referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Germania in revolutie, 1848-1849

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Acesta nu a avut dramatismul epidemiei de holeră şi a atras foarte puţin atenţia la acea vreme, însa peste douăzeci de ani, mesajul său se răspandise în întraeaga Europă şi dincolo de ea, pentru a deveni, peste un secol, baza unui sistem politic ce va domina jumătate a lumii. A început cu un an al speranţei în revoluţiile care izbucniseră în toată Europa. Dar s-a încheiat cu un an al eşecului...

Varianta Printabila 


1 Germania in revolutie, 1848-1849


Cauzele mişcărilor revolutionare

Anul 1848 a fost demn de ţinut minte in Europa, plin de evenimente dramatice, violente, cu speranţe şi eşecuri. A fost anul epidemiei de holeră care a măturat Europa, venind din Asia şi a provocat atat de multe pierderi de vieţi omeneşti deoarece, pentru un timp, societetea a fost complet dezorganizata in multe domenii. A fost anul apariţiei Manifestului Comunist al lui Carl Marx. Acesta nu a avut dramatismul epidemiei de holeră şi a atras foarte puţin atenţia la acea vreme, nsa peste douăzeci de ani, mesajul său se răspandise n ntraeaga Europă şi dincolo de ea, pentru a deveni, peste un secol, baza unui sistem politic ce va domina jumătate a lumii. A nceput cu un an al speranţei n revoluţiile care izbucniseră n toată Europa. Dar s-a ncheiat cu un an al eşecului.
Revoluţiile au izbucnit n Franţa, Confederaţia Germană, Imperiul Habsburgic, cuprinznd Austria si Ungaria, precum şi n Italia. La nceput, revoluţiile păreau să aibă succes. Chiar şi Metternich, bătrnul om politic al Europei, ce părea de neclintit, a fost silit să plece n exil n urma evenimentelor de la Viena, iar n Franţa Ludovic Filip şi-a pierdut tronul.
De ce au avut loc toate aceste revoluţii loc in acelaşi an? Istoricii obişnuiau să considere că tulburările franceze, care au nceput n februarie 1848, au declanşat pur şi simplu revoluţii asemănatoare n celelalte ţari. Acum, punctul de vedere general acceptat sete că revoluţiile au loc aproape n acelaşi timp deoarece condiţiile n Franţa, Germania şi Imperiul Habsburgic erau similare. Aceste condiţii, economice şi sociale, erau de felul celor care dau naştere la revoluţii.
ncă de la mijlocul secolului anterior, se petrecuseră n Europa schimbări importante. Populaţia crescuse n mod dramatic, oraşele erau mai multe şi mai mari, industria se dezvoltase mult peste aşteptări. n 1848, viaţa era foarte diferită de cea din 1748.
Motive pentru care populaţia s-a dublat in secolul de pnă la 1848 nu sunt clare. Istoricii economiei pot să spună doar că aceasta s-a datorat mai degrabă reducerii ratei mortalitaţii dect creşterii natalităţii. n Prusia, populaţia din zonele rurale a crescut cu circa 75% ntre 1815 şi 1848. Mulţi oameni au parăsit pamntul şi s-au mutat la oraşe n căuterea unor locuri de muncă ori au plecat n alte parţi ale lumii. Un sfert de milion s-au dus n Statele Unite n căutare de pamnt şi hrană.
Cei care rămăneau la ţara găseau că viaţa este foarte grea. n Prusia Orientală, o mare parte din pămnt aparţinea Junker-ilor, membri aristocraţiei militare a proprietarilor de pămnt, si era lucrat de ţăranii lipsiţi de pămnt. Chiar n acele părţi ale Germaniei in care ţăranii deveniseră arendaşi, rentele erau foarte mari. Era foarte greu sa-ţi cştigi existenţa.
n 1846 şi 1847, recoltele de cereale au fost dezastruase şi situaţia s-a nrăutăţit prin izbucnirea unei serioase epidemii de mană a cartofului. Cartofii constituiau felul principal n hrana majorităţii ţăraniilor germani se recolta proată nsemna foamete. Era multă suferinţă şi nemulţumire şi au avut loc revolte provocate de foame. Fuseseră şi nainte recolte proaste, nsa creşterea populaţiei a făcut situaţia să devină şi mai gravă.
Oraşele, n special cele industrializate, simţeau, de asemenea, presiunea ce ameninţa sursele de hrană şi a apărut o creştere puternică la preţurile alimentelor. Preţurile cerealelor au crescut cu aproape 50% din 1847. Costul vieţii a crescut brusc pentru toată lumea, dar muncitorii sufereau cel mai mult, in special cei din ntreprinderilor (morile) textile. Industria textilă trecea prin vremuri grele. In 1847 a nceput o recesiune şi salariile au fost reduse. Preţurile mai mari apărute n acelasi timp cu salariile mai mici au dus la prăbuşirea nivelului de trai al muncitorilor. Alcoolul ieftin aducea puţină desfătare ntr-o viaţă grea şi scriitorii contemporani descriu marea amploare a beţiei, mai ales printre femeile şi copii care lucrau n fabrici.

1 Chiar şi n vremurile bune muncitorii nu o duceau prea bine. Ei erau sărac mbrăcaţi şi nepotrivit hrăniţi. De la mijlocul anilor 1840, somajul apăruse n multe ramuri industriale. Un observator noteaza ca muncitorii din fabrici, aflaţo n şomaj, trăiau mai greu dect deţinuţii, in locuinţe murdare, igrasioase şi supraaaglomerate, adesea douăzeci de persoane ntr-o cameră şi şapte ntr-un pat. Atunci cnd aveau de lucru, condiţiile de munca erau grele. Maşinile, n special cele din fabricile textile, nu erau concepute cu gndul la muncitori, ceea ce ducea la beteşuguri de diferite feluri. Barbaţii şi femeile de 30 de ani erau deja bătrni.
Att n oraşe ct şi la ţară, printre muncitori şi ţărani, revolta era n creştere. Nemulţumiţi de situaţia existentă, ei au nceput să formuleze plngeri. Doreau o viaţă mai bună pentru ei şi familiile lor, cu hrană suficienta, condiţii de locuit rezonabile, o zi de muncă mai scurtă şi condiţii de muncă mai bune. Cererile lor erau foarte clare, limitate, practice şi non-politice la baza. De fapt, ei nu erau, cu puţine excepţii, preocupaţi de politica şi de teoriile politice; erau interesaţi doar de forma de guvernămnt doar n măsura n care acestea le afecta vieţile.
Erau şi excepţii, fireşte. n oraşe cum ar fi Kln şi Bonn, meseriaşii de elită aveau propriile lor organizaţii de breasla şi se delimitau de muncitorii necalificaţi din fabrici, pe care i dispreţuiau şi de care se temeau. Aceşti muncitori calificaţi gndeau limpede şi erau conştienţi din punct de vedre politic. n 1848, ei au organizat demonstraţii şi au ales adunări reprezentative pentru a discuta necazurile lor. Adunarea (sau congresul) ţinută la Frankfurt a redactat un Cod Industrial pentru reglementarea orelor de munca, a condiţiilor de plată şi altele. Mai trziu, ei au prezentat Codul Parlamentului de la Frankfurt, nsă a fost respins. n timpul revoltelor din Berlin din martie 1848, unii muncitori, mai activi din punct de vedere politic, s-au organizat n comitete muncitoreşti, cernd printre altele formarea de sindicate, nvăţămnt liber şi salariul minim garantat.
Pentru Karl Marx şi sprijinitorii săi aceste evenimente demonstrau dezvoltarea  unei conştiinţe a clasei muncitoare . Prin aceasta, ei nţelegeau că muncitorii şi-au dat seama că, deoarece clasa mijlocie şi cele de sus deţineau mijloacele de producţie (fabrici, mori, mine etc.), ei trebuiau să se unească n revoluţie pentru a schimba această stare de lucruri, daca doreau să-şi mbunătăţească nivelul de trai. Unii istorici cred că revoluţiile de la 1848 au fost iniţiate de muncitori şi desigur că ei au fost cei care au luptat şi au murit pe străzi. Unii au jucat un rol important, mai ales cei din clasa mijlocie educată.
Clasa mijlocie din Germania suferea de fustrare. Nu erau suficiente pentru ca oamenii calificaţi să urmeze cariera de medic, jurist profesor sau funcţionar. Perspectivele profesionale erau limitate, mai ales n serviciul civil unde toate funcţiile importante erau ocupate de membrii nobilimii. Clasa mijlocie era frustrată şi de lipsa de putere, pentru că, n 1848, puterea se afla n minilecui fusese ntotdeauna, ale nobilimii. Nobilii stăpneau pămntul, ocupau funcţiile importante n guvern, erau ofiţeri n armată şi si pazeau cu ndrjire privilegiile mpotriva oricarei infiltrări din partea clasei mijlocii.
Noile idei politice ale liberalismuli şi naţionalismului, care se dezvoltau n prima jumătate a secolului al XIX-lea, s-au dovedit a fi foarte atractive pentru clasa mijlocie nemulţumită.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica