referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Civilizatiile asiatice

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Cazul Chinei: Considerându-se “centrul lumii” şi mândrindu-se cu civilizaţia sa exemplară şi multimilenară, dar tributară inerţiilor şi structurilor sale, China a fost mult timp o ţară închisa europenilor „barbari”. De pildă, la începutul sec. al XIX-lea, europenii nu puteau face comerţ cu chinezii decât prin porturile Canton şi Macao...

Varianta Printabila 


1 Europenii şi Asia  n secolul XIX-lea , lumea asiatica a fost nevoita să se deschidă influenţelor europene , reacţionnd diferit n faţa unui Occident cuceritor, inovator şi purtător de progres. Cazurile Indiei , Chinei şi Japoniei au fost tipice pentru maniera n care s-a manifestat acţiunea modernizatoare europeană.
Cazul Indiei:  După ce a eliminat la mijlocul secolului XVIII-lea concurenţa franceză, dominaţia engleză s-a extins asupra ntregului teritoriu Indian. La mijlocul secolului XIX-lea, ea a fost zguduită de răscoala sipailor (1857 – 1859). După nfrngerea răscoalei, India a fost proclamată oficial colonie a Coroanei britanice, care a instaurat un regim de administraţie directă sprijinit de aristrocratia locala. Prezenţa engleză a antrenat modernizarea societăţii indiene ramase mult n urmă. Locul producţiei artizanale, distruse aproape complet de concurenţa mărfurilor engleze, a fost luat de o industrie organizată pe baze moderne n metalurgie, producţia de bumbac, iuta şi hrtie. După 1850 a nceput construcţia unei reţele de căi ferate care ulterior a fost extinsa, iar amploarea sistemului de irigaţii a exprimat interesul pentru modernizarea agriculturii. Legislaţia Indiana s-a adaptat exigentelor metropolei. Mărfurile noi şi ieftine au schimbat gusturile şi modul de viaţă. Datorită dezvoltării industriei  s-a născut o burghezie naţională care, prin partidul Congresul Naţional (1885), a condus mişcarea de eliberare. In pofida acestor progrese, statutul de colonie a făcut ca dezvoltarea pe baze moderne să fie inegală şi unilaterală. n tot secolul al XIX-lea, India a rămas o sursă de materii prime şi o piaţă de desfacere, o ţară agrară, practicnd monoculturi pe mari suprafeţe.
Cazul Chinei:  Considerndu-se “centrul lumii” şi mndrindu-se cu civilizaţia sa exemplară şi multimilenară, dar tributară inerţiilor şi structurilor sale, China a fost mult timp o ţară nchisa europenilor „barbari”. De pildă, la nceputul sec. al XIX-lea, europenii nu puteau face comerţ cu chinezii dect prin porturile Canton şi Macao.
       Sub presiunea crescndă a statelor europene, China a fost constrnsă ntr-un răstimp scurt la o serie de cedări, consfinţite prin tratate. Prin tratatul de la Nankin (1842), care punea capăt războiului opiumului, Anglia obţinea Hong Kongul şi deschiderea unor numeroase porturi pentru comerţul European. Au urmat noi tratate prin care, alături de Anglia, obţineau avantaje asemănătoare şi alte state. n 1861, pe fondul revoltei taipinilor, europenii obţineau noi concesii: o politică vamală conformă cu interesele lor, anumite scutiri de taxe şi impozite, drepturi de concesionare. Rezultatul a fost transformarea Chinei ntr-o semicolonie mpărţită n zone de influenţă. Specificul evoluţiei societăţii chineze n această perioadă reflectă o mare rezistenţă faţa de tendinţele modernizatoare ale europenilor. mpărăteasa Ti-Si s-a opus tuturor tentativelor de reformă, adoptnd o atitudine duplicitară n privinţa dorinţei sale de progres. Facilităţile acordate străinilor erau nsoţite de o politică de ncurajare a xenofobiei. Distrugerea noilor tehnologii, precum primele cai ferate sau telegrafuri, sau violenţele asupra străinilor şi n special asupra misionarilor au făcut parte din această politică. Treptat, s-a dezvoltat un curent reformator autohton, avnd rădăcini n răscoala taipinilor (1851-1864), adept al modernizării, care sub conducerea doctorului Sun Iat-sen a răsturnat regimul imperial prin revoluţia burgheza din 1911-1913.
Cazul Japoniei:  n competiţia pentru acapararea spaţiului japonez s-au angajat Rusia, Anglia, Franţa, S.U.A. şi Olanda. nceputurile ei coincideau n plan intern cu accentuarea crizei politice şi sociale a regimului shogunatului.
       După demonstraţia de forţa din 1853, americanii obţineau, prin tratatul de la Kanagawa, deschiderea portului Nagasacki. Precedentul a fost urmat n perioada 1854-1860 de seria altor tratate prin care S.U.A. şi statele europene obţineau o serie de condiţii avantajoase. Percepute ca eşecuri ale diplomaţiei japoneze, aceste tratate, prin prevederile lor, au lezat profund sentimental naţional japonez şi au accentuat criza regimului. Sogunatul a fost nlăturat de mpăratul Mutshuhito n 1868, moment care a marcat o noua epoca n istoria Japoniei: “Era Meiji”. Prelund modelul tarilor europene, Japonia a devenit n scurt timp o ţară puternica şi modernă, capabilă să concureze cu statele lumii. Asimilnd modernitatea occidentală, Japonia şi-a menţinut nsă specificul cultural tradiţional. La sfrşitul secolului al XIX-lea a ajuns o mare putere a lumii alături de S.U.A. şi Germania şi un concurent serios n lupta pentru expansiunea colonială n Extremul Orient, din istoricul căruia fac parte războiul cu China (1894-1899) şi războiul cu Rusia (1904-1905).

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica