referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Criza rachetelor din Cuba

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Che Guevara, Fidel Castro Ruz, Camilo Cienfuegos, Raúl Castro Ruz şi armata lor de rebeli a fost unul dintre grupurile numeroase de gherilă care se opuneau dictatorului Fulgencio Batista. 'Mişcarea 26 iulie' a lui Castro a absorbit rapid toate aceste mişcări şi a cucerit puterea, formând guvernul în 1959, după victoria împotriva forţelor militare loiale lui Batista. În momentul în care Batista a fost alungat de la putere, 75% din terenul cultivabil era proprietatea cetăţenilor străini şi companiilor străine (în special nord-americane)...

Varianta Printabila 


1 Criza rachetelor din Cuba
Scurt istoric al Cubei :
Populaţiile originale amerindiene (Taino, Siboney şi Guanajatabey) au căzut sub dominaţia Spaniei n secolul al XVI-lea. n mai puţin de 200 de ani, populaţia indigenă a fost practic exterminată total. Lupta coloniei pentru independenţă a nceput n 1868 şi a continut de-a lungul secolului al XIX-lea pnă la Războiul spaniolo-american din 1898. Statele Unite au ocupat insula pnă cnd i s-a recunoscut independenţa n 1902, limitată totuşi de Amendamentul Platt (revocat n 1934), SUA continund să aibă o influenţă majoră n politica cubaneză.
 
Che Guevara, Fidel Castro Ruz, Camilo Cienfuegos, Ral Castro Ruz şi armata lor de rebeli a fost unul dintre grupurile numeroase de gherilă care se opuneau dictatorului Fulgencio Batista. 'Mişcarea 26 iulie' a lui Castro a absorbit rapid toate aceste mişcări şi a cucerit puterea, formnd guvernul n 1959, după victoria mpotriva forţelor militare loiale lui Batista. n momentul n care Batista a fost alungat de la putere, 75% din terenul cultivabil era proprietatea cetăţenilor străini şi companiilor străine (n special nord-americane). Noul guvern revoluţionar a adoptat reforma agrară şi a confiscat cea mai mare parte a proprietăţilor agricole ale companiilor străine. n scurtă vreme, relaţiile cu SUA s-au deteriorat. La nceput, Castro nu dorea să discute planurile sale de viitor, dar n cele din urmă s-a declarat comunist, explicnd că ncearcă să construiască socialismul n Cuba. Au fost stabilite relaţii deplomatice cu Uniunea Sovietică. Un guvern nou, condus de renăscutul Partid Comunist Cubanez, a nceput să pună n practică reformele economice promise de Castro. Printre alte lucruri, asistenţa medicală şi nvătămntul au devenit gratuite pentru toţi cubanezii pentru prima oară. Cu o oarecare ntrziere, o constituţie de inspiraţie sovietică a fost adoptată n 1976.
Pentru mai multe decenii, Cuba a primit un ajutor (subvenţie) masiv din partea URSS, n schimbul zahărului cubanez, sovieticii livrnd petrol. O parte din cantitatea aceasta de petrol era consumată n Cuba, iar restul era vndut pe piaţa mondială pentru un profit de cteva miliarde de dolari. n schimbul acestei subvenţii sovietice, Cuba sprijinea mişcărle comuniste din toată America Latină (printre altele: Nicaragua, El Salvador, Guatemala, Columbia şi Chile) şi din Africa (Angola, Mozambic şi Etiopia). Numai n Angola existau peste 50.000 de militari cubanezi. Colapsul Uniunii Sovietice din 1991 i-a dat o lovitură economică grea Cubei, iar cnd sovieticii au ncetat acordarea ajutorului anual de 6 miliarde de dolari , guvernul comunist a chemat populaţia la "perioadă specială" de refacere.

Criza rachetelor :
Criza rachetelor sovietice din Cuba a fost o confruntare ntre Uniunea Sovietica şi Statele Unite n legătura cu proiectilele nucleare sovietice din Cuba. Criza a nceput pe 14 octombrie 1962 şi a durat 38 de zile pnă pe 20 noiembrie 1962. Această criză a fost privită ca fiind momentul cnd Războiul Rece a fost foarte aproape sa devina război nuclear şi să se transforme n al treilea război mondial.
ntr-un discurs televizat de o extraordinară gravitate, preşedintele american John F. Kennedy a anunţat că avioanele americane de spionaj au descoperit baze ruseşti de lansare a rachetelor SS-4 Sandal n Cuba. Aceste rachete, purtnd focoase termonucleare, constituiau un pericol iminent deoarece, avnd rază de acţiune medie (2000 km), erau capabile să lovească un numar mare de oraşe americane foarte importante, precum Washington. Dintr-o dată, rachete sovietice puteau atinge teritoriul american, ameninţnd să discrediteze doctrina nucleară americană a represaliilor masive.
Kennedy a anunţat că va ordona o "carantină" navală a Cubei, pentru a impiedica navele sovietice să mai transporte pe insulă armament, şi a explicat faptul că SUA nu va mai tolera existenţa amplasamentelor de lansare a rachetelor.
Preşdintele a ţinut să ntărească ideea că America nu se va opri din acţiunea sa militară legată de ceea ce el numea: "ameninţare clandestină, nesăbuită şi provocatoare ce ameninţă pacea mondială".
 

28 octombrie 1962 - Elicopter american urmărind un submarin sovietic
Pe 14 octombrie 1962, personalul tehnic al spionajului american care analiza datele avionului-spion U-2 a descoperit că sovieticii construiau baze de lansat proiectile de rază mijlocie n Cuba. n ziua următoare, preşedintele Kennedy a convocat o ntrunire de urgenţă cu consilierii săi experimentaţi din domeniile militar, politic şi diplomatic pentru a discuta aceste gesturi ameninţătoare. Acest grup a devenit cunoscut sub numele de ExCom, prescurtarea de la Comitetul Executiv. După respingerea propunerii unui atac aerian pentru a extermina bazele proiectilelor, ExCom s-a decis pentru o carantină navală şi s-a cerut ca respectivele baze să fie dezmembrate şi proiectilele să fie ndepărtate. n noaptea zilei de 22 octombrie, Kennedy a anunţat decizia sa pe postul naţional de televiziune. n timpul urmatoarelor 6 zile, criza a crescut pnăa la punctul n care era gata să izbucnească un război nuclear ntre cele doua super-puteri.
Pe 23 octombrie a nceput carantina Cubei, dar Kennedy a decis să dea mai mult timp de gndire conducătorului sovietic Nikita Hruşciov n ceea ce privea acţiunile SUA, mpingnd linia limitrofă a carantinei napoi cu 500 de mile. Pnă n ziua de 24 octombrie, vasele sovietice pe ruta spre Cuba, capabile de a transporta ncărcături militare, au părut a-şi ncetini sau modifica cursul, sau chiar s-au ntors de unde au venit, atunci cnd s-au apropiat de linia de carantină (blocada navală), cu unica excepţie a unui vas - petrolierul numit Bucureşti.

             
       
1 JF Kennedy                 Fidel Castro Ruz                Nikita Hrusciov
La cererea a peste 40 de ţări necombatante, Secretarul-General al SUA, generalul U.Thant a trimis apeluri private lui Kennedy şi omologului său rus Nikita Hruşciov, insistnd ca guvernele lor să "se abţină de la orice acţiune care ar putea agrava situaţia şi care ar putea aduce riscul unui război". La ordinul Şefilor Uniţi ai Statului-Major, forţele militare americane au intrat n DEFCON 2, cel mai nalt grad de alertă atins vreodată n epoca postbelică, deoarece comandanţii militari se pregateau pentru un război pe toate planurile cu Uniunea Sovietică.
Pe 25 octombrie, transportorul aerian USS Essex şi distrugatorul USS Gearing au ncercat să intercepteze petrolierul sovietic Bucureşti pe cnd acesta din urmă trecea peste linia de blocadă a Cubei. Nava sovietică nu a cooperat, dar Marina SUA s-a abţinut să captureze nava cu forţa, considernd improbabil ca petrolierul să transporte armament. Pe 26 octombrie, Kennedy a aflat că lucrarile la bazele de proiectile din Cuba continuă fără ntreruperi, iar ExCom dezbatea autorizarea unei invazii americane n Cuba. n aceeaşi zi, sovieticii au transmis o propunere de a ncheia criza: bazele de proiectile (rachete) vor fi demontate n schimbul promisiunii SUA de a nu invada Cuba.
Pe 27 octombrie, totuşi, Hruşciov s-a contrazis, cernd n public demontarea bazelor americane de rachete din Turcia, presat fiind de comandanţii militari sovietici. n timp ce Kennedy şi sfătuitorii săi din timpul crizei dezbăteau această ntorsătură periculoasă a negocierilor, un avion de spionaj U-2 a fost dobort n Cuba, iar pilotul ce-l conducea, maiorul Rudolf Anderson, a fost ucis. Spre regretul Pentagonului, Kennedy a interzis o replică militară, exceptnd cazul n care mai multe avioane de supraveghere ar fi ţintite deasupra Cubei. Pentru a detensiona criza mereu mai adncă, Kennedy şi sfătuitorii săi au fost de acord să dezarmeze n secret bazele de rachete din Turcia, dar doar la o dată ulterioară, pentru a prentmpina protestele Turciei, un membru-cheie al NATO.
Pe 28 octombrie, Hruşciov a anunţat intenţia guvernului său de a demonta şi ndepărta toate armele ofensive sovietice din Cuba. Transmiţnd mesajul acesta publicului prin Radio Moscova, URSS-ul şi confirma dorinţa de a continua pe linia soluţiei propuse de americani cu o zi nainte. n acea după-amiază, tehnicieni sovietici au nceput să demonteze bazele de proiectile, iar lumea nu mai era n pragul războiului nuclear. Criza proiectilelor cubaneze era ncheiată. n noiembrie, Kennedy a retras blocada navală, şi pnă la sfrşitul anului toate rachetele ofensive fuseseră luate din Cuba. Curnd după acestea, SUA şi-a retras n tăcere proiectilele din Turcia.
Criza Rachetelor Cubaneze a părut n acele timpuri o victorie clară a SUA, dar Cuba a ieşit din această criză cu un sentiment mult mai pronunţat de sigurană. O succesiune de administraţii americane au onorat promisiunea lui Kennedy de a nu invada Cuba, şi naţiunea comunistă insulară, situată doar la 80 de mile de Florida a rămas ca un spin n coasta politicii externe americane.
Jocul dus de Hruşciov n această criză a fost unul de intimidare, dar foarte riscant, pe muchie de cuţit, deoarece URSS se afla ntr-un dezavantaj strategic enorm, nconjurată de baze cu arme nucleare americane. La acea vreme exista un dezechilibru imens ntre SUA şi URSS al capitolul armelor strategice intercontinentale; n ciuda faptului că primul satelit artificial, Sputnik, fusese lansat cu o rachetă puternică de tip SS-6 Sapwood, capabilă să fie folosită şi ca rachetă balistică intercontinentală, transportnd o ncărcătură nucleară de 3-5 megatone pnă la 12.000 km. Att ca număr, ct şi ca performanţe, această armă, alături de puţinele bombardiere intercontinentale ale URSS, nu putea asigura paritatea nucleară cu SUA. Singurul as m mneca lui Hruşciov, la ameninţarea americană cu represalii nucleare complete, era situaţia periculoasă a Europei de Vest (n special RFG şi Berlin) de a fi luate ostatice, avnd n vedere că pe continentul european, URSS deţinea, mai ales la capitolul armelor convenţionale, un avantaj considerabil.
Ceea ce a urmărit Hruşsciov prin plasarea acestor rachete a fost obţinerea unui instrument de presiune pentru a obţine concesii din partea SUA, de exemplu n cazul problemei ncinse a Berlinului. Niciodată nu a intenţionat cu adevărat să nceapă un război nuclear cu SUA.
Ridicarea proiectilelor nvechite de tip PGM-19 Jupiter şi PGM-17 Thor din Turcia nu a avut un efect dăunător asupra strategiei nucleare a SUA, dar Criza Proiectilelor Cubaneze a convins URSS-ul, umilit, să nceapă o dezvoltare nucleară masivă. La sfrşitul anilor 1960, URSS a atins paritatea nucleară cu SUA şi a construit proiectile balistice intercontinentale capabile de a supravieţui unui atac nuclear preemptiv şi de a fi lansate rapid asupra oricărui oraş n SUA.
Criza rachetelor cubaneze a constituit cel mai periculos punct al Războiului Rece, unde lumea a fost cel mai aproape de un război nuclear total. Prin urmare, s-a instaurat o "linie roşie" telefonică ntre Kremlin şi Casa Albă pentru a evita un război nedorit.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica