referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Orientul antic

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Acesta este unul din marile exemple din perioada Imperiului de Mijloc.Din oraşul Tel el-Amarna, datat din perioada Imperiului Nou, s-a păstrat până astăzi doar un zid de cărămizi, cu o lungime de 2 metri. Acest oraş se întindea pe o suprafaţă de 9 km lungime şi 1 km lăţime...

Varianta Printabila 


1        Orientul Antic

Primele state n Orientul Apropiat
Mesopotamia a oferit multiple zone geografice ce au permis folosirea resurselor naturale. Trecerea de la primele sate la aglomerări urbare a avut loc in miilenile VIII-IV. n   perioada mileniului al VI-lea puţine zone au fost locuite.O schimbare neobişnuită intervine in cursul mileniului III: albia Eufratului se diminuează şi odată cu acestea numeroase canale dispar, ceea ce va determina ca populaţiile private să se concentreze pentru a da naştere oraşelor. Documentele cuneiforme ne dau cteva indicaţii ale peisajului. Oraşul este nconjurat de plantaţii şi grădini. Printre marile oraşe reţinem pe cel numit Eridu, Uruk şi Ur. Creşterea numărului de aglomerări urbane este considerabilă: de la 18 pentru perioada cuprinsă ntre1500 şi 3400, 108 pentru cea dintre 3300 şi 3100! Populaţia a putut fi evaluată de aproximativ 40 000-50 000 de locuitori. ncepnd cu mileniul al III-lea, asistam n aceste centre urbane la separarea şi instituţionalizarea puterilor politice şi a celor economico-religeoase.
      Cea dinti mare civilizaţie a antichităţi s-a construit n zonele văilor fertile ale Mesopotamiei, ţară care are 1000 de kilometri lungime şi o lăţime de 400 de kilometri. n mod direct, influenţa aceasta a fost net predominată. Termenul de „civilizaţie Mesopotamiană“  este un termen generic. n realitate, Mesopotamia a nsumat contribuţiile civilizatorice şi culturale a trei popoare distincte. Cel mai vechi, sumerienii, au ocupat sudul ţării de-a lungul coastei golfului Persic. n consecinţă, se impune şi folosirea terminologii nuanţate.
    Prima dată Mesopotamia s-a numit Cmpia lui Şinar, apoi Babilonia şi n cele din urmă Mesopotamia, adică „Ţara dintre ruri“ pentru că fluviile Tigru şi Eufrat trec pe lngă dnsa. Acum se numeşte Irak şi are capitala la Bagdad.  
      
        

Egiptul Antic
    Valea fertilă a Nilului, de o lungime de 1200 km, nu reprezintă dect o porţiune cultivabilă de 1 sau 2 km. Pe acest spaţiu verde se va derula aproape toată istorea Egiptului. Schema trebuie nuanţată pentru perioada primelor sate. Pentru acestea sa folosit patru tipuri de „nişe ecologice“. Supuse n permanenţă schimbărilor climatice, valea Nilului şi marginile ei au oferit doar posibilitatea unor habitate temporare. Fregvent este cazul primelor sate, ct şi al siturilor de la Nabta Playa, Faizm şi Merimde. Hierakonpolis este unul din rarele oraşe datnd din mileniul al IV-lea vor supravieţui pnă n epocile istorice. n limba egipteană veche există cuvinte diferite pentru a distinge satul de oraş. n ceea ce priveşte construcţia acestora, ea a fost realizată n ambele cazuri din cărămizi făcute din lut şi uscate la soare. S-a păstrat totuşi  oraşul Kahun, care purta n antihitate numele de Hetep-Senisrit. El se ntindea pe o lungime de 300 pnă la 400 de metri şi era nconjurat de un zid de incintă. Delimitat pe cartiere, avea numeroase străduţe ce conjurau case moderne. Acesta este unul din marile exemple din perioada Imperiului de Mijloc.Din oraşul Tel el-Amarna, datat din perioada Imperiului Nou, s-a păstrat pnă astăzi doar un zid de cărămizi, cu o lungime de 2 metri. Acest oraş se ntindea pe o suprafaţă de 9 km lungime şi 1 km lăţime.
    Civilizaţia Egiptului antic lasă impresia unei lumi nchise.  nconjurat din toate părţile de frontiere naturale, Egiptul părea destinat să fie izolat de restul omenirii. Resursele sale naturale l-au incurajat să manifeste tendinţele autarice. Elementele de cultură străine pe care le-a primit de-a lungul secolelor din Nubia, Libia, din Orientul Apropiat. Egiptul nu s-a lăsat dominat de ele. La aceste aspecte se mai adaugă o altă impresie pe care o lasă civilizaţia şi cultura egipteană, ceea de omogenitate, de uniformitate şi de un anumit fel de imuabilitate, n care schimbările petrecute au avut totuşi loc n cadrul aceloraşi forme.
        


Palestina
La nord-est de Egipt se ntinde un mic teritoriu cuprins ntre deşert şi mare. La nceput s-a numit Canaan. Dar romanii i-au spus palestina. Ea este antica ţară a evreilor. Un ţinut n mare parte sărac. Singura zonă mai fertilă era valea rului Iordan. Dar Palestina forma un foarte important culoar de trecere ntre Egipt şi Mesopotamia şi de aceea era răvnite de puternicele state vecine. Astăzi, pe teritoriul vechii palestine se află statul Israel, cu capitala la Ierusalim.
    Evreii sunt la origine hoinariai ai deşertului Ei fac parte din marea familie a neamurilor semite. Strămoşul lor Avraam , venise din est; alţi provin din Arabia. După ce s-au stabilit n nCanaan, foametea a determinat migrarea lor către Egipt, unde un faraon- probabil Ramses al II-lea- i-a oprimat, transformndu-i n scavi.
        


Fenicia
n vechime, Fenicia reprezenta fşia ngustă şi lungă dintre Marea Mediterană ( la vest ), munţii Liban şi Antiliban (la vest) şi muntele Camel (la sud). Numele de Fenicia („Ţara purpurei“), a ajuns să fie cunoscut după 1200 .Hr. Ţinutul, lipsit de terenuri pentru aglicultură, se bucura n schimb de alte avantaje. Ţărmul era prielnic acostării vaselor şi construirii porturilor, astfel Fenicia a devenit n scurt timp punct de legătură ntre comercianţii greci,egiptenii şi cei din Orient. Apoi, n munţi se găsea din belşug lemn de cedru, care lipsea att de mult egiptenilor şi mesopotamienilor.
Astăzi vechea Fenicie se numeşte Liban, are capitala la Beirut, şi-şi respectă tradiţia, avnd cel mai intens comerţ dintre toate ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu.      



1 Persia a fost cuprinsă ntre fluviile Tigru şi Indus, Marea Caspică, Golful Persic şi Oceanul Indian. Pe acest teritoriu s-au ncrucişat, ncă de acum patru mii de ani, numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat, pe de o parte cu India şi China, pe de altă parte cu   ţările din bazinul răsăritean al Mediteranei. n acest spaţiu s-au născut, s-au dezvoltat, s-au nfruntat regate, imperii şi civilizaţii diverse. Istoria Persei a fost strns legată, n antichitate şi n perioada de nceput a Evului Mediu, cu istoria Asiriei şi Babilonului, a Egiptului,Grecei şi Romei, a Bizanţului şi a Islamului. Zonă prin excelenţă de contracte ntere Orient şi Occident. Clima podişului Iranian era marcată de contraste mari de temperatură. n linii mari, jumătate de sud era favorabil agriculturii şi pomiculturi n timp ce partea nordică avea un teren bun doar pentru păşuni. Pe lngă fauna actuală, n antichitate trăiau aici şi tigri, urşi şi o spece de lei mai puţin periculoasă dect cea de astăzi. Munţii care nconjoară podişul din aproape toate părţile.erau bogaţi n minereuri de fier şi porumb, n diorit şi alabstru, n zăcăminte de stuf şi n pietre preţioase.Primele aşezări omeneşti snt atestate arheologic pe podişul iranian, chiar din mileniul al V-lea .e.n. Spre sfrşitul mileniului al IV-lea .e.n. s-au nregistrat aici mişcări masive de populaţii nomane care cobarnd din registrele muntoase, şi ndreptau turmele spre bogatele cmpi mesopotamiene. Aceste triburi indo-europiane au dat vastei regiunin care ncepeau să migreze numele de Aryanam, „ţara arienilor“ ceea ce nseamnă „a nobililor“ de unde, denumirea ţării de Eran sau Iran, denumire care a fost schimbată n Persia. Limba iraniană veche, avestica, face parte din grupul mare de limbi indo-europene. Era mpărţită n două mari dialecte: cel mai vorbit n regiunea Fars şi dialectul zend, vorbit n Media, libă n care este redactată Avasta. Limba pahlavi a fost limba ntrebuinţată din părţi din epoca dinastiei Arsacizilor, precum şi n epoca următoare, sassanidă, pnă la cucerirea musulmană.                                   




Primele state n Orientul Mijlociu
       India este o prezentare sintetică a istoriei, civilizaţii şi culturii Indiei care vorbeşte 500 de limbi. ntre culturile antichităţii, cultura Indiană nu poate fi comparată dect cu cultura Chineză. India şi China, dealtfel, singurile ţări mai mari care prezintă o nentreruptă continuitate culturală fondată pe tradiţii care urcă pnă n mileniul al III-lea .e.b., tradiţii permanente şi astăzi. Lunga istorie a Indiei, cu invaziile, războaielele şi nenumăratele lor conflicte interne şi externă; bogăţia şi varietatea aspectelor sale cultrale, diferenţe enorme de nivel de civilizaţie şi cultură dintre popoarele sale, pot crea o impresie de adevărat haos. n relitate, un efort de sinteză poate duce la desprinderea principalelor linii directoare ale spiritului indian n cmpul civilizaţiei şi al culturii; şi poate sugera, n această imensă varietate, o relativă unitate un stil propriu. Poziţia şi condiţiile geografice nseşi ale subcontinentului indian au determinat n mod evident varietatea şi denivelările. Autohtonii şi numau ţara jambudvia, de la fructul
„ jambu “. Denumirea actuală vine de la fluviul Sindhu, devenit n persană Hindhu, iar iar n greacă Indos. India, nconjurată de trei părţi de Oceanul Indian, este limitată n nord de lanţul Himalayei, care o desparte de podişul Tibetului; dar prin prin ale cărui văi şi trecători invadatorii au putut pătrunde uşor n regiunile bogate ale Indusului şi ale Gangelui, cel mai mare fluviu al subcontinentului.
Imensele cmpii fertile ale acestor artele vitale pentru agriculură şi comerţ sunt principalele fluvii din nordul Indiei  alterează cu jungla, cu stpe şi deşerturi la fel de imense; n timp ce India meridională este ocupată n cea mai mare parte de podişul Dekkan, cu cmpii dar şi cu munţi nalţi pnă la 2 500 m. n zonele deşertulului şi ale junglei dominate de o climă toridă p[trund ]n v\nturile ngheţate dinspre Himalaya; n shimb, n bazinele largi ale fluviilor cu cele mai vaste cmpii aluvionare ale lumii tropicale ploile musonul permit să se obţină, n mod normal, două recolte pe an.        
       



Primele state n Orientul ndepărtat
China
Cea mai veche arie de civilizaţie istorică şi de cultură evoluată este cuprinsă ntre Nil şi Indus. A doua arie este situată n Extremul Orient, n bazinul Fluviului Galben. Ţn aceste arii, cele mai mari civilizaţii antice care au supravieţuit pnă azi sunt cea indiană şi cea chineză. n toate celelalte vechiul organism social a dispărut, urmele vieţii de altădatănu se mai păstrează n mod viu, tradiţii şi forme de cultură noi le-au nlocuit pe cele vechi. n China nsă aceste soluţii de continuitate există, pot fi de-a lungul a aproape patru milenii. Tradiţiile, obiceiurile, formele vechi de cultură se păstrează. Pentru chinezi tradiţia, n parte, este un rezervor spiritual activ. Civilizaţia creată n mileniul al II-le .e.n. n valea Fluviului Galben prezintă ncă de atunci trăsături distincte fundamental chineze. Spaţiul geografic imens nm care s-a format această cultură att de organică şi de unitarăcastil i-a influenţat, ntr-o anumită măsură, chiar i-a condiţionat istoria. Şi dificulităţile de acces n spaţiul Chinei i-au permis ţării să dezvolte o civilizaţie n cadrul căreia influenţele străine şi popoarele năvălitoare au fost repede asimilate. n vest, lanţuri de munţi dintre cei mai nalţi n-au putut-o apăra invaziilor hunilor, contra cărora a trebuit să construiască Marele Zid. Marea Galbenă şi Marea Chinei completează acest faimos Zid.  Un cadru geografic att de vast oferă o mare varietate de condiţii naturale. n această varietate geografică se pot distinge două mari zone naturale, foarte deosebite una de celaltă: Fluviul Galben şi Fluviul Yangtez şi ncă un fluviu important Zhuziang. n regiunea nordică cu o climă uscată şi rece, se ntinde o nesfrşită cmpie aluvioară de loess format de nisipurile aduse de vnturile din deşertul Mongoliei. Regiunea sudică, cu o climă subtropicală caldă şi umedă, are un relief accidentat şi descoperit cu păduri, cmpi puţine şi puţin ntinse şi zone mlăştinoase. n nord Fluviul Galben provoacă des inundaţii dezastroase. Animalele domestice aicia sunt calul şi boul.   
 
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica