referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Subcontinentul indian

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Prima miscare religioasa a fost jainismul, fondat de Mahamra. Propaga nonviolenta, condamna sistemul de caste si considera sacra orice forma de viata. Acest ultim concept denumit ahimsa era respectat de adeptii lui fata si de cele mai mici insecte...

Varianta Printabila 


1                                       SUBCONTINENTUL INDIAN





India antica a fost un subcontinent cu o populatie numerosa, cu o istorie complicata si furtunoasa. S-au nascut aici religii mari, imperii au inflorit si au decazut, dar cultura indiana si-a pastrat intotdeauna caracterul specific.
India antica ocupa teritoriul pe care il denumim subcontinentui Indian, pe acest teritoriu azi existand patru state: Republica India, independenta din 1947, Pakistanul, Sri Lanka (Ceylon), si Bangladeshul, devenit independent in 1971.

In valea Indusului care azi apartine Pakistanului in jurul anului 2500 i. Hr. s-a format una din cele mai vechi civilizatii ale lumii. Au avut orase mari, proiectate cu mare minutiozitate, casele fiind cladite din caramizi de lut ars, orasele fiind dotate cu retele de apa si canalizare dezvoltate. Au conceput si o scriere in imagini, care, din pacate nu s-a putut descifra nici pana azi, si din aceasta cauza despre civilizatia din valea Indusului avem doar cunostinre sumare. Prabusirea acestei civilizatii in jurul anului 1700 i. Hr. s-a datorat probabil unei catastrofe naturale.

Valea Indusului se afla in partea nord-vestica a subcontinentului, relativ destul de aproape de o alta civilizatie veche, cea sumeriana, cu care, ipotetic, s-ar putea sa fi avut relatii comerciale si de care a fost, poate, influentata.
De mai multe ori pe parcursul istoriei Indiei ideile noi au patruns in partea de nord-vest a tarii, - si tot acolo au sosit si cuceritorii externi. Imensul teritoriu al subcontinentului pe celelalte parti este inconjurat de mari, munti inati si paduri tropicale, si din aceasta cauza alte civilizatii, ca de exemplu marea civilizatie chineza, nu au lasat urme vizibile.

Viitorul Indiei a fost determinat in mod fundamental de invazia triburilor nomade ariene, sosite in mileniul II i. Hr., care, inarmate cu arme de bronz si cu care de lupta, au migrat pe parcursul secolelor in India in mai multe valuri prin trecatorile Afganistanului de azi. Dupa ce au ocupat Nordul Indiei s-au lasat de viata nomada si activitatea lor principala a devenit agricultura.
Populatia bastinasa supusa - in majoritatea lor dravizi avand culoarea pielii mai inchisa - in nord a devenit o populatie de servitori ai arienilor victoriosi, dar in sud si-a pastrat independenta. Din cauza obstacolelor reliefului cuceritorii ajungeau aici mai greu, si din aceasta canza istoria politica a acestei regiuni difenra de cea a teritoriilor din nord, cu toate ca inflnenta ideilor ciilturale si religioase nu au putut fi oprita de izolarea geografica.

Formarea Indiei
Lipsa documentelor scrise nu ne precizeaza in ce masura au preluat cuceritorii arieni traditiile dravidiene. Unele reprezentari sugereaza ca zeitati venerate astazi, alaturi de idei religioase si ritualuri, au o istorie care izvoraste din civilizatia indusului. Sigur este insa, ca limba, religia si structura sociala ale arienilor au determinat in mod fundamental infatisarea ulterioara a Indiei.
De la cuceritorii arieni provine credinta acordata zeitatilor naturii, de exemplu zeilor Vauna si Indra, separarea preotilor (brahmanilor) ca clasa sociala si ceremoniile sacrificarii animalelor.

Imnurile religioase si textele ceremoniilor au fost transmise prin traditia orala de catre preoti, generatii de-a randul, mai tarziu fiind adunate si imortalizate in cele patru carti a Vedelor, din care aceasta perioada timpurie a religiei indiene a primit denumirea de religia vedica. In timpul mileniilor urmatoare religia vedica s-a schimbat foarte mult, ca in final sa se desavarseasca in hinduism. Hinduismul este si azi religia majoritatii hindusilor, cele mai sfinte texte a acestei religii fiind Vedele. Sanscrita, limba acestor scrieri sacrale a devenit limba literara "superioara", aceasta a fost utilizata de invatatii din toata India. Cu toate ca existau o multime de dialecte si chiar si limbi de sine statatoare, sanscrita la fel de bine si-a pastrat pozitia autoritara, ca si latina in Europa medievala.

Sistemul castelor
Societatea ariana timpurie se diviza in patru clase sociale sau caste; prima casta alcatuita de preoti (brahmani), a doua alcatuita de luptatori (nobilimea) iar a treia de tarani, mestesugari si comercianti. Dintr-a patra casta faceau parte slugile. Cei care nu faceau parte din nici una dintre aceste caste erau denumiti "intangibilii" sau "paria". Fata de castele superioare privarea lor de drepturi era mai accentuata decat a slugilor.

Cu timpul acest sistem a devenit mai complicat si mai rigid, si in afara celor patru caste au aparut mai multe subcaste. Ca urmare a acestui sistem fiecare individ al societatii era legat prin mostenirea sa de un anumit rang si de o anumita ocupatie, putea manca numai anumite mancaruri si putea sa se casatoreasca numai cu cineva din casta sa. Acest sistem era justificat de teoria hindusa a karmei, dupa care soarta fiecarui om in viata este rasplata sau pedeapsa meritata a faptelor bune sau rele savarsite in vietile sale anterioare. Sistemul castelor s-a pastrat pana azi, cu toate ca guvemele Indiei au incercat in mod repetat sa elimine barierele sociale traditionale cu daramarea barierelor sociale vechi.

Dezvoltarea religioasa
Perioade lungi din istoria politica a Indiei raman obscure, este sigur doar ca cel putin o duzina de regate ariene infloreau sau se razboiau intre ele fara un rezultat semnificativ. In religia hindusa, in schimb, au survenit schimbari esentiale: au luat nastere cultele lui Siva si Vishnu, elementele principale ale hinduismului epocii noi. Sistemul castelor, puterea preotilor si sacrificiile virtuale practicate de hindusi au generat doua miscari mari de reforma in secolul al VI-lea i. Hr..

Prima miscare religioasa a fost jainismul, fondat de Mahamra. Propaga nonviolenta, condamna sistemul de caste si considera sacra orice forma de viata. Acest ultim concept denumit ahimsa era respectat de adeptii lui fata si de cele mai mici insecte.                  
Cu toate ca jainismul a devenit in India o religie de masa nu a depasit niciodata granitele subcontinentului. In schimb cealalta miscare religioasa, budismul a devenit cea mai mare religie din lume. Pe fondatorul ei cunoscut sub numele de Buda il chema Gautama Siddhartha (in jurul 535-483 i. Hr.). Denumirea glorioasa Bud inseamna "iluminatul". Dupa traditie era originar dintr-o familie domneasca, a primit o educatie aleasa, dar a fost ferit de tumultul vietii. Privelistea unui om batran, a unui bolnav incurabil, al unui mort si al unui ascet l-au pus pe Guatama fata in fata cu moartea si cu suferinta.

Dupa aceste intalniri o perioada lunga cauta adevarul si la varsta de 36 de ani a devenit iluminat. Dupa acest eveniment a inceput sa-si propage ideile. Pe oameni ii indemna la urmarea "caii de mijioc", adica sa se abtina de la huzur, dar si de la ascetism (renuntarea la binefacerile vietii de zi cu zi). Invatatura principala al lui Buda era ca viata
este o suferinta, generata de dorinta, si prin urmare putem scapa de suferinta daca stingem in noi dorintele. Astfel sufletul scapa din circuitul nasterii si renasterii, poate ajunge in Nirvana, adica in starea de fericire eterna.


1 Regate si imperii
In timp ce Buda isi propaga doctrinele, regatele din India se razboiau intre ele, si pe teritoriile din nord-vest au inceput sa se infiltreze influente persane si grecesti. Cuceritornl macedonean, Alexandru cel Mare, dupa ce a cotropit imperiul persan, a patruns si in India, si l-a invins pe regele Puru, dar la cererea soldatilor sai obositi, care nu doreau o noua intalnire cu elefantii de lupta, s-a retras.
Fondatorul marii dinastii Maurya, Chandragupta (321-297 i. Hr.) probabil a fost participant la rezistenta fata de Alexandru cel Mare. Dinastia Maurya a fost prima (si pentru 2000 de ani si ultima) care a reusit sa-si extinda controlul asupra majoritatii  subcontinentului, carmuind din capitala Pataliputra asezata in inima dens populata a Indiei, in bazinul Gangelui.

Cel mai mare domnitor Maurya, Asoka (cca.268-232 i. Hr.) si-a inceput domnia ca rege cuceritor, dar i s-a facut greata de varsarea de sange si s-a convertit la religia budista. A incercat sa-si transpuna ideile in practica, a pornit o serie de munci voluntare, proclama nonviolenta si toleranta fata de supusi. Minunatele monumente Maurya sunt acele coloane cu inscriptii pe care Asoka le-a ridicat in intreaga imparatie. A trimis misionari budisti in strainatate si in urma activitatii acestora s-au pus bazele raspandirii budismului in Asia rasariteana, incepand cu Birmania si Ceylonul. Arta si arhitectura budista au inflorit si in interiorul Indiei, cu toate ca imparatia Maurya s-a dezintegrat foarte repede dupa moartea lui Asoka.
Dupa epoca statelor mici aflate in razboi in secolul al III-lea o noua dinastie, dinastia Gupta a reunit mare parte a subcontinentului. Imparatia lor a atins epoca de glorie sub domnia lui Chandragupta II. (376-415). In spiritul hinduismului reinnoit cultura Indiana isi traia perioada de inflorire. Au fost scrise in limba sanscrita capodopere lirice si dramatice uriase, era in plina dezvoltare sculptura si arhitectura hindusa cu stilul sau somptuos fara egal.

S-au obtinut rezultate marcante in matematica si astronomie. Indiei, dinastiei Gupta, ii datoram aplicarea corecta a valorilor zero si zece. In secolele V si VI a aparut o noua putere in partea de nord-vest a continentului, hunii heftaliti. 0 perioada au fost respinse atacurile sagetatorilor razboinici, dar puterea soldatilor s-a epuizat si imparatia Gupta s-a destramat.

Puterea islamului
In perioada urmatoare a devenit foarte clar, ca budismul in cadrul maselor mari nu poate concura cu hinduismul in reinnoire, si astfel budismul in secolul al IX-lea a intrat intr-un declin rapid. Hinduismul insa in aceasta perioada trebuia sa faca fata unei provocari externe mult mai dure - islamismului.

Islamul este o religie foarte combativa, si propovaduia ca Dumnezeul este unu si exista o singura cale, calea fericirii de apoi. Pentru individ purta un mesaj total diferit fata de conceptia religiilor hinduse, a caror element de baza era transmigratia sufletelor, circulatie a nasterii si a renasterii timp de milioane de ani. Asa a devenit foarte incert, daca musulmanii si hindusii vor putea convietui in pace. In final antagonismele religioase au jucat - si joaca si azi - un rol important in istoria Indiei: acestea au determinat divizarea in mai multe state a subcontinentului Indian.

Ostile musulmane au patruns in India prima data in secolul al VIII-lea. Au pradat India de Nord, au cucerit Sindul (regiunea de sud al Pakistanului de azi). Cu aceasta inaintarea lor s-a oprit, dar in secolul al X-lea dinastia turco-afgana a Gaznevizilor a ocupat Punjabul si l-a anexat imperiului musulman centro-asiatic. Noile incursiuni au slabit in continuare regatele hinduse, care timp de un secol nici nu au incercat sa faca cuceriri noi. Atunci a ajuns la putere in Ghazni o noua dinastie mult mai puternica.

Sultanatul din Delhi
Cel mai activ membru al noii dinastii, Muhamad, a atacat India de Nord in-1192, a sfaramat confederatia nord hindusa, si a instalat in Delhi ca vicerege un sclav turc de al sau. Acest conducator a infiintat asa numita dinastie a sclavilor. El si urmasii sai au extins puterea sultanatului musulman asupra intregii Indii. Regatele hinduse din nordul tarii nu au fost desfiintate, ci au fost vasalizate, iar populatia nu a fost convertita in intregime la religia islamica. Dar incetul cu incetul noua religie a prins radacini in India, si inspirate de modele persane, arta plastica, cea decorativa si arhitectura islamica au inceput sa marcheze cultura indiana.

In istoria sultanatului au fost perioade bune si perioade rele, dar dupa 1398, cand cuceritorul mongol Timur Lenk i-a pradat teritoriile, a intrat in declin. Urmatorii cuceritori au lasat dupa ei amintiri mult mai frumoase. Ei au fondat cel mai stralucit imperiu musulman al subcontinentului: India Mogulilor.

DATE IMPORTANTE
Cca.2500-1700i.Ch.
Civilizatia din valea Indusului in India de Nord
Dupa 2000 t. Hr.
Invazia cuceritorilor arieni prin nord-vest
Secolul al Vl-lea I Hr.
 Aparitia a doua noi religii: jainismul fi budismul
327 - 325 i. Hr  
Alexandru cel Mare in Punjab
Cca.321 – 184 i. Hr.
Dinastia Maurya unifica mare porte a Indiei
Cca. 274 – 236  i. Hr.
Domnia lui Asoka
320 - 535
Domnia dinastiei Gupta: epoca civilizatiei "clasice" indiene
Secolul al IX-lea
Declinul budismului in India
998 - 1030
Domnio dinastiei Gaznevizilor
Incursiuni de jaf musulmane.
1398- 1399
Timur Lenk prada India de Nord
1526
Fondarea imperiului Mogulilor
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica