referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Societatea romanesca in perioada interbelica

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

România a fost în perioada interbelica o tara mediu dezvoltata, o tara în care ramura de baza era agricultura iar industria era în ascensiune. Societatea româneasca a fost si acum o societate a contrastelor, existand o mare diferenta intre mediul urban unde locuiau cam 18% din totalul locuitori si cel rural...

Varianta Printabila 


1                           SOCIETATEA ROMANEASCA IN PERIOADA INTERBELICA



          Īn perioada interbelica - 1918-1938 - Romānia a traversat mai multe etape: a) 1919-1922 - etapa caracterizata prin resimtirea distrugerilor provocate de Primul Razboi Mondial; b) 1922-1928 - perioada dezvoltarii relative, cānd Romānia īsi reface potentialul economic, productia industriala si agrara creste treptat si se īncheie procesul de unificare īn plan politic si economic; c) 1929-1933 - marea criza economica caracterizata prin inflatie, somaj, pauperizare; d) 1934-1938 - perioada relansarii economice a Romāniei datorita politicii protectioniste si a interventiei statului īn economie. Īn 1938 Romānia a atins punctul maxim al evolutiei sale.
          Romānia a fost īn perioada interbelica o tara mediu dezvoltata, o tara īn care ramura de baza era agricultura iar industria era īn ascensiune. Societatea romāneasca a fost si acum o societate a contrastelor, existand o mare diferenta intre mediul urban unde locuiau cam 18% din totalul locuitori si cel rural.
          Prefacerile, avantul, progresele Romaniei īn perioada interbelica s-au datorat desavarsirii statului national Romānia Mare, ceea ce a sporit potentialul uman si material al tarii.
          Realizarea unirii celei mari la 1 decembrie 1918 a facut din Romānia una din marile tari ale Europei. Suprafata ei a crescut de la 137.000 kmp la 295.049 kmp, fiind a noua tara ca suprafata īn Europa. Populatia tarii a ajuns la aproximativ 18 mil. locuitori, din care circa 72% erau romani, iar 28% minoritati : maghiari, germani, evrei, urcrainieni, sarbi, croati, tigani, etc. Minoritatilor li s-au asigurat drepturi egale cu ale populatiei majoritare, drepturi consfiintite prin decretele-lege din 1918, 1919, prin Constitutia din 1923, Legea Invatamantului 1924 si 1928 si prin Legea Electorala 1926. Pentru integrarea si solutionarea problemei minoritatilor nationale, imediat dupa Primul Razboi Mondial īn Romānia s-a infiintat un subsecretariat de stat pentru minoritati. De asemenea, Romānia a acceptat tratatul minoritatilor incheiat la Paris īn timpul Conferintei de Pace. Īn solutionarea problemelor minoritatilor, guvernele Romaniei din perioada interbelica a avut drept model principiile consemnate īn acest domeniu de Rezolutia Unirii de la Alba-Iulia, 1918. Minoritatilor li s-a permis o reprezentare parlamentara si dreptul de a-si constitui partide proprii, ca de exemplu : Partidul Maghiar - 1922, Partidul German - 1929, Partidul Evreiesc - 1931.
          Īn perioada interbelica nu se produc modificari esentiale īn structura populatiei Romaniei. Taranimea ramane principala clasa sociala (ocupa cam 80% din populatia tarii). Īn cadrul ei se produce o crestere a categoriei de mijloc, rezultat al reformei agrare din 1921, prin care 1,4 milioane de familii de tarani au fost improprietarite.
          Īn urma acestei reforme, prin care au fost expropriate 6 mil. ha pamant, marii proprietari funciari primesc o grea lovitura īn plan economic, care, corelata īn plan politic cu cea electorala din 1926, determina disparitia acestei clase.
          Se consolideaza burghezia, rezultat al dezvoltatii industriale. Predomina burghezia mica, mijlocie, cea comerciala, iar dupa 1934 apare burghezia financiara si industriala.
Consecinta a dezvoltatii industriale este si consolidarea clasei muncitoare romanesti. Muncitorimea se concentreaza īn marile zone si orase industriale : Valea Prahovei, Valea Jiului, Bucuresti, Brasov.
Tot acum se afirma categoria functionarilor si mai ales intelectualitatea, care se angajeaza plenar īn evolutia societatii romanesti.
          Unirea de la 1 decembrie a necesitat masuri legislative, economice si politice de realizare a unificarii depline, a integrarii īn noile provincii īn statul roman. A existat o perioada de tranzitie, 1918 - 1920, cānd organsime special creeate cum au fost : Sfatul Tarii, Parlamentul si Consilul Dirigent din Transilvania, Comitetele Unirii din Basarabia si Bucovina au asigurat integrarea pasnica a acestor teritorii romanesti īn statul national. Īn 1920, prin decrete lege, aceste organsime regionale de tranzitie au fost desfiintate. Īn plan economic unificarea s-a realizat prin stampilarea coroanelor si rublelor (1919) si prin Legea Impozitului din 1921 prin care s-a fixat un impozit unic,pentru toti cetatenii, īn functie de avere. Īn acelasi timp s-a introdus legea Bugetului de stat, valabila si pentru teritoriile nou integrate. Īn plan politic, inca din 1918, s-a introdus īn Romānia votul universal, egal, direct si secret pentru toti cetatenii de la 21 de ani. Erau exceptati de la dreptul de vot militarii, magistratii si femeile.
          Constitutia din 1866 nu mai corespundea noilor realitati romanesti de dupa unire, de aceea, īn 1923, 29 martie s-a adoptat o noua constitutie, care stabilea caracterul unitar, indivizibil si inalienabil al teritoriului romanesc. Prin constitutie sunt garantate drepturile minoriatilor de reprezentare parlamentara si īn toate institutiile si organele statului. Īn acelasi timp constitutia garanta libertatea constiintei si deplina egalitate tuturor confesiunilor. Legea electorala din 1926 introducea principiul primei electorale, partidul care obtinea la alegerile parlamentare cel putin 40 % din locurile parlamentului primea o prima electorala care sa-i poate permite sa obtina majoritatea. Aceasta masura a asigurat o stabilitate a guvernelor īn perioada interbelica.
          Unificarea administrativa a statului roman s-a realizat prin legea administrativa din 1925, care impartea tara īn judete, īn plase, īn orase, comune si sate. Judetele erau conduse de un prefect numit de Guvern, plasele de catre un pretor, iar orasele si comunele de catre un primar ales de consiliile locale. Aceasta lege punea īn aplicare si principiul descentralizarii - transferarea unor prerogative ale organelor centrale - Guvern, autoritatilor locale.
          Īn 1924 s-a elaborat Legea Invatamantului care stipula gratuitatea si obligativitatea invatamantului elementar - 7 ani.
Prin Constitutia de la 1923, Romānia era o monarhie constiturionale, seful statului fiind regele, dar spre deosebire de ceea ce se prevedea īn 1866, prerogativele regelui slabesc, crescand acum rolul parlamentului. Regele continua sa fie si īn perioada interbelica arbitrul vietii politice romanesti, el, impreuna cu guvernul reprezentand puterea executiva īn stat. El pierde dreptul de veto absolut. Dat fiind aportul monarhiei, īn special al regelui Ferdinand īn Realizarea Unirii de la 1 decembrie, prestigiul Romaniei creste si se intareste, īn perioada imediata unirii. Ca realizator al unirii, Ferdinand, impreuna cu regina Maria se incoroneaza īn 15 octombrie 1922 la Alba-Iulia, ca regi ai Romaniei Mari, la Catedrala Reintregirii.
          Monarhia romana trece insa īn deceniul al treilea printr-o criza datorata faptului ca principele mosteniror Carol, datorita vietii sale particulare renunta īn 1925 la drepturile sale de urmas la tron. Īn 1926, la 4 ianuarie, parlamentul voteaza legile prin care Carol este inlaturat de la succesiune. Este desemnat ca succesor, fiul sau Mihai, care, minor fiind a necesitat constituirea unei regente care sa conduca pāna la majoratul lui Mihai. Regenta si-a intrat īn atributiuni īn anul 1927, cānd, regele Ferdinand moare. Īn 8 iunie 1930, principele Carol revine īn tara si, cu acordul Guvernului taranist devine rege al Romāniei, prin īncalcarea legii din 1926. Carol al II-lea (1930-40) si-a manifestat dorinta de a instaura un regim personal, de autoritate, toate actiunile, masurile sale din acesta perioada, īn urma instaurarii dictaturii personale erau subordonate acestui scop.
Parlamentul a avut atributii sporite fata de perioada anterioara, conferite de constitutia din 1923. Institutia parlamentara era tot puterea legiuitoare, structurat pe 2 camere : deputatii si senatul. El controla guvernul.
       
1   Perioada interbelica romāneasca se caracterizeaza printr-un sistem politic pluripartidist, fata de cea anterioara cānd era bipartid. Acum, cel mai puternic partid este PNL, reprezentantul burgheziei, adeptul unei politici de dezvoltare prin efort propriu, a dezvoltarii industriale. PNL, prin fuziunea cu Partidul Unirii din Bucovina a devenit primul partid cu adepti īn īntreaga Romānie. El s-a aflat la guvernare īn perioada 1922-1926 si īn perioada 1932-37 cānd a luat masurile politice si economice de desavarsire a unificarii Romāniei si de redresare, relansare economica dupa criza dintre 1922-33. Forta acestui partid a fost data si de liderii sai I.I.C. Bratianu, Vintila Bratianu, I.G. Duca, Constantin Dinu si Gheorghe Tatarascu, precum si teoreticienii Stefan Zeletin, Vintila Bratianu, Mihail Manoilescu.
          Al doilea mare partid din perioada interbelica este PNT, fondat la 10 ianuarie 1926 prin fuziunea PNR din Transilvania si PT condus de Ion Mihalache. PT se formase īn 1918 din initiativa unui grup de tarani, īnvatatori, care era primul partid ce exprima initial interesele taranimii. Baza sociala a PNT era taranimea, mica burghezie, intelectualitatea. Acest partid a urmarit īn activitatea sa completarea constitutiei din 1923, aplicarea principiului descentralizarii. A urmarit apararea interesul taranimii, a intelectualilor, punānd pe prim plan dezvoltarea agriculturii. Era adeptul sprijinului capitalului extern, prin doctrina "portilor deschise". Doctrinarii sai au fost Gheorghe Zane, Virgil Madgearu, iar conducatori: Iuliu Maniu (fost conducator al PNR) si Ion Mihalache. PNT s-a aflat la guvernarea tarii intre 1928-31 īn plina criza economica si 1932-33.
          Īn perioada interbelica pe scena politica romāneasca au functionat si partide de centru, intre care, cel mai important a fost Liga Poporului fondat īn aprilie 1918 de catre generalul Alexandru Averescu, partid care īn 1920 si-a luat numele de Partidul Poporului. Prestigiul sau a fost sporit de personalitatea conducatorului sau, care si-a cāstigat o mare popularitate īn timpul Primului Razboi Mondial. Partidul s-a aflat la guvernare intre 1920-21.
Intre 1918-1938 īn politica romāneasca s-au afirmat si extremele politice : extrema stānga si cea dreapta.
          Extrema stānga a fost reprezentata de PCR, constituit la 8 mai 1921 avānd ca ideologie marxismul. A functionat de la īnceput ca o sectie a Cominternului, internationala a treia comunista, cu sediul la Moscova, popularizānd ideile acestuia. Datorita ideilor promovate, aceea a autodeterminarii nationale īn 1924 a fost scos īn afara legii, urmānd sa lucreze īn ilegalitate pāna īn 1944.
          Bazele extremei drepte īn Romānia au fost puse de Liga Apararii National Crestine, organizatie īnfiintata īn 1923 de profesorul A.C. Cuza. Aceasta organizatie era ani-democratica, anti-semita, promovānd idei nationaliste. Īn 1927 din LANC s-a desprins o grupare condusa de Corneliu Zelea Codreanu intitulata Legiunea Arhanghelului Mihail. Īn 1930 LAM īsi ia numele de Garda de Fier si, datorita politicii, ideilor si mai ales a asasinarii īn 1933 a prim-ministrului I.Gh. Duca Garda de Fier este declarata ilegala. Īn 1935 Garda de Fier se legitimeaza politic prin partidul " Totul pentru tara ".
          Confruntarea intre democratie si tendintele autoritariste ale unor partide sau personalitati politice reprezinta o alta caracteristica a vietii politice interbelice. Aceasta a fost dominata, dupa cum am subliniat, de PNT si PNL, ambele partide optau pentru democratia parlamentara, garantata de un monarh constitutional.
          Liberalismul (neoliberalismul) doctrina PNL īsi propunea faurirea unei economii capitaliste, prospere, īn care rolul principal revenea burgheziei. Īn conceptia liberala acest lucru era posibil numai prin realizarea unei economii eficiente, unei industrii puternice. Aceasta urma sa se dezvolte prin utilizarea capitalului autohton, prin utilizarea bogatiilor tarii, prin limitarea influentei capitalului strain si dezvoltarea pietii interne si a protejarii economiei de catre stat.
PNT promova o politica de īntarire a statului taranesc, fiind adeptii statului agrar. taranistii erau adeptii patrunderii masive a capitalului strain.

          Īn perioada interbelica s-a manifestat īn viata politica si teoria socialista, reprezentata de partidul social democrat, refacut īn 1927 sub Constantin Titel Petrescu. Aceasta teorie milita pentru reformarea societatii romānesti prin preluarea puterii politice de catre clasa muncitoare, fapt ce trebuia realizat īn cadrul democratiei parlamentare, īn urma unor alegeri libere. La polul opus existau gruparile politice de dreapta, reprezentat de legionari, adeptii unui sistem totalitar. Ei militau pentru realizarea unui stat national legionar de tip fascist. Doctrina totalitara era reprezentata si de PCR, reprezentantul totalitarismului de stānga.
          Īn perioada interbelica se remarca doua tendinte, doua optiuni. Curentul europenist si curentul traditionalist. Societatea parcurge un proces de modernizare īn perioada interbelica, de integrare īn valorile civilizatiei europene, iar īn plan politic drumul de la democratie la autoritarism, deceniul al IV-lea marcānd amurgul democratiei romānesti.


    Am ales aceasta tema deoarece am fost fascinat de lucrurile care s-au intamplat in Romania in acea perioada, mi-am amintit care au fost regii Romaniei si totodata primele partide romane.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica