatiunea trebuia sa fie secreta, colonistii au aflat de ea si au trimis inaintea trupelor calareti, pentru a alerta si restul populatiei; exista chiar si o legenda care vorbeste despre unul dintre calareti, Paul Revere.


1 Primele focuri
Fiind preveniti din timp, liderii radicali au reusit sa scape. Dar in Lexington, cand trupele au ordonat militiei locale sa se imprastie, s-a deschis focul - la inceput probabil din greseala - si au fost ucisi opt americani.
Trupele s-au indreptat spre Concorde si au distrus depozitul de arme; cand se intorceau spre Boston au fost atacati de mii de colonisti, foarte buni tintasi, ce foloseau tactici de guerila. Aproape trei sute dintre ei au murit, iar cei ce au reusit sa scape si sa se intoarca in oras, s-au trezit inconjurati de o armata americana improvizata, dar in continua crestere.

Inceputul razboiului
Americani au fost extrem de infuriati  de uciderile din Lexington. La cel de-al doilea Congres Continental din mai 1775, s-au impus radicalii si au fost luate o serie de decizii importante, printre care si aceea de a constitui un guvern independent.

Armata iregulara din afara Bostonului a fost redenumita Armata Continentala, iar comanda ei a fost preluata de un gentleman din Virginia, George Washington. La putin timp a izbucnit Razboiul American de Independenta.
Americanii au preluat initiativa si in mai 1775 au luat prin surprindere doua fortarere britanice din apropierea granitei canadiene, capturand o mare parte a artileriei.

Dupa asediul nereusit din timpul iemii asupra Quebecului a urmat o pauza, iar apoi un alt atac asupra Canadei ce a pus capat sperantei colonistilor intr-o victorie rapida. Canada a ramas sub stapanire britanica pe tot timpul razboiului, fiind o baza importanta de actiune impotriva celor treisprezece colonii. Intre timp britanicii au adus intariri in Boston, iar cand rebelii au ocupat inaltimile din jurul orasului, au contraatacat sub comanda Generalului William Howe. Trupele britanice au incercat sa atace pozitiile colonistiilor situate pe inaltimi si au fost distrusi de acestia. In cele din urma pozŽitiile americanilor au fost luate cu asalt, dar aceasta aparenta victorie in batalia de la Bunker's Hill l-a costat pe Howe pierderea aproape a jumatate din cei 2200 de soldati aflati sub comanda sa; In schimb armatele americane au resimtit aceste evenimente ca pe o incurajare.

Amenintati de sosirea artileriei formate din propriile forte capturate, englezii se retrag din Boston in martie 1776. Intre timp incercarile de a ajunge la compromis nu dau rezultat. Ideea unei rupturi complete de tara mama a inceput sa ia nastere intarita si de influenta pamfletului “Simtul practic” scris de radicalul englez Tom Paine.

Declararea independentei
In final, in iulie 1776 Congresul Continental a votat separarea de Marea Britanie si a adoptat Declaratia de Independenta. Thomas Jefferson, delegatul Virginiei a avut o contributie importanta la redactarea acestui document care denunta "tirania" Regelui George III si proclama dreptul tuturor oamenilor la "viata, libertate si nazuinta spre fericire". Cele treisprezece colonii au fost redenumite Statele Unite ale Americii.

Dupa un atac esuat asupra orasului Charleston din Carolina de Sud, britanicii si-au reorientat fortele spre statele din America Centrala. Incepand din iulie 1776, Howe a avut o serie de succese, cucerind New Yorkul si invingandu-l in repetate randuri pe Washington, care s-a retras de-a lungul raului Delaware. Washington era departe de a fi un geniu militar, iar rebelii pe care ii conducea nu erau potriviti pentru trupele regulare; cu toate acestea Washington nu a renuntat niciodata la lupta. In plus, timpul s-a scurs in favoarea americanilor, caci aprovizionarea britanicilor cu alimente si arme era dificila, mai ales in situatia in care existau alti dusmani mult mai aproape de casa.

Washington a refacut moralul americanilor in noaptea de craciun 1776, cand a trecut raul Delaware si a luat prin surprindere o garnizoana britanica de o mie de oameni. Dar in anul urmator a fost din nou invins de Generalul Howe, care a reusit sa ocupe Philadelphia. Washington si armata sa au petrecut o iarna extrem de rece, luptand sa supravietuiasca si incecand sa se reorganizeze.

Din pacate pentru britanici, activitatea lor de planificare devenise dezorganizata, in timp ce Howe captura Philadelphia, un alt comandant britanic, generalul John Burgoyne, venea cu armata dinspre Canada, asteptandu-se sa-l intalneasca pe Howe in Albany, la nord de New York. Dar trupele lui Burgoyne au fost lasate sa se descurce singure intr-o zona dificila, vesnic hartuita de rebeli; in final, in octombrie la Saratoga au fost inconjurati si siliti sa se predea.

Acest lucru a avut un dublu impact negativ asupra britanicilor, deoarece infrangerea ii incurajase pe francezi sa li se alature americanilor. Intre timp si spaniolii si olandezii au declarat razboi Marii Britanii, trezita luptand pe mai multe fronturi si detronata din pozitia de "stapan" al marilor. George III era acum dispus sa faca concesii, dar s-a dovedit a fi mult prea tarziu: americanii doreau independenta.

O noua strategie
Cu toate acestea Marea Britanie continua lupta. Philadelphia a tost evacuata, dar New Yorkul a ramas sub ocupatie britanica si in nord razboiul ajunsese intr-un punct mort. In 1778 bitanicii au adoptat o noua strategie, sperand sa cucereasca sudul, cunoscut pentru bogatele recolte de orez, tutun si indigo.
La inceput lucrurile au mers foarte bine penŽtru britanici. Georgia a fost ocupara, atacul franco-american asupra portulul Savannah esuase; o armata americana fusese imobilizata in Charleston si fortata sa se predea, iar Generalul Gates - invingatorul de la Saratoga - a fost trimis la Camden. In acest moment comandantul britanic, Lordul Cornwallis, a facut o mare greseala invadand Carolina de Nord.

Trupele americane aflate sub comanda lui Nathaiel Greene, s-au retras incontinuu; dar in acelasi timp fortele inamicului scadeau vazand cu ochii. Cornwallis si-a continuat drumul spre Virginia bajbaind, iar in cele din urma s-a refugiat in Yorktown, in golful Chesapeake.

Americanii si francezii, care pana atunci nu colaborasera prea fructuos, au reusit sa-si coordoneze planurile. Inainte ca britanicii sa-si dea seama ce se intampla, Lordul Cornwallis si armata sa s-au trezit inconjurati de o armata mult mai numeroasa, cu armele atintite spre ei, in timp ce flota franceza bloca accesul la ocean.

Constituirea oficiala a SUA
Capitularea armatei lui Cornwallis in data de 19 octombrie, 1781, a pus capat Revolutiei Americane. New Yorkul a ramas ocupat timp de aproape doi ani, insa cele mai importante operatiuni militare si navale ale fortelor britanice se desfasurau in alte zone (Insulele Carraibe si India), impotriva francezilor. In septembrie 1783, prin intermediul Pacii de la Paris, a fost recunoscuta independenta Americii.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica