referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Statul Dac

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Burebista a fost primul rege geto-dac care a reuşit sa întregească toate coloniile. Intre 72-71 i.Hr. coloniile greceşti devin foederate in urma încheieri unor tratate de pace cu geto-daci numite foederate. Din cauza celţilor care veneau di Slovacia si atacau Transilvania, Burebista...

Varianta Printabila 


1 Statul geto-dac si relaţiile cu lumea romana intre sec. I i.Hr. si sec. I d.Hr.

Burebista a fost primul rege geto-dac care a reuşit sa ntregească toate coloniile. Intre 72-71 i.Hr. coloniile greceşti devin foederate in urma ncheieri unor tratate de pace cu geto-daci numite foederate. Din cauza celţilor care veneau di Slovacia si atacau Transilvania, Burebista a organizat o campanie militară mpotriva lor. In procesul pe care Burebista la parcurs de ntregire a coloniilor, el a aplicat doua reguli de unificare a coloniilor: prima a fost cea paşnica, cea unde conducătorii coloniilor au inteles necesitatea unei puteri centrale., iar cea de-a doua era cea a războiului. Sfătuit de marele preot al geto-dacilor, Deceneu, Burebista a pornit o campanie de supunere a celţilor intre Olbia si Apolonia.
Capitala statului geto-dac, in timpul lui Burebista, a fost la Costeşti. Au existat un sistem de fortificaţii bine definite in jurul capitalei precum : Vrful lui Hulpe, Capalna, Piatra Roşie si Blidaru. Statul geto-dac, in timpul lui Burebista, era cuprins intre : la nord, Carpatii Padurosi, la sud, Munţii Balcani, la est, Gurile rului Bug, iar la vest, Dunarea Mijlocie, statul sau fiind cel mai ntins.  
Vrnd sa capete independenta, Burebista s-a implicat si intre conflictul dintre Caesar si Pompeius (48-47 i.Hr.), aliindu-se cu Pompeius mpotriva lui Caesar, si oferindu-i ajutor militar. Chiar daca Pompeius a primit ajutor militar din partea lui Burebista, acesta a fost nfrnt. In anul 44 i.Hr. Caesar este asasinat. ntmplarea face ca si Burebista sa moara in acelaşi fel.
In urma decedării lui Burebista statul geto-dac este impartit in 4 si apoi in5 regate. După moartea lui Burebista au urmat la tron: Deceneu, Comosicus, Scorillo, si Duras.
Duras este primul rege care ncepe seria de conflicte  cu romanii. In iarna lui 85-86 dacii ataca Moesia.
mpăratul roman Domitian a reorganizat Moesia, in anul 86, in Moesia Inferior si Moesia Superior. In anul 87 dacii, al căror conducător se numea Duras, si romanii, al căror conducător se numea Cornelius Fusscus, se lupta la Tapae. In anul 88 armata romana, condusa de Tetius Iulianus, ii nvinge pe dacii, conduşi de Decebal (Duras renunţa la tron pentru Diurpaneus, iar in momentul urcării la tron acesta isi ia numele de Decebal ; 87-106), tot la Tapae. In urma nfrngerii, dacii considera ca este necesara ncheierea păcii cu romanii astfel nct, dacii ncheie o pace avantajoasa cu romanii, dar condiţia pusa era cea de recunoaştere a statului precum un Regat Clienteral Romei, dacii acceptnd aceasta condiţie si ncepnd sa primească instructori si ajutori militari.
In urma urcarii la tron a lui Decebal, statul dac este mai putin dezvoltat din punct de vedere teritorial, dar totodata, datorita ajutorului primit din partea romanilor in urma pacii de la 89, partea economica a statului se imbunatateste favorabil, devenind un stat puternic dezvoltat din punct de verdere economic. In timpul lui Decebal, granitele statului erau:
-la N, Carpatii Padurosi
-la S, Dunarea
-la E, Prutul
-la V, Tisa.
„… era foarte priceput la planurile de război si iscusit in nfăptuirea lor, ştiind sa aleagă prilejul pentru a-l ataca pe duşman si a se retrage la timp. Dibaci in a ntinde curse, era un bun luptător si se pricepea sa folosească izbnda, dar si sa iasă cu bine dintr-o nfrngere.” (Dio Casius, „Istoria romanilor”)
„Decebal se temea ca romanii victorioşi sa nu pornească spre capitala lui. De aceea taie copacii din preajma la o oarecare inaltime si puse arme pe trunchiuri, pentru ca duşmanii sa creadă ca sunt soldaţi si sa se retragă inspaimantati. Ceea ce s-a si ntmplat”. (Dio Casius, „Istoria romanilor”)
In anul 98 devin imparat al Romei, Marcus Ulpius Traian (98-106), care considera pacea ncheiata in anul 89 drept o „pace ruşinoasa”. Din faptul ca statul dac era puternic dezvoltat din punct de vedere economic si din cauza faptului ca Marcus Ulpius Traian considera pacea de la 89 drept o „pace ruşinoasa”, Traian a nceput si susţinut primul război mpotriva lui Decebal.
„Traian era un om cu totul deosebit, mai ales prin simplitatea moravurilor sale,. Avea un trup vnjos si nfrunta toate greutatile cot la cot cu ceilalţi, iar sufletul era la inaltime deoarece nici nu se lăsa purtat de ndrăzneala tinereţii, dar nici mpiedicat de batranete. Nu invidia, nu neindreptatea pe nimeni, ci dimpotrivă ii onora pe toţi cei buni si-i nalta in demnitati…”. (D. Tudor, „Traian imparat al Romei”)


n secolul al II-lea .Hr. societatea geto-daca cunoaste o rapida si complexa dezvoltare: in timp ce asezarile vechi se extind, se ntemeiaza asezari noi; apar cetati ridicate pe naltimi: Costesti, Caplna, Btca Doamnei; nfloreste metalurgia; folosirea plugului cu brazdar de fier si roata olarului sporesc productivitatea;
Societatea daca este acum clar impartita n nobili (tarabostes, pileati) si oameni de rnd (comati), bogati si saraci.


1. Unificarea geto-dacilor

Cauzele aparitiei statului dac au fost: unitatea etnica si lingvistica a geto-dacilor; pericolele care amenintau Dacia (celtii, dinspre vest, romanii, dinspre sud); aparitia unei personalitati politice si militare remarcabile.
Zona Muntiilor Orastiei, din interiorul arcului carpatic, reprezinta nucleul statului dac. Cogaionon, muntele sacru al dacilor era situat in acesti munti, care, de asemenea, erau foarte bogati in fier.
Burebista devine rege n jurul anului 82 .Hr. n scurt timp el reuseste, ajutat de marele preot Deceneu, sa uneasca toate triburile geto-dace, dnd nastere unui stat puternic. Unirea s-a facut pe doua cai: pe cale pasnica sau pe cale razboinica.

2. Campaniile lui Burebista

n 60-59 .Hr. Burebista duce o campanie victorioasa mpotriva celtilor care amenintau Dacia dinspre nord-vest.
Dupa 55 .Hr. Burebista supune cetatile grecesti de pe malul Marii Negre, de la Olbia pna la Apollonia. Unele cetati au fost supuse pasnic (Tyras, Tomis, Callatis, Dionysopolis, Apollonia), altele prin lupta. Stapnirea oraselor grecesti a avut o mare importanta economica pentru statul dac.
Campaniile de pe tarmul Marii Negre duc la retragerea scitilor pe valea Donului, de unde au venit initial.
Dupa 48 .Hr. Burebista a purtat lupte victorioase cu celtii din nord-vestul si sud-vestul Daciei (mentionate de Strabon).



1 3. Statul lui Burebista

Stapnirea lui Burebista se ntindea, la mijlocul secolului I .Hr., de la Dunarea Mijlocie si Morava (vest), Muntii Balcani (sud), Marea Neagra, Bug (est), Carpatii nordici (nord).
O inscriptie greceasca l numeste pe Burebista "cel dinti si cel mai mare dintre regii din Tracia".
Dupa Strabo, Burebista putea ridica o armata de 200.000 de oameni.

4. Zona Muntiilor Orastiei
Zona Muntiilor Orastiei, numiti si Muntii Sureanu, au reprezentat centrul economic, politic si spiritual al Daciei. Cogaionon (sau Kogaion, Kogaionon), "Muntele Sacru", este identificat de istorici si arheologi cu Dealul Gradistei, cu o inaltime de 1200 m.
Sistemul de fortificatii din zona Muntiilor Orastiei a fost realizat in timpul domniei lui Burebista. Acesta cuprindea: cetati: Sarmizegetusa, Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Caplna; si asezari: Costesti, Fata Cetii, Fetele Albe. Zidurile cetatilor au fost construite dupa o tehnica specifica, pe care o numim murus dacicus.

5. Politica externa

n 48 .Hr. Burebista se amesteca n razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompeius. Burebista si acorda sprijinul lui Pompeius n schimbul recunoasterii statului sau. Ajutorul sau nu mai ajunge la Pompeius, care este nvins de Caesar.
Caesar intentioneaza sa-i pedepseasca pe daci si se pregateste sa porneasca razboi mpotriva lui Burebista. Expeditia nu mai are loc pentru ca Caesar este asasinat la 15 martie 44 i.Hr.
Dupa scurt timp este Burebista va avea aceeasi soarta, fiind de asemenea asasinat. Presupunem ca a existat un complot al nobililor.

6. Dacia dupa moartea lui Burebista

Dupa moartea lui Burebista, ntinsa stapnire a acestuia se mparte n patru, apoi n cinci regate mai mici. Cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre si triburile celtice nu mai recunosc autoritatea statului dac.
Deceneu este rege peste statul aflat n zona Muntiilor Orastiei. Asadar, Deceneu are functiile de rege, mare preot si judecator suprem. "Muntele Sacru" (Kogaionon) devine resedinta regala - Sarmizegetusa Basileion. Deceneu ridica noi sanctuare la Sarmizegetusa.
Astfel, putem vorbi despre o continuitate statala in zona Muntiilor Orastiei. Dupa Deceneu au domnit la Sarmizegetusa urmatorii regi: Comosicus, Scorilo, care a domnit timp de 40 de ani, Duras, care a condus o expeditie la sud de Dunare.
Alti regi daci despre care avem informatii au fost: Dicomes, ruda cu Burebista, a condus un regat ntre Carpati si Nistru; Dapyx, Zyraxes - n Dobrogea; Roles, Cotiso - n Muntenia.

7. Dacia n sec I d.Hr.

n secolul I d.Cr. Dacia ncepe un proces de integrare culturala in lumea romane. Conducatorii Romei considera pe geto-daci un popor civilizat, iar Dacia, o tara bogata.

8. Expansiunea romana. Campanii ale dacilor

n anul 15 d.Hr. Romanii creeaza provincia Moesia (n sudul Dunarii), la care n 46 d.Hr. este anexata Dobrogea. n vestul Daciei, este creata n 9-10 d.Hr. provincia Pannonia.
Regii daci au condus mai multe campanii mpotriva romanilor. Cea mai importanta a fost campania lui Duras din iarna 85/86 d.Cr.
Domitianus, mparatul romanilor vine cu armata la Dunare si l respinge pe regele dac. Planuieste invadarea Daciei.

9. Campania romana din 87. Victoria dacilor de la Tapae

Cornelius Fuscus, general roman, conducnd o armata formata din 5-6 legiuni trece n 87 Dunarea, pe un pod de vase. nainteaza prin Banat si strabate Portile de Fier ale Transilvaniei.
Armata romana este atacata de daci la Tapae. Dacii cstiga lupta. Fuscus este ucis in timpul luptei, iar o legiune romana este complet nimicita (steagurile si masinile ei de razboi sunt capturate de daci).

10. Diurpaneus - Decebal

Conducatorul dacilor n lupta de la Tapae a fost Diurpaneus, un nobil (taraboste) din sud-vestul Daciei.
Dupa aceasta mare victorie, Diurpaneus este considerat de geto-daci un semizeu. Duras i cedeaza tronul Daciei (87), iar noul rege primeste numele de Decebal, care nseamna "cel puternic", "cel viteaz". Este recunoscut ca rege de catre toti dacii.

11. Campania romana din 88. Pacea

n 88 generalul roman Tettius Iulianus trece Dunarea, urmnd acelasi drum ca si Fuscus. Se da din nou o lupta la Tapae, dar romanii ies nvingatori. Insusi marele preot, Vezina, scapa cu greu din lupta. Tettius Iulianus nu poate nainta mai departe. Decebal cere pace, dar Domitianus refuza.
Domitianus este nfrnt n Pannonia de niste populatii germanice si renunta la continuarea razboiului cu dacii. Trimite solie la Decebal si ncheie pace (89). Tratativele au fost purtate de Diegis, fratele lui Decebal. n urma ntelegerii Decebal primeste de la Domitianus bani si mesteri. Pacea din 89 a fost un compromis.

12. Marcus Ulpius Traianus

La 18 septembrie 96 Domitianus este asasinat, iar Marcus Cocceius Nerva este proclamat mparat.
Marcus Ulpius Traianus, o persoana cu excelente calitati militare, obtine victorii in Panonia, in timpul unor campanii impotriva triburilor germanice. Traian este adoptat ca fiu de Nerva, care l proclama asociatul sau (imperator et consors).
Cand Nerva moare, in ianuarie 98, Traian devine mparat.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica