referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Arheologia - eseu

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Dupa 1900 , pe langa cercetarile privind antichitatile greco-romane de pe teritoriul tarii noastre, sub indrumarea lui Vasile Parvan si a lui I. Andriesescu, atentia cercetatorilor se indreapta spre istoria noastra straveche. pricipala realizare din aceasta perioada de pionierat a arheologiei romanesti , o constituie opera lui V. Parvan, Getica: o protoistorie a Daciei (1927)...

Varianta Printabila 


1
  Cand lipseste scrisul, piertele vorbesc
Boucher de Perthes





Arheologia ;  stiinta,meserie, pasiune




                   Arheologia, ca parte organica a istoriei, se ocupa cu studiul monumentelor culturii materiale, folosind izvoarele nescrise, dar departe a de a fi numai o stiinta a obiectelor sau o stiinta  a cazmalei, ea  fixand  in spatiu si in timp aceste manifestari , le da o semnificatie de viata prin stabilirea contextului istoric care le-a dat nastere .
                Arheologia este o disciplina istorica cu un camp de cercetare bine precizat si cu metode de investigatie proprii, pentru cunoasterea cat mai deplina a societatii omenesti in anumite epoci . Scopurile principale ale cercetarii  arheologice sunt: cronologia (in scopul stabilirii varstei obiectelor), reconstituirea modelelor de organizare si functionare a asezarilor si  explicatiile concretizate sub forma teoriilor stiintifice asupra gandirii si compotrtamentului uman.
                V.G. Childe spunea: Arheologia a facut o adevarata revolutie in istorie. Ea  a largit orizonturile istoriei aproape in aceeasi masura in care telescopul mareste  campul visual al astronomului. Ea a largit de sute de ori perspective istoriei spre trecut, tot asa cum microscopul a descoperit pentru biologie ca in spatele organismelor mari se acunde viata celulelor infinit de mici. In sfarsit, ea a adus  schimbari  in dimensiunile si continutul stiintei istorice asemenatoare acelora pe care radioactivitatea le-a adus in chimie.
             Deoarece cea mai mare parte a istoriei omenirii a avut loc īnaintea invenţiei scrisului, arheologia este cea mai importantă metodă de studiu a preistoriei. Īn plus, deoarece īn numeroase cazuri informaţiile istorice sunt incomplete( in trecut,  scrisul a fost utilizat de numai  de catre aristocraţie sau doar īn cadrul religiei, informaţiile scrise oferind  date doar despre anumite categorii sociale),  arheologia oferă o contribuţie esenţială la studiul istoriei umane si  se reflectă şi īn cadrul politic prin faptul că studiază cultura materială şi spirituală a predecesorilor, contribuind astfel la patrimoniul naţional şi universal. Din pacate insa, numeroşi cercetători pasionaţi au exagerat latura politică sau ficţională a arheologiei, interpretările lor căzānd īntr-o puternică pantă naţionalistă sau imaginară, aceste devieri fiind īncadrate ca pseudo-arheologie.
               Arheologia a fost inclusa de A. Sacerdoteanu printre  stiintele auxiliare majore  ale istoriei; ea “imprumuta” istoricului instrumentele de lucru cu izvorul care este materialul arheologic.  Arheologia  interpreteaza  vestigiile materiale ale trecutului istoric si   dupa epoca  studiata ,  arheologia poate fi:  preistorica, clasica, crestina, medievala, moderna,  subacvatica si chiar contemporana.
              
1 De o mare importanţă este si cercetarea arheologică de salvare īn cazul unor lucrări de construcţii, lucrări agricole, etc. Acestea pot distruge pentru totdeauna siturile arheologice, de aceea intervine cercetarea arheologică de salvare. Īn lumea ştiinţifică anglo-saxonă arheologia este o sub-disciplină a antropologiei, arheologul fiind antropolog şi nu un istoric aşa cum este cazul īn general īn Europa şi in Romania.
          In tara noastra, procupari deosebite in domeniul  arheologiei  incep cu  unii colectionari de antichitati, in prima jumatate asecolului al XIX lea, la banul Mihalache Ghica sau generalul N. Mavros. O data cu  infiintarea in 1864 a Muzeului de Antichitati si cu activitatea lui Cezar Boliac care publica materiale de arheologie in ziarul sau, Trompeta Carpatilor,  se trece la o etapa noua in care se pun bazele arheologiei si in tara noastra. Este perioada in care Alexandru Odobescu initiaza primele cursuri de arheologie si indruma activitatea Muzeului de Antichitati  in   timp  Gr. Tocilescu face cercetari  arheologice privind antichitatile romane din Oltenia si Dobrogea. Tot acum incep  si cercetarile privind neoliticul prin sapaturile facute la Cucuteni de Gr. Butureanu si G. Diamandi.  
            Dupa 1900 , pe langa cercetarile privind antichitatile greco-romane de pe teritoriul tarii noastre, sub indrumarea lui Vasile Parvan si a lui I. Andriesescu, atentia  cercetatorilor se indreapta spre istoria noastra straveche. pricipala realizare din aceasta perioada de pionierat a arheologiei romanesti , o  constituie opera lui V. Parvan, Getica: o protoistorie a Daciei (1927).
                Daca in trecut  cele mai interesante  descoperiri au fost intamplatoare sau grabite de cautarea obiectelor de arta spectaculoase, astazi arheologia se bazeaza pe observatii sistematice , tehnologii si tehnici de varf. Recunoasterea aeriana si  chiar din spatiu, permite descoperirea relicvelor din pamant fara a mai fi necesara saparea prealabila.  Marturiile materiale  pot fi localizate   la nivelul  solului  de catre  radare,  prin prospectiuni  magnetice sau cu ajutorul  detectoarelor de metale. Cu ajutorul acestor detectoare  au fost descoperite  faimoasele si  controversatele bratari dacice de aur si  nu mai putin faimosii kosoni.
              Siturile se cartografiaza  cu ajutorul computerelor care totodata alcatuiesc  harti   bi / tridimensionale  utile in planificarea sapaturilor. O alta metoda, fotografia aeriana este de folos pentru identificare siturilor greu observabile la nivelul solului. Fotografiile in infrarosu ofera imagini cu ceeace se afla sub scoarta  pamantului si combinate cu scanerele termale pot detecta  prezenta pietrei din pamant care  este pusa in legatura cu  prezenta constructiilor ingropate .
              Au fost arheologi care au sapat ani de  zile la cate un sit(ex. Barry Cunliffe a sapat 20 de ani in estul Angliei)acest lucru oferindu-le prestigiu lor si institutiilor care  īi finantau.  Din cauza costurilor mari si  a problemelor legate de conservare a obiectelor sau a siturilor, astazi se lucreaza la proiecte mici pe perioade scurte de timp.
             O etapa importanta  a muncii arheologului   pe santier o  constituie inregistrarea  meticuloasa a locatiei artefactelor, fosilelor sau a altor obiecte  de interes, pentru a le  putea regasi ulterior, atat pe orizontala (in relatie cu cu celelalte obiecte din contextul respectiv) cat si pe verticala (ordinea geologica a straturilor in care a fost gasit). O mare parte din  obiectele descoperite , care sunt de mare  interes şi valoare,  au  fost incluse  in categoria tezaur a patrimoniului  nostru cultural ; in baza de date CIMEC exista īn  prezent,  la categoria  arheologie , peste 800 de obiecte  clasate .
                Puterea de evocare a relicvelor ascunse in adāncurile pamatului, care ridica valul īntunericului de pe civilizaţii străvechi, cāndva  dezvoltate, acum  stinse,  va  aprinde mereu  imaginaţia arheologilor  care,  cu şpaclul in mana isi vor da īntālnire cu obiectul pe un teren de multe ori neprimitor,  dar  care ,ascunde  in tăcerea sa,  povesti ce  se vor descoperite…



BIBLIOGRAFIE
Aurelian Sacerdoteanu, Indrumari in cercetarile istorice, Bucuresti, 1943
Dumitru Berciu, La izvoarele istoriei, Bucuresti, 1967
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica