referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Comunismul in Romania

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noţiuni: un anume sistem social, o ideologie care promovează acest sistem social, sau o mişcare politică care doreşte să implementeze acest sistem...

Varianta Printabila 


1


                COMUNISMUL IN ROMANIA



                    
                       
                                                           





Satira  "Groparii monarhiei",   creatie      apartinand unuia dintre caricaturistii regimului            comunist  Dumitru  Negrea




 




             Comunismul  n Romnia


          Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noţiuni: un anume sistem social, o ideologie care promovează acest sistem social, sau o mişcare politică care doreşte să implementeze acest sistem.
Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitaristă n care nu există proprietate privată şi nici clase sociale. n comunism toate bunurile aparţin societăţii ca ntreg, şi toţi membrii acesteia se bucură de acelaşi statut social şi economic. Probabil cel mai cunoscut principiu al unei societaţi comuniste este: "Fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi."
           Ca ideologie mai nouă, comunismul după revoluţia din octombrie din Rusia ţaristă, este sinonim cu marxismul şi diversele ideologii derivate, cea mai notabilă fiind a Marxism-Leninismului. Printre altele, Marxism-Leninismul propune concepţia progresului n istorie, potrivit căreia există patru faze ale dezvoltării economice a societăţii: sclavia, feudalismul, capitalismul şi comunismul. Această "concepţie materialistă" a comunismului, arată că din sistemul economic derivă toate celelalte sisteme (social, juridic, cultură...). De asemeni dezvoltă "concepţia determinismului", potrivit căreia fiecare individ dintr-o clasă are un gen de comportament indus, nu de gndirea acelui individ ci de clasa la care aparţine, şi de aceea el trebuie reeducat n lumina noii societăţi comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagărelor de reeducare, n care au murit milioane de oameni n decursul secolului XX, n Rusia sovietică a lui Stalin, China, Romnia şi n celelate "state frăţeşti".
         "Marii conducători" ai proletariatului şi ai ţărănimii, au instaurat n ţările n care au fost "aleşi" regimuri tiranice, dictaoriale unde preaslăvita grijă faţă de om, a fost grija de oprimare a toate drepturilor democratice şi suprimarea, dacă era posibil, a oponenţilor. "Cine nu este cu noi, este mpotriva noastră", asta era deviza de fapt a conducătorilor acestor state care de "bună voie" au mbrăţişat această ideologie. Datorită acestei ideologii au căzut jertfă pe lngă cei mulţi şi intelectualitatea de seamă a neamului.
             Ca mişcare politică, comunismul este o ramură a mişcării socialiste, de care se diferenţiază n principal prin dorinţa comuniştilor de a instaura un sistem comunist n locul unuia capitalist, de multe ori prin metode revoluţionare armate.Actul de la 23 August 1944 a marcat trecerea n Romnia spre un regim democratic, care din nefericire nu a devenit efectiv datorită, pe de-o parte, prezenţei trupelor sovietice n ţară, iar pe de altă parte, datorită mpărţirii sferelor de influenţă ntre marile puteri, Romnia fiind inclusă n sfera de influenţă sovietică, deschizndu-se astfel calea unui nou regim de dictatură, cel totalitar comunist care avea să marcheze dramatic soarta ţării noastre pentru o ndelungată perioadă de timp. Regimul totalitar comunist s-a instaurat efectiv n Romnia ncepnd cu anul 1948 şi a durat pnă n decembrie 1989, avnd următoarele caracteristici:    Regimul totalitar comunist s-a instaurat n Romnia n mod treptat, prin accederea la putere a comuniştilor, care au recurs la o serie de acte succesive n scopul cuceririi depline a puterii politice. Dintre acestea menţionăm n mod deosebit instaurarea la 6 martie 1945 a guvernului dr. Petru Groza format n majoritate din comunişti. Instaurarea acestui guvern s-a făcut după cum se ştie, la presiunile Moscovei care, prin emisarul său Vşinschi, sosit la Bucureşti n mod special pentru acest scop a determinat pe regele Mihai să accepte nlocuirea guvernului Rădescu, cu guvernul dr. Petru Groza care va urmări ca principal scop comunizarea Romniei. Trebuie menţionat nsă şi faptul că instaurarea acestui guvern a fost nsoţită de retragerea administraţiei sovietice din Ardealul de Nord, administraţie care s-a instaurat samavolnic imediat după eliberarea acestuia de către armata romnă puterii aliate - Anglia şi SUA, care au condiţionat recunoaşterea acestui guvern de includerea n componenţa sa a cte un reprezentant din cadrul partidelor Naţional Ţărănesc şi Naţional Liberal şi organizarea de alegeri libere n scopul constituirii noilor organe ale puterii de stat, condiţii acceptate n cele din urmă, ceea ce a condus la recunoaşterea guvernului dr. Petru Groza şi de către cele două puteri aliate.
         Un alt moment pe linia acaparării depline a puterii politice de către comunişti l-a constituit alegerile din 19 noiembrie 1946 care, după cum se cunoaşte, au fost falsificate  n favoarea comuniştilor. Noul parlament unicameral conform legii electorale din acea vreme era alcătuit n proporţie de peste 78% din comunişti şi procomunişti, asigurndu-se astfel, o legitimitate noii puteri comuniste.
          Deşi rezultatul alegerilor a fost vehement contestat de către opoziţie cu probe concludente, solicitndu-se inclusiv Puterilor Aliate să nu le recunoască, n cele din urmă, prin mesajul tronului către parlamentul rezultat din alegeri frauduloase, acestea au fost validate. Guvernul format n urma acestor alegeri, prezidat tot de dr. Petru Groza (care deşi nu era comunist, a făcut jocul acestora), cu o compoziţie comunistă mărită, a fost recunoscut de Puterile Aliate cum şi de alte guverne ale lumii. Această situaţie a ntărit poziţiile comuniste n diferite structuri ale puterii şi ca atare, procesul de comunizare a Romniei s-a accentuat.
          n cursul anului 1947 s-au nregistrat ultimele momente spre instaurarea deplină a unui stat totalitar comunist.
            Astfel, n vara anului 1947, P.N.Ţ. şi P.N.L. au fost scoase n afara legii, liderii acestora condamnaţi la ani grei de nchisoare, ajungndu-se ca pe scena politică a ţării să rămnă partidul comunist şi aliaţii acestuia, pregătindu-se n felul acesta terenul pentru un regim totalitar bazat pe un partid unic.
           
            n noiembrie 1947 au fost nlăturate din guvern grupările care reprezentau vechile forţe politice, dar care se aliaseră cu comuniştii, fiind vorba de Gheorghe Tătărăscu, reprezentantul unei grupări liberale şi de Alexandru Alexandrini, reprezentantul unei grupări naţional-ţărăniste.
            n urma acestor epurări, s-a ajuns la un guvern a cărei componenţă era n totalitate comunistă, forma de guvernămnt continund să fie nsă una monarhică. Ca urmare a acestei situaţii, comuniştii au trecut la acţiunea finală de nlăturare a ultimei piedici din calea instaurării unui regim totalitar.
          
           Astfel, la 30 decembrie 1947, regele Mihai este obligat să abdice, proclamndu-se Republica Populară Romnă ce marca succesul deplin al comuniştilor pe calea instaurării unui regim totalitar.
            n esenţă regimul totalitar comunist din Romnia a fost la fel ca n toate ţările n care s-au instaurat astfel de regimuri, avnd nsă anumite particularităţi care l-au deosebit de acestea n sens pozitiv sau negativ. Astfel, toate regimurile comuniste din zona europeană au fost impuse de Uniunea Sovietică, cu acordul Puterilor occidentale şi complicitatea unor forţe interne, fiind implementate după modelul sovietic. Aceste regimuri s-au instaurat şi menţinut prin forţă, recurgndu-se n acest scop la represiuni sngeroase n toate statele respective, la suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, impunndu-se un singur partid declarat ca forţă politică conducătoare, realizndu-se n practică formula partid-stat. Att economia ct şi politica acestor ţări era subordonată Uniunii Sovietice, fiind n felul acesta afectate grav independenţa şi suveranitatea acestora.
     
       Fără să ignorăm particularităţile fiecărui regim comunist din aceste ţări, apreciem că, aşa cum am subliniat, esenţa lor a fost aceeaşi, adică de regimuri dictatoriale comuniste. ncercarea de a face o ierarhizare a acestor regimuri constituie o abatere de la realitate avnd, n practică, consecinţe politice negative. Dacă se recurge totuşi la o nuanţare, se poate aprecia că regimul cu duritatea cea mai excesivă a fost cel bolşevic al cărui model a fost copiat de celelalte state comuniste, Uniunea Sovietică fiind forţa conducătoare a lumii socialiste. Tot ca o nuanţare trebuie menţionat cazul Iugoslaviei, care a respins att modelul ct şi tutela sovietică, regimul politic din această ţară, neavnd aceeaşi duritate, păstrnd totodată legăturile cu Occidentul şi lumea a treia.


 

            
1 Regimul comunist din Romnia, ntins pe un timp ndelungat de peste patru decenii, a cunoscut mai multe perioade cu anumite etape n cadrul acestora, comportnd o serie de particularităţi.
           O primă perioadă este cea dintre 1948-1965 din timpul guvernării lui Gh. Gheorghiu-Dej. n cadrul acestei perioade există două etape distincte: prima din 1948-1958, iar a doua din 1958 pnă n 1965, an n care Gheorghiu-Dej a ncetat din viaţă, locul său fiind luat de Nicolae Ceauşescu.
            A doua perioadă a acestui regim este cea dintre 1965 - decembrie 1989, din timpul guvernării lui Nicolae Ceauşescu.
            n cadrul acestei perioade se pot distinge trei etape: prima din 1965-1971; a doua din 1971-1982, iar a treia din 1981 - decembrie 1989.
            n funcţie de aceste perioade şi etape, regimul comunist din Romnia a avut o serie de particularităţi distincte.
            n prima etapă (1948-1958) din perioada guvernării lui Gheorghiu-Dej, regimul dictatorial comunist din Romnia a avut cel mai represiv caracter, cum şi cea mai accentuată obedienţă faţă de Uniunea Sovietică. Este etapa in care s-a practicat o mare prigoană şi reprimare mpotriva elitelor romneşti şi chiar a categoriilor sociale de muncitori, ţărani, pe care regimul pretindea că se sprijină. Au avut loc arestări şi deportări masive de ordinul miilor, condamnări la ani grei de detenţie şi la moarte, sau chiar lichidarea unor persoane fără a fi judecate. Printre cei arestaţi, iar unii dintre ei chiar lichidaţi, au fost o serie de personalităţi politice şi intelectuali de frunte, precum şi ţărani şi muncitori care erau n dezacord cu politica regimului. O politică de reprimare s-a dus chiar şi n rndurile partidului comunist cu scopul nlăturării rivalilor politici. Obidienţa faţă de            Uniunea Sovietică s-a manifestat nu numai n plan politic, ci şi economic cnd prin intermediul sovromurilor (societăţi mixte sovieto-romne n care partea sovietică deţinea pachetul majoritar), economia romnească a fost practic subordonată celei sovietice care a prădat-o şi a jefuit-o. Această stare de lucruri s-a datorat şi faptului că pe teritoriul Romniei exista armata sovietică, iar toate instituţiile de stat, politice, economice, de nvăţămnt, de cultură, armata, serviciile de informaţii etc., aveau consilieri sovietici care şi impuneau politica proprie intereselor sovietice.
            Tot n această etapă a avut loc şi naţionalizarea principalelor mijloace de producţie şi colectivizarea forţată a agriculturii care, n fapt au dus la lichidarea proprietăţii private n marea ei majoritate şi la instituirea proprietăţii de stat sub denumirea de proprietate socialistă. Prin aceste acţiuni cetăţenii ţării au ajuns să depindă de stat, iar drepturile şi libertăţile individuale au fost afectate dramatic.
            n această etapă s-au realizat bazele regimului totalitar, avnd o singură forţă politică politică cu rol conducător - partidul comunist şi cu o totală subordonare a societăţii civile celei politice. S-a instituit un sistem draconic de cenzură asupra mijloacelor de informare n masă, precum şi a tuturor publicaţiilor, literaturii şi artei, istoriei etc., care au fost ideologizate şi constrnse să slujească politica partidului. n instituţiile de nvăţămnt şi cultură au fost implementate tiparele sovietice, iar ideologia comunistă a devenit elementul de bază al acestora. Presa devenise n totalitatea sa un mijloc docil de slujire a politicii regimului totalitar comunist.
         Relaţiile externe n ansamblul lor erau orientate spre Uniunea Sovietică, ntrerupndu-se astfel n bună măsură legăturile tradiţionale ale Romniei cu Occidentul. Romnia devine membru al C.A.E.R.-lui (organism economic) n 1949 şi membru al Tratatului de la Varşovia (pact militar) n 1955, ambele organisme fiind dominate de Uniunea Sovietică prin intermediul cărora urmărea să menţină ţările socialiste din Europa n zona sa de influenţă şi n acelaşi timp să contracareze organismele similare ale Occidentului.
            Trebuie menţionat totuşi că n această etapă de regim totalitar, Romnia a cunoscut o creştere economică pe baza unei rate ridicate a acumulării, urmărindu-se industrializarea şi electrificarea ţării cu accent pe dezvoltarea industriei grele, ndeosebi a celei constructoare de maşini. Procesul de industrializare s-a nfăptuit n mare parte prin acumulări care au lovit n nivelul de trai al populaţiei.
            Pe plan extern trebuie menţionată, ca un succes primirea Romniei n O.N.U., n anul 1955, deschizndu-se ţării noastre posibilitatea de a juca n etapele următoare un rol activ pe arena internaţională.
            Prima etapă din perioada guvernării lui Gheorghiu-Dej se ncheie cu retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul ţării noastre, ca rezultat al unei politici abile ale acestei guvernări, Romnia fiind singura dintre ţările aflate n această situaţie, care a reuşit o astfel de performanţă.
            A doua etapă a guvernării lui Gheorghiu-Dej (ncheiată prin decesul acestuia survenit n primăvara anului 1965), se caracterizează printr-o anumită liberalizare a regimului comunist, materializată prin eliberarea deţinuţilor politici din nchisori şi printr-o anumită elasticitate n viaţa spirituală, continundu-se totodată procesul de dezvoltare economică. Pe plan extern s-a promovat o politică de independenţă faţă de Uniunea Sovietică şi o reorientare spre occident. Această realitate şi-a găsit expresia mai ales n "Declaraţia din aprilie" din 1964.
            După ncetarea din viaţă a lui Gheorghiu-Dej n 1965, se intră n a doua perioadă de regim totalitar comunist din timpul guvernării lui Nicolae Ceauşescu.                                                                                                                                                                                                                                          


           n prima etapă a acestei perioade (1965-1971), se continuă procesul de creştere economică şi, pe această bază, o ridicare a nivelului de trai a populaţiei, o protecţie socială şi o anumită liberalizare a vieţii spirituale, păstrndu-se nsă elementele fundamentale ale regimului totalitar comunist. Pe plan extern s-a continuat politica de independenţă faţă de Uniunea Sovietică şi de deschidere spre Occident, Romnia fiind iniţiatoarea unor acţiuni politice pe plan extern mult apreciate n epocă. Momentul culminant al acestei politici l-a constituit poziţia Romniei faţă de invadarea Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varşovia n frunte cu cele ale Uniunii Sovietice (1968), la care Romnia nu numai că nu a participat, dar a condamnat vehement această invazie, populaţia ţării noastre fiind chemată să opună rezistenţă armată n cazul unei situaţii similare cu cea din Cehoslovacia. Prestigiul liderului comunist a crescut att n ţară ct şi n străinătate, aspect care, din păcate, va fi folosit apoi la promovarea unui cult deşănţat al personalităţii.
            A doua etapă a regimului politic dictatorial din timpul guvernării  lui          Ceauşescu (1971-1982)                                                                               Se caracterizează prin accentuarea conţinutului totalitar al regimului politic, recurgndu-se la o supraveghere severă a populaţiei de către organele partidului şi statului, la o ideologizare şi politizare excesivă a vieţii sociale n toate domeniile sale de activitate, la o supercentralizare a economiei, la mprumuturi masive de capital de pe piaţa occidentală ce au fost destinate construirii unor obiective industriale gigant, mari consumatoare de materii prime, materiale şi energie care, n perspectivă, au avut urmări negative, mai ales sub aspectul eficienţei şi rentabilităţii economice.
            n această etapă a continuat, pe baza unei rate nalte de acumulare, procesul de creştere economică, implicit o creştere a construcţiilor de locuinţe pentru populaţie şi a unor obiective culturale şi de nvăţămnt. S-a continuat protecţia socială din etapa anterioară. Spre sfrşitul acestei etape nsă, şi-au făcut apariţia unele semne evidente privind o ncetinire a ritmului de dezvoltare economică şi totodată, o penurie de bunuri alimentare, medicamente etc.
            Pe plan extern, n această etapă s-a continuat politica de orientare spre occident, promovndu-se n acelaşi timp legături şi cu alte grupuri de ţări, n speţă cu cele din lumea a treia.
            Este n acelaşi timp etapa n care semnele de contestare a cuplului Ceauşescu devin tot mai evidente, ndeosebi pe plan intern, dar n unele privinţe şi pe plan extern.

            A treia şi ultima etapă a regimului totalitar comunist din timpul guvernării lui Ceauşescu, se referă la intervalul de timp dintre 1982 şi decembrie 1989, cnd acest regim a fost nlăturat prin revoluţia romnă.
            Drepturile şi libertăţile omului sunt drastic ngrădite. Economia ţării traversează o perioadă de criză manifestată prin ncetarea creşterii economice şi, mai ales, a lipsei de eficienţă şi rentabilitate. Starea gravă din economie este accentuată şi de măsurile iniţiate de Ceauşescu de a achita mprumuturile externe ale statului romn, care au dus, pe de o parte la izolarea economică şi politică a Romniei, privarea economiei de mijloace moderne de dezvoltare. Aspectul cel mai grav al acestor stări de lucruri l-a constituit scăderea dramatică a nivelului de trai a populaţiei, obligată la privaţiuni de tot felul (alimentaţie, căldură etc.). Tragic şi paradoxal pentru populaţia romnească era faptul că, deşi suferea de foame şi de frig, era obligată, prin mecanismul propagandei de partid şi de stat să adreseze permanente osanale cuplului Ceauşescu.

            Şi sub aspectul politicii externe apar n această etapă schimbări semnificative. Astfel, dacă n etapele anterioare politica externă romnească era orientată spre occident, Ceauşescu ncercnd chiar să pună securitatea Romniei sub umbrelă americană, n anii '80, Ceauşescu dă semne de oscilare şi nesiguranţă pe plan extern, ajungndu-se la o nrăutăţire a relaţiilor ţării att cu Uniunea Sovietică ct şi cu Occidentul.
            Paradoxul acestei situaţii l constituie faptul că deşi se manifesta ncă o anumită independenţă faţă de Uniunea Sovietică, sub aspect economic, Romnia depindea tot mai mult de aceasta datorită nevoilor de import de gaze naturale, petrol şi alte materii prime şi materiale, aceasta şi datorită perturbării ntre timp a relaţiilor ţării noastre cu Occidentul.
            Anii de sfrşit ai acestei etape (1988-1989), deşi nregistrau achitarea completă a datoriei externe de circa 14 miliarde de dolari, arătau o Romnie cu o economie sarcofagă, supercentralizată şi mult rămasă n urmă, cu o populaţie care se confrunta cu privaţiuni de tot felul şi umilită de cultul absurd al personalităţii, existnd o totală izolare a ţării pe plan extern.
            Toate acestea constituiau semne a unei profunde crize de sistem, conducnd la declanşarea revoltei populaţiei mpotriva regimului totalitar, revoltă care se va transforma ntr-o revoluţie soldată cu nlăturarea acestui regim şi trecerea la un regim democratic şi la o economie de piaţă liberă.
           Se poate concluziona că nlăturarea regimului totalitar comunist a fost opera poporului romn, pe fondul unei conjuncturi externe favorabile legate de procesul de prăbuşire a sistemului comunist din estul Europei.

            Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt celei mai ndelungate şi mai apăsătoare dintre regimurile totalitare din ţara noastră - dictatura comunistă -, deschiznd calea unor profunde transformări economice, social-politice şi culturale, ce au loc n societatea romnească.
       

 
           Partidul Comunist Romn s-a format prin scindarea Partidului Socialist din Romnia n mai 1921, moment n care s-a şi afiliat la Internaţionala a III-a. El reprezenta extrema stngă, şi nu a fost dect o secţie a Internaţionalei Comuniste, membrii ei fiind n majoritate agenţi NKVD. A fost un partid redus numeric, numărnd 2000 de membri n 1922, 1500 - n 1931, şi sub 1000 n anii celui de al doilea război mondial. n anul 1924, PCR-ul a fost interzis de guvernul liberal care era la putere şi a rămas n ilegalitate pnă n 1944.A fost un partid politic unic al dictaturii proletariatului din Romnia. n 1965, şi-a schimbat numele din Partidul Muncitoresc Romn n P.C.R. , revenind astfel la vechea denumire, şi a deţinut puterea pnă n 21 decembrie 1989, cnd şi-a ncheiat de facto activitatea de conducere a Romniei.
         ntre cele două partide, Partidul Comunist Romn (PCR) şi Partidul Muncitoresc Romn (PMR) nu există practic nici o diferenţă, primul continund firesc activitatea celui de-al doilea, fără nici o ntrerupere. n realitate, redenumirea PMR-ului n PCR a fost făcută la dorinţa extremă a lui Nicolae Ceauşescu, care devenit prim secretar al PMR n iunie 1965, a vrut să demonstreze ostentativ ruperea cu trecutul şi orientarea politicii Romniei spre alte orizonturi.                               
        Steagul Romniei ntre 1947 şi 1989 păstra culorile naţionale, dispunerea lor spaţială, dar adăuga ca element distinctiv Stema Republicii Socialiste Romnia, plasată pe galben, la intersecţia diagonalelor.
    
                           


                      
        Stema Partidului Comunist Romn avnd ca elemente "secera şi ciocanul", simboliznd "nfrăţirea" şi "uniunea de nezdruncinat" dintre "ţărănimea muncitoare şi proletariat." Se observă, de asemenea, cununa de spice uşor eliptică şi ascendentă, precum şi acronimul PCR .    
                              
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica