referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Constitutiile Romanieii Mari

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Aşezământul din 27 februarie 1938 se deosebeşte fundamental faţă de cel din 1923, sub aspectul conţinutului, concepţiei şi ideologiei pe care s-a întemeiat, deşi multe dintre articole şi chiar titlurile Constituţiei din 1923 au fost preluate cu anumite modificări...

Varianta Printabila 


1 CONSTITUŢIILE ROMNIEI MARI (1923 – 1938)

 ═ STUDIU COMPARATIV ═



I.    Constituţia din 1923


Consolidarea unităţii naţionale reclama adoptarea Romniei cu o nouă Constituţie. Această necesitate era acceptată de către toate forţele politice din ţară. n scopul elaborării Constituţiei  guvernul liberal a a anunţat prin decret regal dizolvarea Parlamentului şi convocarea corpului electoral n vederea alegerilor pentru constituirea adunării naţionale cu putere de Constituanţă. Această decizie era o ncălcare a procedurii legale de revizuire şi a fost criticată de partidele de opoziţie.
După lungi proteste ale partidelor de opoziţie, acestea au votat la 28 martie 1923, Constituţia. Astfel, nceta valabilitatea Constituţiei din 1866, care fusese n vigoare cu unele modificări – introducerea votului universal, posibilitatea expropierii propietăţilor  particulare pentru cauza de utilitate publică – circa 57 de ani. La elaborarea noii Constituţii s-a avut n vedere Constituţia din 1866, din care s-au preluat, ntr-o anume formă, circa 60% din texte ( au fost nlocuite ori modificate integral 20 de articole, introduse 7 articole noi şi au fost reformulate sau au primit adausuri 25 de articole; 76 articole vechii Constituţii au rămas neschimbate ).

Constituţia din 1923 cuprinde prevederi privitoare la elementele constitutive ale statului, organizarea şi funcţionarea puterilor statului; alcătuirea şi funcţionarea sistemului electoral, organizarea financiară, armată, administrativă ş.a. Principiul legalităţii şi  supremaţiei Constituţiei este exprimat mult mai clar dect n 1866: „numai Curtea de Casaţie n secţiuni unite are dreptul de a judeca constituţionalitatea legilor şi de a declara inaplicabile pe acelea care sunt contra Constituţiei”  

Principiul suveranităţii naţionale a fost formulat mai precis declarnd Romnia stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este indienabil şi care nu poate fi colonizat cu populaţii ori grupuri etnice străine. Constituţia din 1923 admite exproprierea  pentru cauza de utilitate publică, redefinea şi includea noţiunile de „domeniu public” şi „bunuri publice”. Totodată, zăcămintele miniere şi bogăţiile de orice natură deveneau proprietatea statului. Constituţia mai prevedea cenzurarea legalităţii actelor administrative de către instanţele judecătoreşti şi, de asemenea, n acest caz de pericol de stat se poate introduce starea de asediu general sau parţial.
n titlul consacrat drepturilor romnilor erau introduse o serie de principii specifice funcţionării democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor romnilor, fără deosebire etnică, limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor n societate şi naintea legilor, libertatea conştiinţei şi ntrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului ş.a. era proclamat votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Femeile şi militarii nu erau admişi să-şi exprime opţiunea politică. Unificarea sistemului electoral s-a nfăptuit n 1926.
n cel de al treilea titlu al aşezămntului din 1923 se consacra principiul separaţiei puterilor n stat; cele trei puteri erau independente una de alta, existnd posibilitatea să se limiteze reciproc n atribuţii. Activitatea legislativă urma să fie exercitată de rege şi reprezentanţa naţională, cea executivă de rege şi guvern, iar cea judiciară de către instanţele judecătoreşti.

Reprezentanţa naţională era alcătuită din două corpuri legiuitoare: Adunarea Deputaţilor şi Senat. Adunarea Deputaţilor era constituită prin alegerea deputaţilor prin vot universal, egal, direct, obligatoriu şi secret al cetăţenilor. Senatul cuprindea două categorii de membrii: aleşi şi de drept.

Regele avea dreptul de a convoca parlamentul n sesiuni extraordinare, de a dizolva una ori ambele camere, de a numi un nou guvern, de a numi şi revoca miniştri. n domeniul executiv regele avea o serie de atribuţii: numirea ori confirmarea n funcţiile publice, putea crea noi funcţii n stat, era şeful armatei, avea dreptul de a bate monedă, conferea decoraţii etc.
Puterea executivă era exercitată n numele regelui de către guvern, format din miniştri, care constituiau mpreună Consiliul de Miniştrii, avndu-l ca preşedinte pe cel nsărcinat de rege cu formarea guvernului. Persoana regelui era inviolabilă, iar miniştrii erau răspunzători pentru actele semnate ori contrasemnate. Armata făcea parte din puterea executivă.





1 Constituţia din anul 1923 a consfinţit monarhia şi continuitatea ei, apreciată n epocă factor al stabilităţii statului, al păstrării intereselor tuturor categoriilor sociale, al menţinerii unităţii statale depline.




II.    Constituţia din 1938

Profitnd de conjunctura existentă n ţară la debutul anului 1938 Carol al II- lea a instaurat la 10 februarie acelaşi an, dictatura sa, la care aspira ncă de la revenirea sa n ţară, n iunie 1930, cnd devenise rege. Apoi s-a adresat naţiunii romne solicitndu-i acesteia „nvoirea” pentru noua constituţie şi, totodată s-a instituit un plebiscitul la 24 februarie 1938. Plebiscitul s-a derulat n condiţiile stării de asediu, prin vot deschis, cu listă separată pentru opozanţi şi, drept urmare, rezultatele s-au vădit pregnant: 4.297.581 de voturi pentru noua Constituţie şi 5.483 contra.

Prin aşezămntul din 27 februarie 1938 se instaura dictatura regelui Carol al II – lea. Regele devenea pentru prima dată capul statului. Regele exercita puterea executivă prin guvern şi miniştrii, aceştia fiind responsabili politic doar n faţa capului statului. S-a menţinut att guvernul ct şi Consiliul de Miniştrii, iar miniştrii erau numiţi de rege fără acordul parlamentului, şi guvernul exercita puterea n numele regelui. S-a nfiinţat Consiliul de Coroană, organ permanent şi personal al regelui; cu rol consultativ asupra problemelor statului de nsemnătate deosebită. Puterea legislativă era ncredinţată tot regelui, ea fiind exercitată prin reprezentanţa naţională. Reprezentanţa naţională alcătuită din două camere: Senatul şi Adunarea Deputaţilor şi a devenit un factor de colaborare cu regele. Prerogativele legislative ale Adunării legiuitoare se rezumau la alegerea ori desemnarea regelui, declararea vacantei tronului, alegerea  Regenţei şi aprobarea revizuirii Constituţiei. Partidele politice au fost interzise, iar la conducerea guvernului au fost numite personalităţi din afara fostelor partide.






Constituţia din 1938 trebuia să consolideze puterea instituţiei regale şi autoritatea personală a monarhului, să reconcilieze naţiunea, să salveze ţara de revizionism, de pierderi teritoriale. Chiar dacă se credea iniţial că aceste deziderate sunt realizabile, n realitate lucrurile s-au petrecut cu totul altfel, derularea ulterioară a evenimentelor ilustrnd convingător adevărul aserţiunii anterioare.




III.    Studiu comparativ

Aşezămntul din 27 februarie 1938 se deosebeşte fundamental faţă de cel din 1923, sub aspectul conţinutului, concepţiei şi ideologiei pe care s-a ntemeiat, deşi multe dintre articole şi chiar titlurile Constituţiei din 1923 au fost preluate cu anumite modificări.
Constituţia din 1938 avea doar 100 de articole, faţă de Constituţia din 1923 care avea 138 de articole. De asemenea, avea tot 8 titluri, cu aproape aceleaşi denumiri, excepţie făcnd titlul II intitulat „Despre datoriile şi drepturile romnilor” (n 1923 era intitulat „Despre drepturile romnilor”). Prin aceasta s-a dus o restrngere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, s-a ntărit supravegherea şi controlul asupra activităţilor şi comportamentului indivizilor.


BIBLIOGRAFIE




1.    Zaberca V.M., „Din istoria statului şi dreptului”, Romnia, Reşiţa, 1997.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica