referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Modificarile peisajelor geografice

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Mineritul aduce mari modificari in peisajul geografic. Saparea de galerii poate pricinui surpari care apar ca niste incizii in teren. Asemenea surpari au pricinuit dezastre, cum a fost cel de la Elm (Elvetia), în 1881, care a pus bazele cercetarii deplasarilor de teren. Unele ocne parasite, au dat prin surpare, un relief specific, cum se poate vedea la nord de Târgu Ocna, cu hauri in forme de doline sau cu lacuri sarate ca la Ocna Sibiului, folosite in scop terapeutic...

Varianta Printabila 


Modificările peisajelor geografice

         Mineritul aduce mari modificări în peisajul geografic. Săparea de galerii poate pricinui surpări care apar ca nişte incizii în teren. Asemenea surpări au pricinuit dezastre, cum a fost cel de la Elm (Elveţia), în 1881, care a pus bazele cercetării deplasărilor de teren. Unele ocne părăsite, au dat prin surpare, un relief specific, cum se poate vedea la nord de Târgu Ocna, cu hăuri în forme de doline sau cu lacuri sărate ca la Ocna Sibiului, folosite în scop terapeutic.
         Haldele de steril ce se înalţă în apropierea exploatărilor miniere aduc adesea modificări însemnate în peisaj, acestea luând dimensiunile unor coline. Ele periclitează adesea împrejurimile. În octombrie 1966, la Aberfan (Marea Britanie), o surpare a unei asemenea grămezi de zgură şi cărbune a produs o impresionantă catastrofă: halda a alunecat peste o şcoală din apropiere, omorând 143 de persoane, în majoritate elevi.
         Exploatările sub cerul liber (în carieră), cu decopertarea stratelor neproductive de deasupra, care pot atinge zeci de metri grosime, schimbă radical aspectul locurilor, distrugând în primul rând solul fertil. La adâncimi mai mari se sapă în pâlnie, cum se procedează la multe exploatări cuprifere în Utah (U.S.A.), la cele din Shaba (Zair),  din Zambia etc. Gropile acestea imense rămân mărturie distructivă peste veacuri, după ce exploatările s-au încheiat, producându-se surpări, şiroiri şi acumulări de ape cu mineralizaţie extremă. La fel "pădurile de sonde" creează peisaje specifice şi chiar aglomerări urbane în vecinătate.
         Îndustria modernă este rezultatul unei transformări radicale a vechii industrii meşteşugăreşti, impulsionată de maşinism, de noi surse energetice, indroduse de aplicarea tehnicii în proces rapid (de unde vine expresia de "revoluţie industrială"). Dacă în Anglia aceasta începea în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Franţa ea îşi are începuturile în prima jumătate a secolului al XIX-lea (odată cu apariţia motoarelor cu vapori şi a căilor ferate), iar în alte ţări vest şi central-europene abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
         Legată la început de baza de materii prime şi energetice (de unde aglomerarea iniţială a industriei grele în cuprinsul bazinelor de huilă din Ruhr, Silezia superioară, Anglia centrală, Pennsylvania etc.),
industria a putut să se deplaseze în secolul nostru în cuprinsul sau vecinătatea marilor oraşe, sprijinită de energia electrică. A existat o etapă de amplasare a industriilor în munţi, lângă hidrocentrale (de pildă în Alpii francezi, în Alpii italieni). Când după primul război mondial se găseşte mijlocul de transport al curentului electric la distanţă, prin linii de înaltă tensiune, se produce o nouă invazie a industriilor în marile oraşe din câmpie (Paris, Milano, Londra, Moscova etc.). După cel de-al doilea război mondial apare o nouă aglomerare a industriilor, cea portuară, îndeosebi a ramurilor ce consumă materii prime aduse pe mări (petrol, minereu de fier, concentrate neferoase etc.). Se dezvoltă puternic marea centură industrială de pe ţărmul estic al S.U.A., cea din majoritatea porturilor japoneze, marile rafinării de petrol de pe ţărmurile Angliei, Germaniei, Franţei de vest şi Italiei de sud.
         Sprijinită astfel în dezvoltarea ei, industria s-a extins teritorial, independent de sursele energetice sau de cele de materii prime; a trecut de marile aglomerări urbane în suburbiile acestora, apoi în micile oraşe şi chiar în mediul rural.
         În prezent, în multe ţări dezvoltate ale lumii, industria s-a generalizat în teritoriu. Dar aceasta a atras după sine mari transformări în peisajul geografic al locurilor, în modificarea funcţiilor economice ale multor regiuni, în deplasarea forţei de muncă rurale spre diferite centre, cu consecinţa urbanizării în ritm rapid a multor ţări din lume.
         Schimbările de peisaj geografic se datoresc faptului că mai toate ramurile industriale consumă multă apă, de unde necesitatea aducţiunilor pe conducte ori a creării unor mari lacuri de acumulare în apropiere. Industriile au nevoie de materii prime, de unde construirea unor reţele de transport (feroviare, rutiere, subterane sau  aeriene, conducte pentru petrol şi gaze naturale, cabluri electrice etc.). A apărut necesitatea cazării forţei de muncă în apropiere, de unde construcţiile de locuinţe, de localităţi-dormitor în vecinătate ori înmulţirea mijloacelor de transport în comun de pe anumite areale înconjurătoare spre centrul industrial, zeci de mii de muncitori deplasându-se spre aceste centre. Toate schimbă radical peisajul unor oraşe, care se dezvoltă vertiginos.
         Dar apar şi noxele atmosferice ori poluanţii apelor. Praful de ciment se aşterne pe acoperişuri, pe frunzişul arborilor şi desigur în plămânii oamenilor. Furnalele şi oţelăriile răspândesc în aer praf cu diferite compoziţii, iar industria chimică precum şi termocentralele degajă în împrejurimi fum, praf şi gaze toxice.
         Dar sunt şi alte particule ori gaze aruncate în atmosferă, care nu se văd; li se simte uneori mirosul. Ele se fac vizibile numai când atmosfera este încărcată de vapori, sub forma unor ceţuri înnecăcioase (smog). La Londra, oraş vestit până nu demult pentru ceţurile cu smog, analizându-se conţinutul aerului într-o asemenea perioadă (5-8 decembrie 1952), s-au găsit un procent de anhidridă sulfuroasă de 10 ori mai ridicat decât în vreme obişnuită şi particule de praf în suspensie, cu o densitate de 4,5 miligrame la mł. Peste 4000 de persoane au decedat în marele oraş din cauza smogului în aceste zile, se mai adaugă, în diferite centre industriale, şi alte emanaţii (foarte nocive sunt cele de la topitoriile de plumb ori de alte metale neferoase). Aşa se explică extensiunea tot mai mare de anemii, de boli cardiovasculare, de afecţiuni ale aparatului respirator, de malformaţii la nou-născuţi etc. În multe centre industriale, gazele din conţinutul aerului, îndeosebi acizii, provoacă până şi coroziunea zidurilor caselor şi chiar ciuruirea metalelor. În vremea din urmă, tot mai răspândite sunt ploile acide, care fac să se usuce frunzele arborilor.
         Deversările de reziduuri şi chimicale în apele curgătoare sau chiar infiltrările acestora în apele freatice au provocat dispariţia faunei din multe râuri; acestea nu mai transportă ape curate, ci curenţi de ape cu reziduuri urâte şi rău mirositoare.
         Mari lacuri, care atrăgeau odinioară mulţi turişti în staţiunile elegante de pe margini, sunt poluate în diferite gradaţii. Lacul Leman de lângă Genova a devenit, după expresia unor cercetători, o adevărată "cloacă" de substanţe azotoase organice, de reziduuri de canalizare, de bacterii primejdioase. Folosindu-se detergenţi pentru înlăturarea mirosurilor şi bacteriilor, viaţa dispare în asemenea ape murdare (de exemplu lacul Erie, între S.U.A. şi Canada).

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica