referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Adolf Hitler

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Încă de la începuturile carierei politice, Hitler era conştient de puterea propagandei, totul fiind foarte bine pus la punct. Din aprilie 1930, responsabil cu propaganda a fost numit Joseph Goebbels, cel care a folosit cu succes noile tehnici, afişele electorale cât şi radioul. Au fost închiriate avioane...

Varianta Printabila 


1 Adolf Hitler
Introducere:
Adolf Hitler (* 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria - † 30 aprilie 1945, Berlin), lider al Partidului Naţional Socialist German, cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut ("Fhrer") al Germaniei, a fost unul din cei mai cruzi dictatori din istoria omenirii. Ajuns la putere la nceputul anilor 1930 odată cu ascensiunea nazismului n Germania, Hitler a iniţiat izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial şi instituit exterminarea n masă a evreilor şi a adversarilor săi politici.
Tinereţea:
Viitorul dictator s-a născut la Braunau-am-Inn, n partea de vest a Imperiului Austro-Ungar, la 20 aprilie 1889. n şcoală nu s-a remarcat, fiind un elev mediocru. După moartea părinţilor, n 1907, s-a mutat la Viena unde a ncercat să se nscrie la cursurile Academiei de Arte Frumoase, ncercare ce s-a soldat cu un eşec. Timp de şase ani a dus o viaţă mizeră n cele mai sărace cartiere ale oraşului,singura sa sursă de venit fiind ilustratele cu diferite clădiri din Viena,pe care le picta şi vindea n cafenele.La Viena a căpătat concepţiile pe care le va pune n aplicare cnd va ajunge cancelar al Germaniei. Sătul de „babilonia de rase“ vieneză,a plecat n mai 1914 ntr-un oraş „cu adevărat german“, Mnchen. Odată cu nceperea Primului Război Mondial, s-a nrolat n armata germană, cştignd Crucea de Fier, clasa 1. Sfrşitul războiului l-a surprins ntr-un spital, fiind rănit n urma unui atac cu gaze al englezilor. După terminarea războiului, Hitler şi-a schiţat deja n minte ceea ce urma să devină naţional-socialismul. O gndire bazată pe un anti-semitism crud şi o orientare rasistă asupra societăţii şi a valorilor ei (Volksgemeinschaft). n anul 1919 el a devenit spion al departamentului politic al armatei bavareze, prilej cu care a intrat n contact cu Partidul Muncitoresc German. Micul partid, n ciuda numelui, nu era o mişcare de stnga, ci sprijinea ultranaţionalismul, anti-semitismul şi anti-capitalismul. Cum era de aşteptat, Hitler s-a nregimentat politic, devenind n scurt timp membru al comitetului executiv. Energia şi talentul său propagandistic şi oratoric l-au impus, astfel că, Hitler, alături de fondatorul partidului, Anton Drexler, a formulat programul politic n februarie 1920. Tot atunci s-a hotărt şi schimbarea denumirii partidului n Partidul Naţional-socialist Muncitoresc. Astfel s-a deschis drumul ascensiunii la putere a lui Hitler.

Ideologia naţional-socialismului:
Ideologia nazismului nu s-a bazat de la bun nceput pe ideile lui Hitler, el doar prelund idei de la cei care se numeau teoreticieni rasiali şi care, la sfrşitul secolului al XIX-lea, exprimaseră noi concepte ca: rasa ariană, puritatea rasei. Conform acesteia, omenirea este alcătuită pe baza unei ierarhii valorice a raselor, iar viaţa nu reprezintă altceva dect „supravieţuirea celor adaptabili”. Poporul german era considerat superior, făcnd parte din "rasa ariană". Lor le revenea şi sarcina de a menţine puritatea rasei şi de a subjuga rasele inferioare evreii, ţiganii, slavii şi rasele de culoare). Hitler considera comunitatea evreiască un cancer ce roade trupul Germaniei. „Alterarea sngelui şi deteriorarea rasei reprezintă singurele cauze care explică declinul civilizaţiilor străvechi. Niciodată războiul nu a ruinat naţiunile. n această lume oricine nu este de origine sănătoasă poate fi considerat pleavă”. Slăbită de efectele Primului Război Mondial, ct şi de condiţiile foarte grele impuse prin Tratatul de la Versailles, Germania s-a prăbuşit ntr-un dezastru economic greu de imaginat. Plăpnda democraţie (Republica de la Weimar) nu putea face faţă acestei crize, populaţia devenind din ce n ce mai săracă şi nemulţumită. Zecile de mii de şomeri umpleau Germania interbelică. Din păcate pentru evoluţia ulterioară, puterile cştigătoare n războiul nti nu au fost capabile să nţeleagă că o ţară umilită nu poate fi un pol de stabilitate. Condiţiile impuse Germaniei nu aveau cum să fie acceptate de o populaţie flămndă şi sătulă de război, dar foarte mndră. Efectele s-au dovedit a fi fatale. Din mijlocul sărăcimii s-a ridicat cel ce avea să dezlănţuiască iadul n Europa douăzeci de ani mai trziu.

Ascensiunea la putere
ncă de la nceputurile carierei politice, Hitler era conştient de puterea propagandei, totul fiind foarte bine pus la punct. Din aprilie 1930, responsabil cu propaganda a fost numit Joseph Goebbels, cel care a folosit cu succes noile tehnici, afişele electorale ct şi radioul. Au fost nchiriate avioane şi maşini de lux pentru deplasarea mai rapidă a lui Hitler n ct mai multe locuri. Toate aceste eforturi au avut efectul scontat, dar un mare merit la succesul naziştilor, l-a avut absenteismul. Succesul obţinut de partidul său la alegerile din 1932 l-a ncurajat să nu accepte nici o altă funcţie dect cea de cancelar. ntlnirile dintre Hitler şi preşedintele Hindenburg, nu au dus la nici un rezultat. A urmat o perioadă tulbure n viaţa politică germană, toate culminnd, totuşi, la 30 ianuarie 1933 cu numirea n funcţia de cancelar a lui Hitler. ncet dar sigur, naziştii au preluat toate funcţiile de conducere, att n Parlamentul german (Reichstag), ct şi n economie. n martie 1933, Hitler s-a hotărt să propună noului Parlament Legea de mputernicire (Ermchtigungsgesetz), care prevedea nlăturarea procedurilor şi legislaţiei parlamentare şi transferarea puterii depline cancelarului şi Guvernului său, aceasta căpătnd valori dictatoriale. Cu ajutorul mulţimii adunate n stradă şi a terorii instaurate de "Divizia Furtună" sau SA (Sturmabteilung) şi o mare organizaţie paramilitară de elită - SS (Schutzstaffel), legea a trecut cu 444 de voturi pentru şi 94 mpotrivă. S-a deschis astfel calea către dictatura totalitară.

1 Anti-semitismul:
La baza politicii iniţiate de Hitler şi de partidul său s-a aflat ura rasială şi anti-semitismul. Ura profundă faţă de evrei a reprezentat tema dominantă a carierei politice a lui Hitler. Care sunt motivele care au stat la baza acestei mnii bolnave? E greu de spus. S-a speculat foarte mult pe marginea acestei probleme, dar nimeni nu a putut găsi un răspuns satisfăcător. Să fi fost din cauza unei prostituate evreice, care l-ar fi mbolnăvit de sifilis n tinereţe? Puţin probabil. Cea mai plauzibilă explicaţie ne-o oferă Geoff Layton n lucrarea sa „Germania: Al Treilea Reich, 1933-1945”: „Hitler a fost produsul, şi nu creatorul unei societăţi deja infestate. n orice caz, ar fi eronat să-l considerăm un antisemit oarecare. Ura faţă de evrei era obsesivă şi vindicativă şi i-a influenţat ntreaga filosofie politică. Că el a fost n stare să o pună n practică, nu poate fi explicat dect prin circumstanţele singulare ale Germaniei postbelice: umilinţa de la Versailles, problemele grave de ordin socio-economic dintre anii 1918-1923 şi 1929-1933. ntr-o astfel de situaţie, Hitler a fost n măsură să exploateze existenţa unei ostilităţi latente mpotriva evreilor şi să o transforme ntr-o politică radicală a urii”. Oricte explicaţii s-ar ncerca, faptele şi cifrele sunt covrşitoare: numărul oamenilor ce au căzut victime politicii hitleriste este tulburător. 6 milioane de oameni şi-au găsit sfrşitul n lagărele morţii de la Auschwitz, Chelmno, Majdanek, Treblinka ori n ghetoul din Varşovia. Politica rasială a fost introdusă de către Hitler n mod teptat, tocmai pentru a amăgi opinia publică internaţională. La 15 septembrie 1935 s-au dat primele legi rasiale, ce au intrat n istorie ca Legile de la Nrnberg. Acestea prevedeau că, „este cetăţean al Reich-ului acea persoană care este de origine pur germană”; totodată se interziceau căsătoriile dintre evrei şi cetăţenii germani, ct şi relaţiile extraconjugale. La 9 noiembrie 1938 s-au luat şi primele măsuri fizice mpotriva evreilor prin pogromul generalizat pe tot teritoriul Germaniei. n aşa-numita "Noapte de cristal" (Kristallnacht) au fost distruse case, magazine şi sinagogi, iar 100 de evrei au fost omorţi şi circa 20.000 trimişi n lagăre de concentrare. Punctul culminant al crimelor a fost atins odată cu Conferinţa de la Wannsee a unor personalităţi ale partidului şi ale Guvernului, n cadrul căreia aceştia şi dau acordul pentru "Soluţia finală n chestiunea evreiască", la cererea expresă a lui Hitler.

Decăderea celui de-Al Treilea Reich
mpingerea Germaniei n război a fost, de fapt, primul semn al decăderii lui Hitler. Cu toate victoriile de nceput dintre anii 1939-1941, Hitler a făcut marea greşeală de a-şi subestima inamicii, Marea Britanie şi Uniunea Sovietică, precum şi greşeala de a ncepe un război pe două fronturi, cu aceste două puteri. Orbit de succesele nregistrate de "războiul fulger" (Blitzkrieg), Hitler a dat semnalul „Operaţiunii Barbarosa”, care prevedea invadarea Uniunii Sovietice printr-o campanie rapidă, nainte de venirea iernii. Invazia s-a petrecut la 22 iunie 1941 şi a nsemnat nceputul sfrşitului. Luna decembrie a aceluiaşi an a dat lui Hitler o nouă lovitură: au intrat n război SUA. Cu toate că nverşunarea sovieticilor, noroiul şi frigul au stopat naintarea Germaniei, Hitler a rămas convins că victoria finală este posibilă , ceea ce dovedeşte că-şi pierduse clarviziunea militară ce l caracterizase la nceputul războiului. n 1943 armata germană se afla deja n defensivă, pierznd iniţiativa şi, treptat, toate visurile bolnave de preamărire ale lui Hitler s-au sfrşit, lăsnd n urmă o Europă distrusă şi şaizeci de milioane de victime. n aprilie 1945, cnd soldaţii sovietici se aflau la doar un kilometru distanţă, Hitler s-a sinucis (nici pnă n ziua de astăzi nu se ştie cum a murit Hitler, astfel aceasta este doar o presupunere, aşa cum nimeni nu a putut arăta unde a fost nmormntat acesta sau altă dovadă că acestă să fi murit). n mai 1945, Germania era total ruinată, şi nicidecum o „Germanie mare” care să distrugă Rusia bolşevică şi care să creeze o nouă ordine mondială, bazată pe conceptul supremaţiei arienilor.
                                                                                                           
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica