referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Epoca religiei

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

In sec. al X-lea, Europa crestina a inceput sa-si anihileze inamicii si sa se extinda. Pentru o perioada de timp acest lucru era valabil, in mod egal, pentru ambele Europe, si cea de vest, dominata de crestinismul catolic si pentru cea de est, unde biserica ortodoxa ii convertea pe slavi intr-un ritm constant. Cele doua biserici sunt deja separate, isi creeza traditii diferite, desi incercari de reunificare au continuat sa fie facute...

Varianta Printabila 


1                                         EPOCA RELIGIEI




Credinta crestina sta la baza civilizatiei europene. Dar pe parcurs ce biserica devenea tot mai puternica si privilegiata, au aparut tot mai multe revolte cauzate de disensiuni, intensificate de o serie de dispute interne, scandaluri si separari.

In sec. al X-lea, Europa crestina a inceput sa-si anihileze inamicii si sa se extinda. Pentru o perioada de timp acest lucru era valabil, in mod egal, pentru ambele Europe, si cea de vest, dominata de crestinismul catolic si pentru cea de est, unde biserica ortodoxa ii convertea pe slavi intr-un ritm constant. Cele doua biserici sunt deja separate, isi creeza traditii diferite, desi incercari de reunificare au continuat sa fie facute.
Cele doua biserici aveau in fata viitor cu totul diferit. Asupra bisericii ortodoxe se executa o presiune tot mai mare din cauza extinderii islamismului. In vest insa urmatoarele cateva secole vor deveni "epoca religiei", in care biserica si religia influenteza toate domeniile vietii.

Atractia imediata
Au existat multe motive pentru aceasta. Atractia religiei a avut un impact imediat si evident intr-o lume brutala si nesigura. Majoritatea oamenilor din epoca medievala duceau o viata grea cu multe neajunsuri. Acest lucru a facut din promisiunea crestina a unei eternitati pline de bucurie, un lucru, in particular, foarte atragator, iar biserica detinea cheile unei vieti eterne.

Preotimea efectiv a monopolizat sistemul educational - doar cativa dintre profani erau chiar invatati - si numai ei puteau citi si intelege versiunile latine, grecesti si ebraice in care era scrisa Scriptura. Pornind de la fiecare aspect - si mai presus de toate cand liturghia a fost celebrata de catre un preot - biserica a devenit un factor indispensabil in a realiza contactul dintre Dumnezeu si omenire. Ca rezultat, religia a devenit centrul viefii oamenilor si treptat, preotimea a ajuns sa fie considerata ca persoane superioare - in cel mai bun caz o elita spirituala, iar in cel mai rau caz o casta privilegiata.

Elita spirituala
La inceputul evului mediu majoritatea oamenilor au adoptat viziunea "elitei spirituale". Acest lucru era, in special, adevarat in ceea ce-i priveste pe calugari si pe maici. Acest fapt a fost vazut ca cel mai dorit fel de viata crestina, si astfel monastismul a luat amploare, a inflorit la inceputul secolului al V-lea, cand Sf. Benedict si-a conceput regulile monastice.
Secolul X si XI sunt martore ale unei mai profunde reinvieri, incepand in 910 cu intemeierea in Franta a manastirii Cluny. Curand aceasta mare manastire a devenit un model pentru altii, si in cateva decenii au ajuns sa fie 1500 de manastiri care i-au urmat exemplul. Influenta cluniana a fost resimtita in comunitatea crestina din vest, inspirand biserica sa curme abuzurile si sa impuna o disciplina uniforma asupra membrilor sai.

Puterea Papalitatii
In secolul XI, multe ordine monastice noi au fost fondate, inclusiv cel al cisternienilor foarte disciplinati. Papalitatea a "detronat" dominatia sfintilor imparati romani si a continuat sa lupte pentru dreptul sau de a controla evenimentele din cadrul bisericii. Fratia Viermilor a adus aceasta disputa.

Investitura controversata, la o concluzie cu succes. Intre timp, prima cruciada (1096-99) condusa de Papa Urban al II-lea a ridicat prestigiul papal la noi inaltimi. In sec. urmator, papalitatea deja functiona mai mult ca un jucator in politica europeana decat ca o forta spirituala. Secolele XII si XIII sunt vazute ca punctul cel mai inalt al civilizatiei medievale, iar istoricii Evului Mediu sunt inclinati sa spuna ca Renasterea din secolul XII a fost mult mai importanta decat ultima si mai renumita Renastere italiana. O crestere a populatiei, o imbunatatire a metodelor din agricultura, dezvoltarea oraselor precum si comertul au dat un nou imbold societatii europene.

Intemeierea universitatii
Un prim rezultat al acestei expansiuni generale, a fost o crestere mare de oameni educati (de ex., ca si administratori, secretari, si avocati), iar acest lucru a dus la o dezvoltare a unei noi institutii de invatamant superior - universitatea. Universitatea din Bologna, fondata in 1158, a fost prima, urmata de cea de la Paris, Oxford, Cambridge si Heidelberg. Prin secolul XIV universitatile erau de gasit peste tot in Europa.

In acelasi timp au fost traduse texte ale autorilor greci care pana atunci nu au fost cunoscute. Aceste texte au fost conservate si transmise de catre lumea islamica. Limba in care au fost traduse este limba latina, limba invatatilor din vest. Ei au deschis noi drumuri catre materii cum ar fi: logica, geometria, medicina, si astronomia. Deasemenea, ei au creat problemele de intelect, deoarece adesea apareau contradictii intre invataturile antice si cele ale bisericii. O serie de mari ganditori medievali cunoscuti ca filozofi invatati au abordat aceste probleme. Cea mai remarcabila figura, cea a Sf. Thomas Aquinas (c. 1225-74) a scris lucrarea Summa Theologia intentionand sa aduca credinta si ratiunea la acelasi nivel, fapt care si astazi reprezinta baza filozofiei catolice.

Saracia sfanta
Una dintre cele mai atractive figuri medievale a fost un italian, Sf. Francisc de Assisi (1182-1216) care si-a abandonat viata plina de belsug pentru a trai "sfanta saracie". Caldura lui umana si dragostea pentru intreaga creatie -vazuta in scene ca predica lui catre pasari - au introdus o noua viziune in crestinatate care inainte lua in ras lumea materiala. De asemenea, Sf. Francisc a intemeiat Ordinul Franciscan al calugarilor, dedicati saraciei, castitatii si supunerii, dar traind in lume ca si cersetori, predicand si efectuand lucrari bune. Printr-o stransa legatura cu Sf. Francis, Sf. Clare a fondat si el un ordin similar pentru femei, numit Ordinul celor Saraci. Un alt ordin al cersetorilor, cel al Dominicanilor a fost de asemenea fondat la inceputul secolului XII.

In ochii unora saracia si umilinta Sfantului Francisc, atat de supus Evangheliilor, au pus o lumina nefavorabila asupra splendorii si bunastarii lumesti de care beneficia Papalitatea si Biserica. Pe la mijiocul secolul al XIII-lea Papa a devenit un stapan teritorial in Italia, si de asemenea capul unei largi organizafii internationale cu proprii ei administratori instruiti si cu propriile instrumente de colectat taxele. Peste tot biserica avea o pozitie privilegiata, fiind sustinuta de inaltele tribunale speciale, singurele institutii carora ii dadeau socoteala, unde pedepsele erau considerabil mai usoare decat cele imputate profanilor pentru ofense comparabile.

Acestea si multe alte resentimente au devenit tot mai mari cand orasele au inceput sa infloreasca si sa se imbogateasca, iar numarul laicilor bogati cu stiinta de carte si bine informati crestea. Profanii erau extrem de piosi si nerabdatori sa participe tot mai mult la viata religioasa.
Printre altele, entuziasmul lor s-a aratat in cladirea marilor catedrale catolice de la jumatatea sec. XII, fapt care ar fi fost imposibil de realizat fara fonduri furnizate de oraseni de-a lungul multor generatii. Era implicata evlavia, precum si mandria civica, iar o parte din impulsul de a construi catedrale cum nu s-au mai vazut era fara indoiala o dorinta de a intrece alte comunitati. Ca si rezultat al acestui amestec de motive, turlele bisericii si catedralei erau dominate de linia cerului din aproape toate orasele pana in secolul XX - lucru elocvent si durabil ce aducea aminte de Epoca Religiei.

La cea mai indepartata extrema a sa, disensiunea cu biserica s-a aratat in sine in procesul de dezvoltare a ereziei - forme ale credintei crestine in contradictie cu doctrina catolica expusa de papa. La inceputul secolului XII o puternica erezie a luat nastere in Provence (sudul Frantei), unde Catharii sau Albigenzii au devenit atat de puternici incat Papa Inocentiu al III a proclamat o cruciada impotriva lor; au fost exterminati de catre regele Louis al VIII-lea si de catre nobilii din nordul Frantei carora aceasta datorie pioasa le-a adus recompense materiale precum si politice.

Credinte diferite
Catharii detineau niste doctrine - de notat era credinta in natura rea a lumii - care cu siguranta nu putea sa fie de acord cu catolicismul. Intr-un numar de alte secte, de ex. waldensianismul, accentul era pe intoarcerea la o viata caracterizata de o simplitate biblica, ca cea pe care Isus si discipolii sai au trait-o - si cu siguranta nu condusa de papa si principi ai bisericii.

1 De fapt se sugerau aceleasi idei din viata Sf. Francisc, care a ramas in cadrul bisericii si a devenit unul din sfintii ei. Dar dupa moartea sa, franciscanii s-au reorganizat in linii mai putin comunitare si au fost luate masuri ferme impotriva adeptilor sfantului Francis care doreau ca ordinul sa ramana fara avere. Prin secolul al XIII-lea atitudinea bisericii fata de eretici s-a inasprit, iar in 1232 a fost infiintata celebra Inchizifie pentru a-i investiga si eradica pe cei care aduceau ofense la adreasa bisericii.

In timpul acestei perioade papalitatea a atins culmea puterii sale politice, in cele din urma innabusind incercarile Sfintilor Imparati Romani de a controla Germania si Italia. Oricum, au aparut noi adversitari aproape imediat. Pe la inceputul sec. al XIV-lea monarhii au format natiunistate cum ar fi Franta si Anglia. Desi loiali bisericii, monarhii au hotarat sa nu mai permita amestecul Papalitatii in viata bisericilor nationale; iar clerul lor, care incepea sa formeze imaginea unei biserici nationale, a avut tendinta sa o sustina. In momentul cand Papa Bonifaciu (1294-1303) isi exprima marea sa pretentie asupra dreptului la papalitate - de fapt, dominatia peste toti conducatorii - puterea papalitatii o luase pe drumul declinului care curand deveni catastrofal.
Acest lucru s-a intamplat in timpul pontificatului (domnia papei) lui Clement al V-lea (1355-14), care a devenit un prizonier virtual al regelui Frantei, Philip al IV-lea. In 1307 papa Clement a fost obligat sa colaboreze la distrugerea Cavalerilor Ordinului Templului (Templi-erilor), un vechi ordin cruciadic care devenise extrem de bogat. Arestarile in masa, tortura si confesiunile fortate au facut ca Templierii sa fie acuzati de o varietate de lucruri rele, de practici ciudate si conspirative, care, de fapt, au putut avea sau nu un temei adevarat. Multi au fost executati, iar averea lor data regelui.

Papalitatea discreditata
In 1309, Clement s-a stabilit la Avignon, la granita cu Franta, si aceasta a continuat sa fie rezidenta papala pana in 1377. In timpul acestei "Captivitati Babiloniene", papii au fost, inevitabil, vazuti ca si marionete ale Frantei, iar intrigile politice si pretentiile financiare ale unui papa de mai demult, Ioan al XXII-lea (1316-34) aproape ca au servit la discreditarea papalitatii.
Dar,totusi urma sa vina ceva si mai rau; doar la un an de la intoarcerea lui Grigore al XI-lea la Roma, existau 2 papi. Alegerea papei Urban al VI-lea (1378-97) nu a fost pe placul Frantei, si in consecinta un grup format in mare parte din cardinali francezi si-au ales propriul lor papa contracandidat, papa Clement al VI-lea (1378-97). Acest lucru a determinat inceperea Marii Schisme care a durat 40 de ani. Franta si aliatii sai l-au sustinut pe Clement, pe cand Anglia, Sfantul Imperiu Roman si aliatii lor l-au sustinut pe Urban.

Rivalitatea lor a fost continuata de catre succesorii lor pana in 1409, cand un consiliu al bisericii a hotarat sa ii inlature pe ambii papi si sa numeasca unul nou. Oricum, din moment ce papii care existau au refuzat sa renunfe la cererile lor, acest lucru a InrautBtit situatia si mai mult: pentru o perioada de 8 ani au existat nu mai putin de 3 papi rivali. In cele din urma, Marea Schisma a luat sfarsit dupa Conciliul de la Constanz in 1417, cand toti cei 3 papi au fost inlaturati si Martin al V-lea a devenit ocupantul necontestat al tronului papal. In mod remarcabil, acest scandal lung si fara precedent nu a impiedicat papalitatea sa-si recupereze autoritatea.

Separarea a fost incheiata de o intrunire a conciliilor generale reprezentante ale intregii biserici, si la un moment dat se parea ca asemenea concilii, in viitor, vor fi autoritatea suprema. Dar dupa o lunga lupta, Conciliul de la Basel (1413-49) a fost manevrat de catre papa Eugeniu al IV-lea, si din acest moment Conciliile erau intotdeauna subordonate papei.

Provocarea bisericii
De-a lungul timpului, cele mai semnificative evenimente au fost dezacordurile totale din diferitele parti ale Europei. In Anglia, John Wycliffe (c. 1330-84) a atacat bogatia in care traia biserica si a pus accent pe biblie (mai mult decat pe legea bisericii) ca sursa de autoritate. Mai tarziu, Jan Huss (c. 1369-1415) a inaintat niste idei derivate de la Wycliff in indepartata Bohemie (in prezent vestui Republicii Cehe).

Semnificativ, cei doi au fost implicati  in traducerea Scripturii in limba nationala (engleza si ceha). Ideea de a da voie tututor oamenilor sa citeasca Scriptura - si, in mod implicit, sa o judece pentru ei insisi - a fost revolutionara, amenintand sa submineze pozitia speciala a clerului si absoluta autoritate a bisericii asupra doctrinei. Majoritatea adeptilor ideologiei lui Wycliffe au fost vanati si exectuati. Huss a fost prins in cursa la Conciliul de la Constanz si ars: dar in loc sa fie intimidat, Bohemianismul s-a rasculat. Neasteptat, au invins cruciada lansata impotriva lor, dar au fost impacati prin concesiunile obtinute la Conciliul de la Basel. Pe la jumatatea secolului al XV-lea se pare ca in final biserica supravietuise tutoror crizelor precedentilor 150 de ani.


DATE IMPORTANTE
910
Fondarea Manastirii Cluny
1077
Henry IV se supune Papei Grigore IV
1069-1099
Fondarea ordinului cistercian
1122
Concordotuf  Worm
1158
Fondarea primei universitati la Bologna
1208-1226
Cruciada impotriva albigensilor
1210
Recunoasterea ordinului franciscan
1309-1377
"Captivitatea" papala la Avignon .
1377-1417
Marea Schisma
kb.1380
Prima traducere a Bibliei in engleza
1415
Arderea pe rug a lui Jan Huss
1420
Cruciatii sunt invinsi de Sigismund
1433
Intetegerea de la Praga
1449
Esecul Miscarii Conciliare.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica