referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Leonardo Da Vinci

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Leonardo da Vinci(1452-1519), artist florentin, unul dintre marii maeştri ai Renaşterii, pictor celebru, arhitect, inginer, sculptor şi om de ştiinţă. Profunda lui dragoste pentru cunoştinţă şi cercetare a fost cheia încercărilor sale artistice şi ştiinţifice. Inovaţiile sale în domeniul picturii au influenţat cursul artei italiene pentru mai mult de un secol după moartea sa, şi studiile sale ştiinţiifice – în anamtomie, optică şi hidraulică – au anticipat multe dintre realizările ştiinţei moderne...

Varianta Printabila 


1                





Leonardo da Vinci(1452-1519), artist florentin, unul dintre marii maeştri ai Renaşterii, pictor celebru, arhitect, inginer, sculptor şi om de ştiinţă. Profunda lui dragoste pentru cunoştinţă şi cercetare a fost cheia ncercărilor sale artistice şi ştiinţifice. Inovaţiile sale n domeniul picturii au influenţat cursul artei italiene pentru mai mult de un secol după moartea sa, şi studiile sale ştiinţiifice – n anamtomie, optică şi hidraulică – au anticipat multe dintre realizările ştiinţei moderne.
    
    Viaţa timpurie din Florenţa
    
Leonardo s-a născut n micul oraş Vinci, de lngă Florenţa, n Tuscania. A fost fiul unui notar florentin bogat şi a unei ţărănci. n mijlocul anilor 1460, familia s-a stabilit n Florenţa, unde Leonardo a primit cea mai bună educaţie. A avansat rapid social şi intelectual. Arăta bine, vorbea uşor, şi era un muzician bun. n 1466 a devenit ucenicul lui Andrea del Verrocchio, cel mai bun pictor şi sculptor al acelor timpuri. n atelierul lui, Leonardo a nvăţat multe lucruri, de la pictura altarelor la crearea uriaşelor proiecte sculpturale n marmură şi bronz. n 1472 a fost admis n ghilda pictorilor din Florenţa, şi n 1476 era considerat tot ucenicul lui Verrocchio.
    n 1478, Leonardo a devenit un artist independent. Prima lui comandă a fost pictarea altarului capelei primăriei florentine, pe care nu a executat-o. Prima sa pictură a fost Adoraţia magilor, ncepută n 1481 şi neterminată. Alte lucrări atribuite tinereţii sale au fost portretul lui Ginevra de’ Benci, şi neterminata Sf. Jerome.
    
    Viaţa n Milan

    n jurul anului 1482, Leonardo a intrat n serviciul lui Ludovico Sforza, ducele Milanului, din cauza unei scrisori n care i spunea ducelui că poate construi poduri portabile, că ştia tehnica construirii tunurilor, că putea construi vehicule blindate, catapulte şi alte maşini de război, că putea executa sculpturi n marmură, bronz şi lut. A servit drept inginer şef n numeroasele acţiuni militare, fiind n acelaşi timp arhitect. n plus, l-a asistat pe matematicianul Luca Pacioli n scrierea tratatului Divina Proportione.
    Probele arată că avea ucenici şi elevi n Milan, pentru care a scris diverse texte, strnse mai trziu n Tratatul despre Pictură. Cea mai importantă pictură n timpul şederii la Milan a fost Fecioara stncilor. A lucrat la pictură mult timp, dar avea un obicei de a
nu termina ce ncepuse. Din 1495 n 1497, Leonardo a lucrat la capodopera sa, Ultima Cină. Din nefericire, uzul experimental al uleiului pe tencuială a condus la probleme tehnice, şi pnă n 1500 pictura a nceput să se deterioreze.



 
    n timpul şederii sale la Milan, Leonardo a produs alte picturi şi desene(dintre care cele mai multe s-au pierdut), desene arhitecturale şi modele pentru domul catedralei din Milan. Cea mai mare comandă a sa a fost pentru o statuie ecvestră a lui Francesco Sforza, tatăl lui Ludovico, pentru curtea casteluilui Sforzesco. n decembrie 1499, familia Sforza a fost alungată din Milan de forţele franceze. Leonardo a făcut modelul din lut, dar metalul destinat statuii a fost folosit pentru tunuri. Modelul a fost distrus de soldaţii francezi, care l-au folosit pe post de ţintă. După aceasta, Leonardo s-a ntors n Florenţa.
 
    Cina cea de taină este una dintre cele mai faimoase picturi religioase ale lui Leonardo. Fresca surprinde momentul n care Iisus şi anunţă discipolii că a fost trădat. Deoarece Leonardo a pictat scena ntr-un amestec de ulei care nu a aderat la perete, fresca s-a deteriorat





1 Rentoarcerea n Florenţa

n 1502, Leonardo a intrat n serviciul lui Cesare Borgia, ducele Romagniei şi fiul papei Alexandru al VI-lea. n funcţia sa de arhitect şi inginer, Leonardo a supravegheat munca la fortăreţele de pe teritoriul papal  din centrul Italiei. n 1503 devenea membru al comisiei de artişti care trebuiau să decidă locul statuiei lui Michelangelo, David. La sfrşitul anului, Leonardo a nceput să proiecteze decorarea marii săli a palatului Palazzo Vecchio. Subiectul era lupta de la Anghiari, o victorie glorentină n războiul cu Pisa. A realizat multe desene pentru această pictură şi a realizat o schemă n mărime naturală, dar nu a terminat pictura. Schema nsuşi a fost distrusă n secolul 17, şi pictura a supravieţuit numai prin copii, dintre care cea mai faimoasă e cea realizată de Rubens.
    n timpul acestei şederi la Florenţa, Leonardo a realizat mai multe portrete, dar singurul care a rezistat este faimosul tablou Mona Lisa, una dintre cele mai renumite picturi care a existat. Este cunoscută şi drept La Gioconda, după presupusul nume al soţului ei.
 
    Călătoriile sale şi moartea

    n 1506, Leonardo s-a dus din nou la Milan, la chemarea guvernatorului francez, Charles d’Amboise. Anii următori a fost pictorul curţii lui Louis al XII-lea al Franţei, care se odihnea atunci n Milan. Următorii şase ani, Leonardo şi-a mpărţit timpul ntre Milan şi Florenţa, unde şi vizita fraţii şi surorile vitrege şi avea grijă de moştenirea sa. n Milan a continuat proiectele sale inginereşti şi a lucrat la o statuie ecvestră pentru Gian Giacomo Trivulzio, comandantul fotţelor franceze din oraş. Chiar dacă statuia nu a fost terminată, schiţele sale s-au păstrat. Din 1514 n 1516 Leonardo a trăit n Roma sub patronajul papei Leo al X-lea. A fost găzduit n palatul Belvedere şi se pare că s-a ocupat n principal cu experimentele ştiinţifice. n 1516 a călătorit n Franţa pentru a lucra pentru Francis I. Şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii n castelul de Cloux, lngă Amboise, unde a murit pe 2 mai, 1519.

    Picturi

    Deşi Leonardo a creat un număr mic de picturi, dintre care multe au rămas neterminate, a fost totuşi un artist inventiv şi influent. n primii ani ai vieţii, stilul său s-a apropiat de acela al lui Verracchio, dar s-a ndepărtat treptat de stilul rigid al nvăţătorului său.
    Deoarece nici un proiect al lui Leonardo nu a fost completat, apropierea lui către arta tridimensională poate fi judecată doar din desenele sale. n desenele sale arhitecturale, el demonstrează talentul său n lucrul cu formele masive.
    Drept om de ştiinţă, Leonardo s-a ridicat deasupra contemporanilor săi. Teoriile sale artistice, precum inovaţiile artistice, se bazau pe observarea atentă şi documentarea precisă. A nţeles, mai bine dect oricine, importanţa observaţiei ştiinţifice precise. Din nefericire, la fel cum nu reuşea să termine operele sale, tot aşa nu a reuşit să completeze tratatele despre o varietate de subiecte ştiinţifice. Teoriile sale sunt păstrate pe multe caiete de notiţe, majoritatea scrise n oglindă. Deoarece au fost scrise aşa, descoperirile sale nu au fost descifrate n timpul vieţii sale. Leonardo a anticipat multe dintre descoperirile timpurilor moderne. n anatomie a studiat circulaţia sngelui, a făcut descoperiri n metereologie şi geologie, a nţeles efectul lunii asupra mareelor ş.a. A fost
printre creatorii hidraulicii şi probabil a descoperit hidrometrul. Schemele sale despre canalizarea rurilor tot mai au valoare practică. A inventat un mare număr de maşinării ingenioase, dintre care foarte multe aveau potenţial, una dintre acestea fiind un costum de scafandru. Dispozitivele sale zburătoare, chiar dacă nu funcţionau, stau la baza principiilor aerodinamice moderne.
 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica