referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Zeii si Eroii Greciei antice

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

El făcea parte din cea de-a doua generaţie divină. Era cel mai mic dintre fii lui Cronos şi ai Rheei. Ca să-l scape de urgia tatălui său, care-şi înghiţea rând pe rând copiii de îndată ce se năşteau, Rhea l-a ascuns pe Zeus trimiţându-l în Creta, unde a fost îngrijit de nimfe...

Varianta Printabila 


1
Zei şi eroi ai greciei antice


Zei

Zeus este cel mai puternic dintre olimpieni, socotit drept stăpnul suprem al oamenilor şi al zeilor.
El făcea parte din cea de-a doua generaţie divină. Era cel mai mic dintre fii lui Cronos şi ai Rheei. Ca să-l scape de urgia tatălui său, care-şi nghiţea rnd pe rnd copiii de ndată ce se năşteau, Rhea l-a ascuns pe Zeus trimiţndu-l n Creta, unde a fost ngrijit de nimfe. Cnd a crescut mare, Zeus, a pus la cale, cu ajutorul Geei şi al lui Metis, detronarea tatălui său. După ce l-a silit pe Cronos    să-şi verse napoi copiii nghiţiţi, Zeus, mpreună cu fraţii săi acum rentorşi la viaţă,  i-a declarat război lui Cronos. n ajutorul acestuia au sosit nsă fraţii săi, titanii. Lupta a durat zece ani şi a luat sfrşit cu victoria olimpienilor. Zeus a devenit stăpnul ntregului univers. El a dăruit lumea subpămnteană fratelui sau Hades, iar marea lui Poseidon, păstrndu-şi pentru sine pămntul. Pnă să dobndească pacea, a avut de nfruntat nsă noi vrăjmaşi, de data aceasta pe giganţii asmuţiţi mpotriva sa de către Geea. Lupta cu Typhon a fost cea mai grea dar, n cele din urmă, Zeus a ieşit din nou şi definitiv biruitor.
Ca stăpn suprem şi ca deţinător al puterii supreme absolute, Zeus era cel care mpărţea dreptatea printre oameni şi zei, el era expresia echilibrului şi a ordinii din natură şi din societate. Era socotit zeul luminii, al fenomenelor naturale, deţinătorul fulgerelor şi, mai ales, al trăsnetelor – manifestare cu precădere a forţei şi a mniei sale divine. El domnea n palatul său aflat pe crestele nalte ale Olimpului şi de acolo, nconjurat de ceilalţi zei, crmuia destinele lumii, mpărţind binele şi răul printre muritori şi veghind asupra mplinirii destinelor lor.

Poseidon era zeul mării, fiul lui Cronos şi al Rheei. Ca şi ceilalţi fraţi ai săi, cnd s-a născut, Poseidon a fost nghiţit de către tatăl său şi apoi dat afară.
Mai trziu a luptat alături de olimpieni mpotriva titanilor. Cnd, n urma victoriei, s-a făcut mpărţirea Universului, lui Zeus i-a revenit cerul, lui Hades lumea subpămnteană, iar lui Poseidon mpărăţia apelor. El sălăşluia n fundul mării mpreună cu soţia sa, Amphitrite, alături de care, uneori, urmat de un ntreg cortegiu marin şi purtat de un car tras de cai naripaţi, spinteca valurile. Poseidon strnea furtunile sau făcea ca apele mării să devină liniştite, el scotea insule la iveală sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul său, făcea să izvorască ruri sau să se nchege lacuri. O dată el a ncercat mpreună cu Hera şi cu Athena să-l pună n lanţuri pe Zeus, dar ncercarea a dat greş. De atunci Poseidon a fost mereu alături de preaputernicul său frate care crmuia destinele lumii.





Hades, zeul mpărăţiei subpămntene, fiul lui Cronos şi al Rheei. Ca şi ceilalţi fraţi ai săi, cnd s-a născut, Hades a fost nghiţit de tatăl său, apoi dat afară.
Mai trziu a participat la lupta dusă de olimpieni mpotriva titanilor. Cnd s-a făcut mpărţirea Universului, lui Zeus i-a revenit cerul, lui Poseidon - marea, iar lui Hades - lumea subpămnteană. Hades sălăşluia n mpărăţia umbrelor, pe care o crmuia alături de soţia sa, Persefona. El nu ngăduia nimănui, o dată ajuns acolo, să mai vadă lumina zilei. Cnd Heracles a trecut hotarele Infernului, s-a lovit de mpotrivirea lui Hades, pe care l-a rănit cu o săgeată, silindu-l să se refugieze n Olimp. Numele de Hades era evitat de cei vechi, care se fereau să-l pronunţe, socotindu-l aducător de nenorociri. Cel mai adesea el era invocat sub numele de Pluto (Zeul cel bogat), aluzie la bogăţiile nemăsurate care se ascundeau n măruntaiele pămntului.

Hera fiica lui Cronos şi a Rheei, a fost şi ea nghiţită, imediat după naştere, mpreună cu ceilalţi fraţi ai ei, de către Cronos.
n timpul luptei dintre Zeus şi Cronos, Hera a fost ncredinţată zeiţei Tethys şi lui Oceanus, care au crescut-o. Mai trziu, ea s-a căsătorit cu fratele ei Zeus, devenind „soţia legitimă” a stăpnului lumii. n această calitate ea era considerată drept protectoarea căminului, a căsătoriei şi, n general, a femeilor măritate. Cu Zeus, Hera a avut patru copii: pe Ares, Hebe, Hefaistos şi Ilithyia. mpărţind tronul, dar nu şi puterea marelui ei stăpn, Hera e adesea nfăţişată ca o soţie geloasă şi nesăbuit de violentă, care uşor se simte jignită şi nu pregetă să se răzbune crunt pentru toate infidelităţile săvrşite de soţul ei. Adeseori mnia ei se vădeşte capricioasă şi nejustificată.

Atena era una dintre cele mai mari divinităţi ale mitologiei greceşti. Era zeiţa nţelepciunii, pe care grecii o mai numeau şi Pallas Atena sau, pur şi simplu, Pallas.
Atena era fiica lui Zeus şi a lui Metis. Zeus a nghiţit-o nsă pe Metis nainte ca aceasta să nască, astfel că Atena a ieşit direct din capul lui Zeus, cu arme şi armură cu tot. n momentul cnd a apărut pe lume, a slobozit un răcnet războinic, care a cutremurat cerul şi pămntul. Atena era simbolul atributelor unite ale părinţilor ei. Ea personifica forţa moştenită de la Zeus, mbinată cu nţelepciunea şi prudenţa lui Metis. Zeiţă războinică, reprezentată cu coif, suliţă şi egida pe care era zugrăvit capul Gorgonei Medusa, Atena a jucat un rol important n lupta mpotriva giganţilor.
Atena era socotită protectoarea artelor frumoase, a meşteşugurilor, a literaturii şi a agriculturii, a oricărei acţiuni care presupunea ingeniozitate şi spirit de iniţiativă. Ea patrona viaţa socială şi cea statală, era sfătuitoarea grecilor adunaţi n areopag şi apărătoarea lor n războaie.




Afrodita
Potrivit legendei, s-a născut pe insula Cipru. Deşi zeiţă a frumuseţii, este căsătorită cu zeul şchiop, hidosul Hefaistos, care era şi fierarul zeilor. n privinţa naşterii ei există două variante: prima ar fi că este fiica lui Zeus şi a Dionei, cealaltă spune că s-a născut din spuma mării. Cu toate că este căsătorită cu Hefaistos, a fost iubită de Ares, zeul războiului, de Dionysos, de Hermes şi de Poseidon dintre zei, iar dintre muritori de Anchises şi de Adonis.
A avut mai mulţi copii: cu zeul Hermes pe Eros, cu Ares pe Anteros şi pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas.

Apollo zeul zilei, al luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor, personificare a Soarelui.
Era fiul lui Zeus şi al lui Leto. Pentru că Hera, din gelozie, i refuzase lui Leto un loc unde să poată naşte, Poseidon a scos la iveală, din valurile mării, insula Delos. Acolo, după nouă zile şi nouă nopţi de chinuri, Leto a adus pe lume doi gemeni: pe Apollo şi pe Artemis.
Crescnd miraculos de repede, la numai cteva zile după naştere, Apollo, al cărui arc şi ale cărui săgeţi deveniseră temute, a plecat la Delphi, unde a ucis şarpele Python, odinioară pus de Hera să o urmărească pe Leto şi care ulterior devenise spaima ntregului ţinut. După aceea, Apollo a nfiinţat acolo propriul său oracol, instaurnd totodată şi Jocurile Pitice.


1 Artemis, soră geamănă cu Apollo, fiica lui Zeus şi a lui Leto, era zeiţa vnătorii.
La nceput a avut aceleaşi atribute cu fratele ei: era o divinitate răzbunătoare, care semăna molimi şi moarte printre muritori. Artemis şi secondează fratele n numeroase acţiuni: l nsoţeşte n exil atunci cnd Apollo ispăşeşte omorrea Pythonului, e alături de el n războiul troian, participă mpreună la uciderea copiilor Niobei etc. Cnd Apollo ajunge să fie identificat cu Helios (Soarele), Artemis e identificată cu Selene (Luna). Mai trziu, Artemis capătă atribute de zeitate binefăcătoare: ea era, de pildă, considerată protectoare a cmpurilor, a animalelor şi a vindecărilor miraculoase.

Ares, fiul lui Zeus şi al Herei, era zeul războiului.
Cu toate că se numară printre cei doisprezece mari zei ai Olimpului, Ares eradispreţuit de părinţii săi şi de către ceilalţi zei, mai ales de către Atena, datorită caracterului său violent şi sngeros. n numeroasele mituri legate de numele lui, zeul apare adesea nfrnt, deşi era simbolul forţei războinice, brutale.

Hefaistos, fiul şchiop al lui Zeus şi al Herei, era zeul focului, al metalelor şi al metalurgiei, al fierarilor, sculptorilor şi artizanarilor.
Hefaistos era meşter nentrecut, creaţiile sale extraordinare uimindu-i chiar şi pe zei: făureşte arme şi armuri miraculoase, obiecte care se mişcă singure, sau chiar pe Pandora şi cutia acesteia. A fost căsătorit cu Afrodita.

Eroi

Heracles, era fiul lui Zeus şi al Alcmenei. Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a luat chipul şi nfăţişarea soţului ei, Amphitryon, plecat să lupte mpotriva teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a născut Heracles, iar din unirea Alcmenei cu Amphitryon, sosit imediat după aceea, s-a născut Iphicles, frate geamăn cu Heracles.
 Dndu-şi seama de originea divină a lui Heracles, Amphitryon a consimţit să-l crească n casa sa, alături de Iphicles. Gelozia Herei faţă de Alcmene s-a manifestat nsă de timpuriu, ncă nainte de naşterea copilului. Fiindcă Zeus - ca să-şi ocrotească viitorul fiu - făgăduise regatul Argosului primului urmaş care se va naşte din Perseus, Hera a ndemnat-o pe fiica ei, Ilithyia, care patrona naşterile, să ntrzie naşterea lui Heracles şi să o grăbească n schimb pe cea a lui Eurystheus, fiul lui Sthenelus. Datorită acestui fapt, Eurystheus se naşte la şapte luni, revenindu-i lui Argosul, iar Heracles e purtat zece luni n pntece de Alcmene. Mnia Herei continuă să se reverse şi după naştere, de data aceasta nsă asupra copilului. ntr-o noapte, cnd cei doi fraţi se aflau n leagănul lor, ea le trimite doi şerpi cu gndul să-l ucidă pe Heracles. Fără să-şi piardă cumpătul, Heracles, deşi avea numai zece luni, i apucă pe fiecare cu cte o mnă şi i sugrumă, n timp ce Iphicles, ngrozit, trezeşte toată casa cu ţipetele lui.
Heracles a rămas cunoscut pentru “Cele douăspreze munci ale lui Heracles”, dar şi pentru numeroase acte de curaj şi vitejie (cu ar fi : războiul mpotriva giganţilor, lupta cu centaurii, eliberarea lui Prometheus etc.).

Achiles celebru erou grec care a participat la Războiul Troian.
Achiles era fiul zeiţei Thetys şi al muritorului Peleus. Cnd s-a născut, Achilles a fost cufundat n ntregime de către mama sa n apele Styxului, pentru a deveni invulnerabil. I-a rămas afară doar călciul de care-l ţinea Thetys. Copil fiind, el a fost ncredinţat centaurului Chiron, care l-a crescut pe muntele Pelion. Ulterior, pentru a-l mpiedica să participe la războiul troian - unde ştia că-şi va găsi moartea, aşa cum prorocise Calchas, şi ncercnd să zădărnicească mplinirea destinului - Thetys şi-a trimis fiul la curtea lui Lycomedes, regele dolopilor, care l-a ţinut ascuns, deghizat n veşminte femeieşti, printre fiicele lui. Una dintre ele, Deidamia, i-a născut lui Achilles un fiu, pe Neoptolemus (sau Pyrrhus). ntre timp nsă, grecii pregăteau războiul mpotriva Troiei. La chemarea lui Ulise (Odiseu), Achilles se alătură armatelor greceşti, n fruntea mirmidonilor. La despărţire, odată cu plecarea flotei din Aulis, Thetys i dăruieşte lui Achilles armele divine făurite de Hephaestus şi caii lui Poseidon.






Ulise (Odiseu) celebru erou grec care a participat la Războiul Troian.
Ulise era regele Ithacăi şi fiul Sisif şi al Anticleei. S-a căsătorit cu Penelopa, fiica lui Icarius, cu care a avut un fiu, pe nume Telemah. n războiul troian, Odiseu are un rol important. Vestit pentru mintea sa isteaţă şi pentru prudenţa şi vorbele frumoase pe care ştia să le rostească, el este trimis adeseori n solii sau i se dau diverse nsărcinări. De pildă, este trimis la regele Lycomedes să-l aducă pe Achilles, l nsoţeşte pe Menelau atunci cnd acesta se duce să o ceară pe Elena de la troieni, mijloceşte mpăcarea lui Agamemnon cu Ahile, o aduce pe Ifigenia la Aulis, e trimis să-l caute pe Filoctet mpreună cu armele lui Hercule, pătrunde ca iscoadă n Troia şi se nţelege pe ascuns cu Elena să-i trădeze pe troieni etc.

Hector, celebru erou troian, fiul regelui Priam şi al Hecubei şi soţul Andromacăi, cu care a avut un fiu: pe Astyanax zis şi Scamandrius.
Hector era cel mai viteaz dintre troieni. Ştiind dinainte că avea să moară n luptă ucis de Achilles, că cetatea lui avea să fie distrusă, el a continuat totuşi să lupte alături de ai săi. n cel de-al zecelea an de război, cnd luptele se dădeau sub zidurile Troiei, Hector seamănă groază şi moarte n tabăra grecilor. După ce-i ucide pe cei mai vajnici dintre ei, n frunte cu Patroclus, după ce conduce atacul dezlănţuit de troieni mpotriva corăbiilor greceşti, pe care le incendiază, Hector rămne singur afară din cetate, să-l nfrunte pe Achilles. El este fugărit de trei ori n jurul zidurilor Troiei de către eroul "cel iute de picior" şi cade, răpus de mna lui, sub privirile ngrozite ale părinţilor săi, care urmăresc lupta de sus, de pe ziduri. Cadavrul lui Hector e legat de carul lui Achilles şi trt de către acesta prin pulbere, apoi dus n tabăra ahee. Mai trziu, la cererea şi rugăminţile lui Priam, Achilles l napoiază troienilor, care-l ard pe rug, cu mare cinste.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica