referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Anglia in secolul al XVII

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Secolul al XVII-lea a fost bogat în evenimente pentru Anglia. Opoziţia dintre rege şi Parlament a declanşat revoluţia burgheză de la mijlocul secolului, care s-a terminat cu executarea regelui Carol I Stuart şi proclamarea republicii...

Varianta Printabila 


1 Farauanu Ovidiu
Clasa a X-a A
Grupu Şcolar Economic
Administrativ şi de Servicii Bacău

Anglia in secolul al XVII-lea

Secolul al XVII-lea a fost bogat n evenimente pentru Anglia. Opoziţia dintre rege şi Parlament a declanşat revoluţia burgheză de la mijlocul secolului, care s-a terminat cu executarea regelui Carol I Stuart şi proclamarea republicii.
Anglia a parcurs mai multe etape de la cea republicană la dictatura Protectoratului şi Restauraţia Stuarţilor. Perioada a fost dominată de dispute  politice şi formarea primelor partide parlamentare, dar şi de adoptarea unor importatnte legi care, mpreună cu Declaraţia drepturilor din 1689, pun bazele monarhiei constituţionale.
Revoluţia engleză
Organizarea politică a Angliei. Petiţia dreptului
    n 1603, la moartea Elisabetei I, tronul englez a revenit regelui Scoţiei, Iacob I Stuart. Ocuparea tronului de către Stuarţi aducea modificări importante n Anglia, unde Tudorii guvernaseră ca monarhi absoluţi, graţie abilităţii şi personalităţii lor. Stuarţii urmăreau instaurarea unui absolutism de drept, ceea ce contravenea realităţilor politice din Anglia, unde Parlamentul – format din Camera Comunelor şi Camera Lorzilor – mpărţea puterea cu monarhia.
Att Icob I, ct şi fiul său, Carol I (1625-1649), au ncercat să guverneze fără a convoca parlamentul, cu ajutorul Consiliului Privat, pe ai cărui membri i numeau sau revocau după bunul lor plac. Ei legiferau prin proclamaţii regale şi exercitau puterea juridică prin Camera nstelată şi Curtea naltei Comisiuni. Stuarţii agreau catolicismul ntr-o ţară anglicană, unde se dezvoltase mişcarea numită puritanism care urmărea nlăturarea oricărei rămăşiţe a catolicismului. Presbiterianismul – un curent al puritanismului – devenise confesiune dominantă n Scoţia.
S-a conturat astfel o puternică opoziţie parlamentară mpotriva Stuarţilor: ncă din 1604 fusese votată Apologia Camerei Comunelor, n care se arăta regelui că el guvernează doar mpreună cu Parlamentul, ce are nsemnate privilegii, deoarece semnifică “libertăţile nnăscute ale poporului englez”. De fiecare dată cnd a fost convocat, Parlamentul şi-a reafirmat dreptul exclusiv de a aproba impozitele şi a criticat politica externă a regelui. Parlamentul a fost dizolvat şi convocat de mai multe ori.

Farauanu Ovidiu – Anglia n Secolul al XVII-lea – Referat - Page 1 - 4/8/2010
n 1628, un grup de parlamentari, ntre care şi Thomas Wentworth, John Hampden şi John Pym, a redactat Petiţia dreptului, n care erau stabilite limitele puterii regale şi se arătau bazele legale ale prerogativelor Parlamentului, ncepnd cu Magna Charta Libertatum, din 1215. Camera Lorzilor a aprobat Petiţia dreptului, iar regele a fost obligat să o sancţioneze. El nu i-a respectat prevederile, ntruct a dizolvat, n 1629, Parlamentul care nu a mai fost convocat pnă n 1640.

nceputurile revoluţiei

    După o ntrerupere de 11 ani, la 13 aprilie 1640, a fost convocat Parlamentul, deoarece războiul cu Scoţia necesita noi impozite. El a fost nsă dizolvat după doar cteva săptămni, deoarece şi-a exprimat opoziţia faţă de rege. Carol I a ordonat numeroase arestări şi a introdus taxe noi, dar nfrngerea n Scoţia şi grava criză financiară l-au determinat să accepte noi alegeri pentru Camera Comunelor. n urma acestor alegeri a rezultat “Parlamentul cel lung”, numit aşa deoarece a funcţionat timp de 13 ani (pnă n 1653).    
Camera Comunelor a lansat ofensiva mpotriva regelui şi a principalilor lui consilieri, susţinută fiind de o parte a lorzilor şi de populaţia Londrei. Regele a fost obligat să accepte hotărrea conform căreia Parlamentul nu putea fi desfiinţat fără propriul său consimţămnt. Acesta a ntocmit Mustrarea ce mare care enumera detaliat abuzurile comise de monarhie şi lua măsuri pentru prevenirea  repetării lor. Ordinul regelui de a fi arestaţi cinci fruntaşi parlamentari nu a putut fi dus la ndeplinire datorită opoziţiei Camerei Comunelor. Drept urmare, regele a părăsit capitala n ianuarie 1642.

Războiul civil (1642-1649)

    Părăsirea Londrei de către Carol I a semnificat nceputul Războiului civil ntre armata regelui şi cea a Parlamentului.
Confruntările armate directe au durat pnă n 1645, timp n care regele a controlat nord-vestul Angliei, stabilindu-şi centrul la York şi apoi la Oxford, iar Parlamentul, partea de sud-est, avnd de partea lui flota. Populaţia Londrei şi poziţia strategică a capitalei.
Iniţial, parlamentarii au ncercat realizarea unui compromis cu regele, timiţndu-i Cele nouă propuneri care vizau restrngerea prerogativelor monarhice, iar Parlamentul urma să aibă dreptul de a controla politica internă şi externă. Propunerile au fost respinse de rege. Armata regală a obţinut mai multe victorii şi controla situaţia, n ciuda faptului


Farauanu Ovidiu – Anglia n Secolul al XVII-lea – Referat - Page 2 - 4/8/2010

că a fost şi ea nfrntă la Marston-Moor (2 iulie 1644), unde un rol important l-a avut detaşamentul condus de Oliver Cromwell, numit Coastele de fier.
    Cromwell a devenit una dintre marile personalităţi ale Revoluţiei. El a organizat Armata Noului Model şi a obţinut victoria decisivă de la Naseby (14 iunie 1645). Arhiva regelui a fost capturată, dovedinu-se că el ceruse ajutor străin mpotriva propriului popor. Carol I a fugit n Scoţia, dar a fost prins şi predat Parlamentului din Londra.
Victoria a adncit nenţelegerile dintre diferitele grupări din Parlament, ceea ce nu a mpiedicat adoptarea unor măsuri, ntre care defiinţarea posesiunilor cavalereşti, grevate de obligaţii faţă de rege.
Radicalii din Parlament, numiţi levellers, au alcătuit un program numit Acordul poporului, n care cereau desfiinţarea Camerei Lorzilor şi realegerea Camerei Comunelor la fiecare doi ani, vot universal pentru toţi bărbaţii peste 21 de an, reforma fiscală, restituirea pămnturilor mprejmuite, şi altele.
Camera Comunelor s-a declarat singura putere n stat, n virtutea faptului că era organ ales. Ea a instituit un tribunal extraordinar care l-a judecat şi condamnat la moarte pe Carol I. Decapitat la 30 ianuarie 1649, acesta a fost primul rege executat de către o revoluţie.

Republica (1649-1653)

Executarea lui Carol I a nsemnat desfiinţarea puterii regale n Anglia. La 19 mai 1649 a fost declarată “Republica liberă, guvernată de reprezentanţii poporului n Parlament”. Acesta era compus din Camera Comunelor, cea a lorzilor fiind desfiinţată.
Perioada Republicii a fost dificilă pentru Anglia, ameninţată din exterior de uneltirile regaliştilor, iar n interior de luptele acerbe ntre grupările politice şi mişcările populare. Conjunctura externă favorabilă a dus nsă la recunoaşterea tacită şi chiar oficială a Republicii.
Armata, condusă de Oliver Cromwell, s-a ndreptat spre Irlanda catolică pe care a nfrnt-o la Drogheda şi Wexford, ocupnd două treimi din teritoriul insulei şi  determinnd apariţia problemei irlandeze, nerezolvate pnă astazi. n Scoţia, Cromwell a obtinut victoriile de la Dunbar (1650) şi Worcester (1651).
Prin victoriile mpotriva Irlandei şi Scoţiei a fost prevenit pericolul unei restaurări monarhice, iar noua nobilime şi burghezia şi-au ntărit poziţiile. Au fost luate măsuri pentru protejarea intereselor acesteia din urmă, ntre care Actul de Navigaţie din 1650, care interzicea străinilor să facă comerţ n coloniile engleze. Un al doilea Act de Navigaţie  (1651) stipula că importul mărfurilor străine n Anglia urma să se facă numai de vase aflate sub pavilion englez.
Farauanu Ovidiu – Anglia n Secolul al XVII-lea – Referat - Page 3 - 4/8/2010
Nu au fost totuşi luate  măsuri de desfiinţare a nobilimii şi nici nu au fost adncite unele reforme; au fost inlaturate doar absolutismul şi unele bariere n calea dezvoltării economice şi a afirmării politice a burgheziei. Prin acestea, Revoluţia engleză şi-a menţinut un caracter conservator moderat.


1 Protectoratul

    Parlamentul a fost dizolvat n 1653, ca şi Consiliul de Stat, prin intervenţia directă a lui Oliver Cromwell şi a armatei. Bazele juridice ale noului regim au fost stabilite prin  Instrumentul de guvernare, redactat n numele armatei, de generalul Lambert. Puterea n stat era mpărţită ntre Cromwell, n calitate de Lord-Protector, Parlament şi Consiliul de Stat. Parlamentul, ales la fiecare trei ani, avea o singură cameră, compusă din 460 de deputaţi.
n realitate, Protectoratul era o dictatură militară: baza puteri era armata, iar Lordul-Protector, comandantul ei suprem, dadea ordonanţe cu putere de lege, avea atribuţii executive, controla justiţia. Cromwell a ncercat să-şi asigure  o largă adeziune a populaţiei prin promovarea toleranţei religioase care-i excludea, totuşi, pe catolici şi prin amnistierea regaliştilor. Treptat el a luat măsuri mai aspre mpotriva presei, a mpărţit Anglia n districte militare şi a convocat Camera Lorzilor.
Moartea lui Oliver Cromwell (1658) a marcat sfrşitul Protectoratului.

Anglia n timpul restauraţiei

Restaurarea Stuarţilor

Tradiţia monarhică era foarte puternică n Anglia. n timpul revoluţiei, burghezia şi noua nobilime nu au dorit nlăturarea monarhiei, ci ngrădirea ei n limitele constituţionale parlamentare. Evenimentele s-au radicalizat nsă şi datoriţa inflexibilităţii lui Carol I.
Regimul republican a fost scurt, iar n perioada Protectoratului i se propusese lui Cromwell titlul de rege. Acesta l-a refuzat pentru a nu pierde sprijinul popular şi pe cel al armatei.
La moarte lui Cromwell, adncirea disensiunilor dintre Parlament şi armată au readus n actualitate problema monarhiei. Un grup de monarhişti, n frunte cu generalul Monk, comandantul armatei engleze din Scoţia, a acţionat pentru readucerea Stuarţilor.
Restauraţia cuprinde domniile lui Carol al II-lea (1660-1685) şi cea a lui Iacob al II-lea (1685-1688).
Farauanu Ovidiu – Anglia n Secolul al XVII-lea – Referat - Page 4 - 4/8/2010
Carol al II-lea a ocupat tronul n alte condiţii dect tatăl său, Carol I, n 1625; Anglia trecuse printr-o revoluţie şi englezii erau hotărţi să păstreze ceea ce obtinuseră . prin Declaraţia de la Breda şi apoi prin Actul de indulgenţă  şi uitare, Carol al II-lea a garantat libertatea conştiinţei, amnistierea celor care au participat la revoltă, precum şi drepturile noilor proprietari asupra bunurilor confiscate n timpul acesteia. Monarhia avea mulţi adepti n Anglia, nsă Carol al -lea a manifestat prudenţă; dupa propria-I mărturisire, nu dorea “să-şi reia calătoriile” pe continent.
A fost renfiinţat Consiliul Privat, dar el avea un rol restrns. n ciuda faptului că  speranţele de revenire la absolutism erau legate de catolicism, anglicanismul a fost reintrodus in mod riguros.
Carol al II-lea a continuat politica economică expansionistă, bazată pe supremaţia mării, domeniu n care Anglia era puternic concurată de Provinciile Unite (Olanda). n urma unui război cu acestea, englezii au obţinut pe coasta estică a Americii de Nord, New Amsterdam (devenit New York ). mpotriva Provinciilor Unite, Carol al II-lea a ncheiat un tratat secret cu Ludovic al XIV-lea al Franţei, care prevedea reintroducerea catolicismului n Anglia.
Iacob al II-lea, ajuns pe tron după moartea fratelui său, Carol al II-lea, deşi a promis respectarea drepturilor Parlamentului, a acţionat n drirecţia sporirii prerogativelor regale, obţinnd chiar dreptul de a avea armată permanentă. n plus el s-a sprijinit pe catolici, n ciuda interdicţiei ca aceştia să ocupe funcţii publice, şi a dizolvat Parlamentul. Toate acestea au dus la nlaturarea lui de pe tronul Angliei, n 1688.

Constituirea partidelor politice.

Gruparea forţelor n Revoluţia engleză s-a făcut mai nti dua criterii religioase, deşi interesele politice  şi-au avut rolul lor. Mai nti au fost cele două grupări din cadrul parlamentului , situate pe poziţii contrare n problema organizării comunităţilor anglicane: independenţii şi presbiterienii. Poziţiile lor  erau diferite şi n ceea ce priveşte atitudinea faţă de monarhie .Republica şi protectoratul au constituit o etapa importantă pentru maturizarea gndirii politice.
Primul partid, numit tory, după denumirea unor răsculaţi monarhişti din Irlanda – reprezenta curentu conservator şi grupa nobilimea ataşată monarhiei. Conduşi de Thomas Osborne, conte de Dandy, conservatorii au fost chemaţi la guvernare n 1674, dar au pierdut alegerile din 1979. Erau susţinători ai bisericii anglicane, deşi aveau o oarecare toleranţă pentru catolicism, poate doar din respect pentru regele Carol al II-lea căsătorit cu o prinţesă catolică.


Farauanu Ovidiu – Anglia n Secolul al XVII-lea – Referat - Page 5 - 4/8/2010
Al doilea partid i grupa, sub denumirea de whig, pe adversarii Stuarţilor şi ai catolicismului. Denumirea le fusese dată n derdere după whigamores -  o sectă puritană, de stnga din Scoţia. Condus de Anthony Cooper, conte de Saftesbury, partidul era reprezentat, n general de,  burghezia şi nobilimea nemulţumite de politica Stuarţilor.
n 1679, au cştigat alegerile; avnd majoritatea n Parlament, au propus şi votat Habeas Corpus Act. Considerat cel mai mare succes al lor, legea hotăra, pe baza unor prevederi mai vechi, că nici o persoană  nu poate fi arestată dec pe baza unei cerinţe judecătoreşti scrise, aduse la cunoştinţa inculpatului n maximum  24 ore. Votarea acestei legi  a constituit un moment important n dezvoltarea constituţională a Angliei şi a Europei.
Particularităţile domniei lui Iacob al II-lea au adus la o apropiere ntre whig şi tory, deşi cele două partide şi-au păstrat identitatea , istoria engleză fiind marcată de lupta lor pentru putere.

    BIBLIOGRAFIE:
Eugen Palade, Liviu Burlec, Elena Cozma – Istorie – Ed. Corint 2001





Farauanu Ovidiu – Anglia n Secolul al XVII-lea – Referat - Page 6 - 4/8/2010
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica