referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Muncile lui Hercule 9-12

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Heracles - numit de către romani Hercules - era fiul lui Zeus şi al Alcmenei. Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a luat chipul şi înfăţişarea soţului ei, Amphitryon, plecat să lupte împotriva teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a născut Heracles, iar din unirea Alcmenei cu Amphitryon, sosit imediat după aceea, s-a născut Iphicles, frate geamăn cu Heracles...

Varianta Printabila 


1
  Heracles - numit de către romani Hercules - era fiul lui Zeus şi al Alcmenei. Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a luat chipul şi nfăţişarea soţului ei, Amphitryon, plecat să lupte mpotriva teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a născut Heracles, iar din unirea Alcmenei cu Amphitryon, sosit imediat după aceea, s-a născut Iphicles, frate geamăn cu Heracles.
 Dndu-şi seama de originea divină a lui Heracles, Amphitryon a consimţit să-l crească n casa sa, alături de Iphicles. Gelozia Herei faţă de Alcmene s-a manifestat nsă de timpuriu, ncă nainte de naşterea copilului. Fiindcă Zeus - ca să-şi ocrotească viitorul fiu - făgăduise regatul Argosului primului urmaş care se va naşte din Perseus, Hera a ndemnat-o pe fiica ei, Ilithyia, care patrona naşterile, să ntrzie naşterea lui Heracles şi să o grăbească n schimb pe cea a lui Eurystheus, fiul lui Sthenelus. Datorită acestui fapt, Eurystheus se naşte la şapte luni, revenindu-i lui Argosul, iar Heracles e purtat zece luni n pntece de Alcmene.
  Mnia Herei continuă să se reverse şi după naştere, de data aceasta nsă asupra copilului. ntr-o noapte, cnd cei doi fraţi se aflau n leagănul lor, ea le trimite doi şerpi cu gndul să-l ucidă pe Heracles. Fără să-şi piardă cumpătul, Heracles, deşi avea numai zece luni, i apucă pe fiecare cu cte o mnă şi i sugrumă, n timp ce Iphicles, ngrozit, trezeşte toată casa cu ţipetele lui. Este un semn n plus pentru Amphitryon cu privire la originea divină a copilului. El l creşte nsă mai departe n casa sa, ca pe propriul său fiu. Cnd Heracles creşte, el şi nspăimntă părintele, ucigndu-şi dascălul, pe Linus, şi acest fapt l determină pe Amphitryon să-l trimită pe Heracles la ţară să-i păzească cirezile.
  Eroul stă acolo pnă la vrsta de optsprezece ani, cnd săvrşeşte primul său act de vitejie: ucide leul din Cithaeron, care atacase cirezile tatălui său. Cu această ocazie el se uneşte cincizeci de nopţi la rnd cu cele cincizeci de fiice ale regelui Thespius, la care stă n gazdă tot timpul ct durează vnătoarea. După ce ucide fiorosul animal, Heracles se ntoarce acasă. Pe drum se ntlneşte cu solii regelui Erginus, trimişi să ridice tributul la care erau supuşi tebanii. El se luptă cu Erginus şi l nvinge. Drept mulţumire că i-a scăpat pe tebani de tributul njositor, regele Creon i-o dă n căsătorie lui Heracles pe fiica sa, Megara. Cu Megara eroul a avut mai mulţi copii.
  Urmărindu-l mai departe cu mnia sa divină, Hera i ia minţile şi, ntr-un delir furios, l determină să-şi ucidă copiii. n urma săvrşirii acestei fărădelegi, eroul consultă oracolul de la Delphi. Pentru ispăşire, Apollo i porunceşte să-i slujească timp de doisprezece ani lui Eurystheus. La cererea acestuia, care l pune la felurite munci, Heracles săvrşeşte cele douăsprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub numele de muncile (isprăvile) lui Heracles.
•    A noua muncă a lui Heracles este dobndirea cingătorii purtate de Hippolyte, regina amazoanelor. Cingătoarea i fusese dăruită acesteia de nsuşi Ares, zeul războiului. Heracles i-o ia, după ce se luptă cu amazoanele, şi o dăruieşte fiicei lui Eurystheus.
•    A zecea muncă a lui Heracles este aducerea boilor lui Geryon, tot la porunca lui Eurystheus. Cirezile de boi ale lui Geryon se aflau pe insula Erythia, departe, către apusul lumii. Ca să ajungă acolo, eroul a străbătut deşertul Libyei, apoi Oceanul, iar ca să pună mna pe boii lui Geryon l-a ucis mai nti pe Orthrus, cinele cu două capete care-i păzea, apoi pe Eurytion, uriaşul care-i păştea şi, n sfrşit, pe nsuşi Geryon, monstrul cu trei trupuri, căruia i aparţineau. După multe peripeţii, Heracles ajunge cu bine din nou la Eurystheus, nu fără să fi avut de nsă de furcă pe drumul de ntoarcere cu numeroşi duşmani care l atacaseră, vrnd să-i fure boii.
•    A unsprezecea muncă a lui Heracles este culegerea merelor din Grădina Hesperidelor. Merele acestea erau de aur, şi ele aparţineau Herei, care le primise n dar, cu prilejul nunţii ei cu Zeus, de la Gaia. Hera le dusese n Grădina Hesperidelor şi i le dăduse n pază lui Ladon, un balaur uriaş cu o sută de capete. După ce cutreieră mări şi ţări, după ce trece prin Caucasus unde-l eliberează pe Prometheus, Heracles ajunge la hiperboreeni, unde se afla faimoasa grădină, şi, cu ajutorul lui Atlas, izbuteşte să fure merele şi i le duce lui Eurystheus.






•    A douăsprezecea - şi cea din urmă - muncă a lui Heracles este aducerea lui Cerberus din mpărăţia umbrelor subpămntene, cea mai grea ncercare la care a fost supus eroul. n ndeplinirea acestei sarcini, el a fost ajutat de Hermes şi de Athena. Ajuns n Infern, Heracles s-a ntlnit cu umbra lui Meleager - căruia, cu această ocazie, i-a făgăduit să o ia n căsătorie pe Deianira - cu Pirithous, cu Theseus şi cu Ascalaphus, pe care i-a scăpat din chinurile la care erau supuşi şi, n sfrşit, cu zeul Hades, care s-a nvoit să i-l dea pe Cerberus cu condiţia ca eroul să-l prindă fără să se servească de vreo armă. Strngndu-l cu amndouă minile de gt, Heracles a reuşit să-l stăpnească pe Cerberus şi să-l trască după el, pe pămnt. La vederea lui, Eurystheus a fost att de nfricoşat nct s-a ascuns şi n-a vrut să-l primească. Neavnd ce face cu el, Heracles l-a adus atunci napoi n Infern.
Alte isprăvi adiţionale
n afara acestor isprăvi, eroul a săvrşit, n diferite mprejurări, numeroase alte acte de curaj şi vitejie, care i-au adus faima şi l-au făcut renumit. Printre ele se numără:





1 1. Expediţia ntreprinsă mpotriva Troiei. Laomedon, regele Troiei, a refuzat să i dea lui Heracles răsplata cuvenită pentru faptul că eroul a salvat-o pe Hesione, fiica regelui, din ghearele unui monstru ngrozitor. Heracles atacă cetatea, l ucide pe rege mpreună cu toţi fii lui şi i-o dă de soţie pe Hesione lui Telamon, unul dintre tovarăşii lui de arme.
2. Războiul mpotriva giganţilor, n care eroul a luptat alături de olimpieni.
3. Războiul mpotriva lui Augias, ntreprins datorită faptului că regele din Elis refuzase să-i dea plata cuvenită pentru că i-a curăţat grajdurile. Cu ocazia victoriei, eroul a nfiinţat Jocurile Olimpice.
4. Expediţia organizată mpotriva Pylosului, unde domnea regele Neleus, expediţie n cursul căreia Heracles l ucide pe rege mpreună cu toţi fiii lui, n afară de unul singur, Nestor. Cu această ocazie Heracles a rănit mai mulţi zei, printre care pe Hera şi pe Ares.
5. Războiul mpotriva Spartei, n cursul căruia, deşi nvingător, eroul este rănit la mnă şi vindecat apoi de către Asclepius.
6. Lupta mpotriva driopilor, n care, nvins la nceput, Heracles iese n cele din urmă nvingător, i bate pe driopi şi i pune pe fugă. Motivul izbucnirii conflictului a fost faptul că o dată, pe cnd trecea prin ţinutul lor călătorind mpreună cu Deianira şi cu fiul său Hyllus, driopii au refuzat să-i dea să mănnce copilului, care era nfometat.
7. Lupta cu centaurii, strniţi de mirosul vinului pe care eroul l băuse n peştera lui Pholus. Cu această ocazie a fost ucis de către Heracles şi bunul centaur Chiron.
8. Readucerea Alcestei din regatul subpămntean.
9. Lupta cu Antaeus.
10. Lupta cu Cycnus, pe care l-a ucis n drum spre Grădina Hesperidelor.
11. Eliberarea lui Prometheus. Traversnd Caucasul, pe drumul spre aceeaşi Grădină a Hesperidelor, eroul a ucis vulturul care devora ficatul titanului Prometheus nlănţuit de o stncă.
12. Lupta mpotriva lui Lycaon, fiul lui Ares şi al Pyrenei, care, opunndu-se trecerii lui Heracles spre Grădina Hesperidelor, a fost nvins şi el de către erou.
13. Lupta cu gigantul Alcyoneus pe care l-a omort cu măciuca sa, ajutat fiind şi de zeiţa Athena.
14. Prinderea cercopilor.



  Cămaşa lui Nessus
n sfrşit, viaţa eroului, bogată n peripeţii, cuprinde şi alte episoade menite să-i ilustreze forţa şi vitejia. De pildă, este cunoscut episodul luptei dintre Heracles şi zeul apei Achelous, pentru a obţine mna Deianirei, sora lui Meleager, căruia, n Infern, eroul i făgăduise să o ia de soţie. După căsătorie, omornd din greşeală o rudă a soţiei sale, Heracles este silit să pornească n exil mpreună cu soţia sa, Deianira, şi cu fiul lor, Hyllus. Pe drum Deianira este atacată de centaurul Nessus, care vrea s-o violeze. Heracles l răneşte mortal cu una din săgeţile sale otrăvite. nainte de a muri, centaurul i dăruieşte Deianirei un filtru miraculos, filtru care - după spusele lui - avea să i-l aducă napoi pe Heracles atunci cnd ei i se va părea că eroul nu o mai iubeşte. Şiretenia lui Nessus şi gelozia Deianirei aveau să pricinuiască, mai trziu, moartea eroului.

n urma uciderii nedrepte a lui Iphitus, fiul regelui Eurytus, Heracles e atins de nebunie. Pentru a fi "purificat" el se duce la Delphi, dar acolo, insultnd oracolul, şi atrage asupră-şi mnia lui Apollo. n urma omorului şi a sacrilegiului comis, el nu mai poate fi purificat dect dacă se va vinde ca sclav, timp de trei ani, pentru a-i sluji unui stăpn. Aşa ajunge Heracles n slujba Omphalei, regina Lydiei. E răstimpul n care eroul, robit şi iubit de regină, participă la vnătoarea mistreţului din Calydon. După mplinirea termenului, Heracles se războieşte cu regele Eurytus. Pe vremuri, Eurytus i refuzase mna fiicei sale, Iole. Eroul se luptă cu Eurytus, l ucide şi, cum dragostea pentru fiica acestuia persistă, o ia cu el pe Iole(Iolau).
Aflnd, Deianira i trimite lui Heracles o cămaşă mbibată cu filtrul lui Nessus, pe care Heracles l ucisese odinioară. Departe de a-i aduce soţul napoi, filtrul - răzbunare perfidă a centaurului - face ca veştmntul o dată mbrăcat să se lipească de trupul eroului şi să ia foc. n zadar se luptă Heracles cu disperare să scape de cămaşa ucigătoare, o dată cu ea smulgndu-şi de pe trup fşii de carne, flăcările ajungndu-i pnă la oase. Atunci, simţindu-si sfrşitul aproape - n timp ce Deianira ngrozită de fapta ei se sinucide - eroul şi nalţă singur un rug şi se pregăteşte de moarte. El o ncredinţează fiului său Hyllus pe Iole şi lasă cu limbă de moarte ca, mai trziu, cei doi să se căsătorească. şi dăruieşte apoi arcul şi săgeţile lui Philoctetes şi se urcă pe rugul de mai nainte pregătit.
n timp ce flăcările rugului se nalţă, un nor pogoară din ceruri şi cade un trăsnet. Cnd ceaţa se risipeşte, corpul eroului nu mai există. El a fost luat n Olympus, unde va petrece după moarte n rndul nemuritorilor. Vechea ură a Herei se şterge. Ea l primeşte acum pe Heracles n lăcaşul zeilor, căsătorindu-l cu fiica ei, Hebe, zeiţa veşnicei tinereţi. Eroul devine nemuritor, drept răsplată pentru vitejia, curajul şi nedreptăţile ndurate pe pămnt.
   
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica