referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Palatul Bruckenthal

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Saloanele baroc, spaţii de recepţii şi serate muzicale, păstrează piese originale ale Palatului: sobele în stil rococo şi neoclasic, tapetul de mătase roşie şi cel de hârtie pictat în stil oriental, candelabrele din sticlă de Murano şi piese de mobilier transilvănean de secol XVIII...

Varianta Printabila 


1 Palatul Brukenthal
Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai nsemnate monumente n stil baroc din Romnia, construit n etape, ntre anii 1778-1788, pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept reşedinţă oficială şi pentru a adăposti colecţiile sale.
Saloanele baroc, spaţii de recepţii şi serate muzicale, păstrează piese originale ale Palatului: sobele n stil rococo şi neoclasic, tapetul de mătase roşie şi cel de hrtie pictat n stil oriental, candelabrele din sticlă de Murano şi piese de mobilier transilvănean de secol XVIII.
Istoric
Informaţiile privind modul de constituire a colecţiilor sunt foarte sumare, păstrndu-se nsemnări ale soţiei baronului n registrele de socoteli ale casei. Primele nregistrări referitoare la achiziţii de tablouri au apărut trziu, n 1770, la o dată cnd nucleul pinacotecii trebuie să fi fost format.
După revenirea sa la Sibiu, n calitate de Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787), baronul şi-a adus şi colecţiile, iar Calendarul lui Hochmeister pe anul 1790 menţionează printre atracţiile oraşului, pinacoteca, formată din 800 de tablouri şi dispusă n 13 săli ale Palatului Brukenthal.
Pe parcursul timpului colecţiile s-au mbogăţit att prin achiziţii, ct şi prin donaţii. In munca de clasificare şi etalare a colecţiei au fost implicaţi pictorii Johann Martin Stock şi Franz Neuhauser jr., apropiaţi ai baronului. Ei au contribuit, de asemenea, la identificarea lucrărilor nesemnate, după cum reiese din prefaţa primului catalog tipărit al galeriei, editat n anul 1844. De fapt, primul catalog, manuscris, al pinacotecii (lteste Katalog) a fost redactat de pictorul Franz Neuhauser jr., lucrare realizată ncă din timpul vieţii baronului. Inventarul arată o pinacotecă formată din 1070 de tablouri şi adăpostită n 15 ncăperi de la etajul al doilea al Palatului.
n acest moment, la etajele I şi II ale Palatului Brukenthal - devenit un veritabil Muzeu de Artă - se află exponate din Galeria de Artă Naţională. Palatul găzduieşte şi Biblioteca Brukenthal, care are, in acest moment, aproape 300.000 unităţi de bibliotecă (manuscrise, incunabule, carte străină rară, carte romnească veche, transilvanice, carte curentă şi reviste de specialitate).
Muzeul de Istorie - aflat n clădirea cunoscută sub denumirea de Primăria Veche şi-a axat iniţial activitatea de profil pe valorificarea particularităţilor istorice a zonei Sibiului, dar deoarece colecţiile muzeale cuprind numeroase obiecte din cele nvecinate, s-a procedat la prezentarea spaţiului mai larg sud-transilvan.
                                Palatul Brukenthal
n momentul n care Samuel von Brukenthal a decis să-şi ridice fastuoasa reşedinţă din Sibiu, aspectul medieval al Pieţei Mari era deja modificat prin construcţia de pe latura nordică a două edificii de mari dimensiuni, biserica şi seminarul iezuit (1726 - 1733). Pe latura de vest, prin demolarea casei moştenite de soţia sa de la tatăl ei, senatorul Daniel Klockner şi a unei alte clădiri achiziţionate n vecinătate (1775), lui Samuel von Brukenthal i se oferise terenul propice pentru iniţierea construcţiei palatului la un an după numirea sa n funcţia de guvernator al Transilvaniei (1777).
Din păcate, nici la ora actuală numele arhitectului clădirii sibiene nu este cunoscut, opiniile specialiştilor viznd nume ca Johann Eberhardt Blaumann (arhitect sibian, constructor al palatului Banffy din Cluj) sau unul din arhitecţii familiei vieneze Martinelli, Josef Frantz, neavnd acoperire documentară se constituie doar n ipoteze. n mod cert nsă, decizia finală prin care s-a ncurajat un proiect sau altul, i-a aparţinut beneficiarului.
Dificultatea majoră n edificarea “casei noi” consta n obligaţia de a respecta cele două parcele demolate, de aici rezultnd şi planul oarecum neregulat datorită traseului frnt al laturilor de sud şi de nord. Elementele determinante n edificarea noii clădiri au fost deci: necesitatea nscrierii ntr-un spaţiu delimitat, apoi gustul şi voinţa ctitorului, aflate n strnsă relaţie cu “moda” epocii. In ceea ce priveşte această din urmă condiţie, n Europa centrală dominată de barocul vienez s-a cristalizat un anumit tip de clădire urbană ce se deosebeşte de marile palate construite n spaţii deschise, deşi există şi asemănări, mai ales n privinţa organizării interioarelor. Spre deosebire de palatele nconjurate de parcuri, edificiile construite n interiorul oraşelor medievale sunt strict limitate la existenţa parcelelor iniţiale.
Palatul construit de către S. v. Brukenthal are un plan dreptunghiular, nchiznd ntre laturile sale o curte interioară. Accesul n palat şi spre curte se face printr-un portal plasat n axul laturii nguste dinspre frontul străzii, iar pe latura opusă pasajul corespunzător celor trei deschideri facilitează ieşirea n curtea a doua, unde iniţial se aflau grajdul şi alte anexe gospodăreşti.
Faţada principală a palatului, ieşită mai n faţă n comparaţie cu frontul celorlalte clădiri din piaţă, este o realizare trzie, n care arhitectul s-a ndepărtat oarecum de la canoanele unui baroc spectaculos, manifestnd predilecţie pentru un stil mai ponderat. Verticalitatea sugerată de pilaştri dublaţi şi acoperişul mansardat ntrei trepte, este contrabalansată de rezolvarea apareiajului cu brie orizontale a parterului. Elementele decorative cele mai frecvent folosite sunt ghirlandele, cununile, rozetele, casetele, măştile, toate executate din piatră de către meşterul pietrar Anton Hertzum. Ancadramentul de piatră al portalului, bogat decorat cu elemente de plastică, dintre care menţionăm blazonul aurit al guvernatorului, este flancat de cte o coloană deasupra cărora se ridică antablamentul ncoronat de urne baroce. ntreg portalul, aşa cum rezultă din contractul ncheiat la 10 august 1777, este opera sculptorului clujean Simon Hoffmeyer pe care l vom găsi apoi, pnă la moarte, printre cetăţenii Sibiului.

1 Din pasajul de trecere, compartimentat n trei travee prin mijlocirea unor coloane masive, se poate accede n curtea palatului. Aici, n axul corpului transversal din fundal, se află un al doilea portal organizat ca şi primul, cu deosebirea că locul coloanelor a fost preluat de atlanţi. Sculptorul care a realizat acest portal este, cel mai probabil, acelaşi Hoffmeyer, iar rezolvarea artistică este inspirată de un model răspndit n Imperiul Habsburgic, la Viena (poate palatul Daum-Kinsky), Bratislava sau Gyr (palatul Zichy). Parcurgnd un al doilea gang, organizat pe trei nave, pătrundem n curtea a doua unde se ridică corpurile de clădire realizate n cea de a doua etapă de construcţie, n anii 1786 -1788: o aripă ce leagă tractul transversal al palatului de edificiul fostului grajd plasat de asemenea, transversal n limita din spate a terenului.
Conform uzanţelor baroce, primului etaj i se acordă o atenţie cu totul specială. Accesul se realizează pe mai multe căi: o casă a scărilor ce se deschide din gang n stnga, apoi, alte două scări plasate n centrul aripilor laterale care ofereau posibilitatea organizării unor apartamente a cte trei ncăperi (cameră de primire, dormitor, cabinet) rezervate oaspeţilor. Etajul al II-lea găzduia de la nceput galeria de pictură şi biblioteca situată n aripa transversală.
Dintre ncăperile primului etaj se remarcă cele cinci amplasate la faţadă. Cea mai fastuoasă ncăpere era salonul (sala de muzică), alături de care erau situate camere de primire, iar n flancuri, cabinete. Amenajării acestora, Brukenthal i-a acordat o deosebită atenţie. Cele trei ncăperi centrale mai păstrează parţial tapetul originar din mătase, iar ncăperile din flancuri, cabinete de lucru, care evidenţiază interesul pentru chinoiserie, au fost tapetate cu cartoane pictate cu motive orientale: pomi şi tufe cu flori, păsări exotice. De la aceste motive decorative, care n unele palate din Europa centrală sunt realizate n pictură, camerele din flancuri sunt numite şi camere cu păsări. Pentru acest gen de lucrări au fost angajaţi mai mulţi tapiţeri, numele a doi dintre ei fiindu-ne cunoscute: Johann Tauffer din Viena şi Nicolaus Jaffer din Eisenstadt. Alte elemente de valoare artistică sunt stucaturile de pe plafoane (autor Johann Bauernfeind, sosit de la Viena), tmplăria artistică, opera aceluiaşi Bauernfeind, iniţial calfă a lui Ludwig Christian Hezel, sobele de faianţă aduse de la Viena şi realizate, cel puţin n parte, după proiecte ale lui Simon Hoffmeyer, candelabrele din cristal.
De o valoare artistică excepţională sunt medalioanele cu reliefuri din lemn de tei grunduit şi aurit, plasate deasupra ancadramentelor uşilor a patru ncăperi de la primul etaj, aşa numitele supraporte.  ncăperile din flancuri, unde decorul este de factură orientală, au cte două supraporte reprezentnd figuri de chinezi. Mai mult, o figură de chinez şeznd apare şi pe relieful aurit de pe urna sobei-cămin din flancul drept. Celelalte două ncăperi au cte patru medalioane deasupra uşilor şi ntre ferestre, tematica fiind la modă n secolul al XVIII-lea şi anume, operele lui Publius Ovidius Nasso. Dacă n stnga salonului (privind dinspre piaţă) apar patru scene din Istoria lui Bacchus, Pan şi Sylen, medalioanele din ncăperea din partea opusă pot fi identificate mai precis. Scenele de aici l reprezintă pe Narcis, Endimion şi Luna, Clytia transformată n floarea soarelui şi, n final, Poetul Arion salvat de delfin. Toate aceste supraporte sunt realizate de sculptorul Simon Hoffmeyer, căruia i-au servit drept model gravuri ale francezului Bernard Picart (1673 - 1733), după pictorul flamand Abraham van Diepenbeck, ntrunite ntr-un album cu ilustraţii la operele lui Ovidius (Musen - Tempel, Amsterdam, 1733).
Parţial aceeaşi sursă de inspiraţie a fost oferită şi pictorului care a decorat o ncăpere de mici dimensiuni alăturată camerei de colţ din stnga. Aici pereţii sunt integral acoperiţi cu un decor pictural ton n ton n maniera camaieu , cele 12 panouri reprezentnd scene din Istoria lui Hercule. Autorul picturilor, fără a fi identificat cu precizie, pare să fi fost Franz Neuhauser jun., activ la Sibiu n calitate de profesor de desen de prin 1790.
Alt meşter activ pe şantierul palatului din Sibiu a fost pictorul Johann Krempels, care n anul 1799 execută, după desenele profesorului Franz Neuhauser jun., o pictură decorativă n sala mare de la etajul II al aripii transversale (azi văruită) şi probabil lui i aparţin şi picturile ce imită tapetul cu păsări aplicate n zona din spatele unor sobe. De asemenea, scaunul de lemn al acoperişului a fost executat de către meşterul dulgher Franz Burger, cel care ntre anii 1779 - 1786 a condus lucrările de construcţie ale noii şcoli (actualul liceu Brukenthal ).
Palatul Brukenthal din Sibiu reprezintă una din comorile de artă barocă din Europa centrală. Afirmaţia poate fi susţinută, n primul rnd, prin starea deosebită n care sunt păstrate o serie de elemente originare. Sunt extrem de puţine edificii de o factură asemănătoare n care să fie conservate n forma iniţială detalii precum piesele de marchetărie, tmplăria artistică, elemente de lăcătuşerie (clanţe, ncuietori de uşi, broaşte), inclusiv geamuri originare, cu compartimentarea iniţială realizată prin intermediul baghetelor de plumb. Construcţia acestui impozant edificiu a avut ca scop, ncă de la nceput, realizarea unui cadru propice pentru conservarea unei colecţii de artă şi antichităţi de o valoare inestimabilă.
Faţada principală a palatului a fost restaurată n anii 1973 -1974. ncepnd cu anul 1998 clădirea urmează să fie supusă unor noi lucrări de restaurare.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica