referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Manastirea curtea de arges

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Printre cele mai vechi a?ezări de care vorbe?te istoria noastră se numară ?i Curtea de Arge? cu împrejurimile ei. În veacul al X???-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortifica?iile sale de piatră ?i pu?ul care o leagă direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă, pană departe, faima acestor locuri; iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor ?i biserica "Sfântul Nicolae Domnesc" răsfrâng această faimă asupra întregii a?ezări adunată cu timpul în preajma lor: Curtea de Arge? de mai târziu...

Varianta Printabila 


1             MANASTIREA
CURTEA DE ARGES





    Printre cele mai vechi aşezri de care vorbeşte istoria noastr se numar şi Curtea de Argeş cu mprejurimile ei. n veacul al XΙΙΙ-lea, nalta cetate a Poenarilor, cu fortificaţiile sale de piatr şi puţul care o leag direct cu albia rului de jos, fcuse s ajung, pan departe, faima acestor locuri; iar pe la jumtatea secolului urmtor, curtea Basarabilor şi biserica “Sfntul Nicolae Domnesc” rsfrng aceast faim asupra ntregii aşezri adunat cu timpul n preajma lor: Curtea de Argeş de mai trziu.
    Dup documente şi inscripţii, ca şi in mrturiile spturilor arheologice, istoria acestui strvechi ţinut voievodal, chiar dac nu consemneaz data precis cnd s-au grupat aici intiele centre locuite, face ns dovada c: aceste centre s-au dezvoltat ndeajuns de repede, pentru ca, pe la jumtatea secolului al XΙV-lea, s ateste deopotriv cu existenţa unui Scaun Domnesc şi pe aceea a unei nsemnate organizri bisericeşti. Astfel asociate, puterea statal şi cea religioas mpodobesc Valea Argeşului cu fapte de arme şi locaşuri de nchinare ,care-i pstreaz intact funcţia ei spiritual, chiar atunci cnd capitala se mut la Targovişte.
    Dintre monumentele care au fost furite de-a lungul veacurilor, din cte au mpodobit Argeşul voievodal, de bun seam c biserica nlţat de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroas construcţie de art şi arhitectur bisericeasc.
    Motivele care l-au determinat pe evlaviosul domn s ridice acest sfnt locaş sunt mrturisite n slovele pisaniei, ce se afl aşezat pe faţada de apus n partea dreapt a intrrii n pronaos.
    nceput n 1514 şi ncheiat trei ani mai trziu, pe 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar s vorbeasc de “mnstirea Domniei mele de la Argeş” şi s-I hrzeasc “vama este la Ocna Mic de la Trgovişte”.
    O alt pisanie n piatr aşezat n anul 1793 pe faţada ei apusean, desupra intrrii, menţioneaz şi data sfinţirii, amintind c:

“Aceast sfnt şi Dumnezeiasc besereac s-au ridicat din temelie ntru slava şi cinstea Adormirii Prea Sfiintei Stpnei noastre de Dumnezeu Nsctoare şi Pururea Fecioarei Maria, de cel ntru sfnt Dumnezeu binecredincios Io Neagoe V(oie)v(o)d Basarab şi s-au trnosuit la leat 1517 de Prea Sfinţitul Patriarh al Ţarigradului Kir Theolipt”.

Ascultnd nu numai legenda , ci şi unele ştiri istorice, se pare c din lips de bani, cu toat jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lips de zile, zugrvirea bisericii n-a putut fi isprvit nainte de trecerea intru cele veşnice a lui Neagoe Basarab; adevr care reiese şi dintr-o alt pisanie, aflat n biseric pe faţa dinspre altar a prţii superioare a nchipuitei uşi de marmur prin care se intr in naos, unde se spune:

“ Cu voia Tatlui şi cu ajutorul Fiului şi cu svrşirea Sfntului Duh, Amin. ntru Hristos Dumnezeu bine cinstitorul Io Neagoe Voievod din temelie-am acest sfnt şi dumnezeiesc locaş al Adormirei Prea Sfintei Nsctoare de Dumnezeu şi am nceput a-l zugrvi şi nu l-am sfrşit, ducndu-m n veşnicul locaş. Rog pe celu ce Dumnezeu l va nalţa dup mine, s-l svrşeasc şi s zugrveasc chipul lui unde eu am poruncit. Şi eu ntru Hristos Dumnezeu, Io Radu Voievod am svrşit n zilele cigumenului chir Gheorghie, n anul 1526, luna septembrie, 18 zile.”

Aşadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumaţi (1522-1529), odat urcat n scaun, a dat grabnic ascultare acestui legmnt, consfinmnt, consfiţit şi prin pisania din 10 septembrie 1526, care menţioneaz şi numele lui Dobromir zugravul.
     Dup toate izvoadele, Neagoe Basarab a cldit biserica sa pe fundaţiile unui locaş mai vechi, care nu fusese altul dect sediul primei Mitropolii a Ţrii Romneşti. Pe aceasta, Neagoe gsind-o “drmat şi nentrit…a zidit-o şi nlţat-o din temelii” , fapt pe care un cronicar al nfptuirilor marelui voievod, Gavriil Protul, l ntreşte, artnd c Neagoe “sparse Mitropolia den Argeş den temelia ei şi zidi n locul ei alt biseric tot de piatr cioplit şi netezit şi spat cu floriu”. n aceast form de nceput biserica Mnstirii Curtea de Argeş cunoscuta din 1793 sub denumirea “Biserica Episcopal”, cdnd a devenit reşedinţa Episcopiei Argeşului, rmne, pentru arhitectura veacului al XVΙ-lea, dac nu monumental cel mai de seam, una dintre cele mai representative construcţii ale sale.
    Ca atare o pomenesc documentele şi o amintesc toţi cltorii strini care şi-au aflat adpost n chiliile ei. Unii dintre ei, ca Paul de Alep, in 1654, consider veche aşezare a lui Neagoe drept “una din minunile lumi”. Aceleaşi cuvinte de nalt preţuire le noteaz, n 1794, şi englezul Robert Ainslie şi, mai trziu, pictorii francezi Bouquet şi Lancelot, ale cror nsemnri de cltorii şi stampe au fcut s circule şi n afara graniţelor ţrii faima mnstirii lui Neagoe Basarab.
    Dup unele refaceri parţiale şi ntregiri n timp ale ansamblului su, vtmat şi de un puternic incendiu, Biserica Episcopal Curtea de Argeş a fost refcut -astfel dup cum se vede astzi- de arhitectul francez Ardre Lecomte du Nouy şi de arhitectul roman Nicolae Gabrilescu, inspectorul lucrrilor de restaurare, n a doua jumtate a secolului trecut. A fost isprvit n anul 1885 şi sfinţit la 12 octombrie 1886.
    Aşa cum se nfţişeaz n present, biserica este alctuit dintr-un pronaos, contopit organic cu construcţia propriu-zis, ai crui stlpi interiori susţin o turl pe mijloc şi dou turnuleţe laterale care ncununeaz faţada de apus a bisericii. Acestea din urm, prin podoaba lor exterioar, rsucite ca o mare mpletitur din fibre groase de zidrie, la prima vedere, dau impresia c stau s cad unul asupra celuilalt şi c se nşurubeaz n triile cerului. Restul biserici şi altarul –cu abside care i mplinesc forma de cruce- susţin de asemenea o turl nalt, a crei mbinare cu ansamblul se face prin bolţi, dnd un tot architectonic de o zvelteţe inegalabil.
    n faţa intrrii se afl un aghiasmatar deschis, sprijinit pe patru coloane, lucrat din marmur de felurite tonuri şi desene. Precum ntreaga biseric, şi acesta reprezint o admirabil opera de art. Vzut dinspre apus, aghiasmatarul cu nvelitoarea din plumb şi crucea aurit se proiecteaz pe cele12 trepte care urc spre intrarea n sfntul locaş şi pe rama care o mbrac, asemeni unui portal aplicat. La restaurare, motivele utilizate şi modul de cizelare au urmrit s redea, ct mai apropiat de original, veche decoraţie a construcţiei lui Neagoe Basarab, decoraţie n care elementele din afar fuseser armonizate de arta meterilor locali, ntr-un stil propriu. Iar ct priveşte aceast art, chiar daca au lucrat alaturi de meşteri strini, privitorului de rand i apare clar faptul c localnici au izbutit nu numai s egaleze, ci adesea s-şi impun propria lor personalitate, realiznd armonii decorative dintre cele mai originale.
    n ansamblu biserica este aşezat pe o puternic temelie: un vast pavaj orizontal din blocuri de piatr, mai larg dect suprafaţa de baz a bisericii, marginile lui terminndu-se cu un fel de mprejmuire din crini sculptaţi in piatr. Pereţii exteriori sunt mprţiţi n dou zone suprapuse demarcate printr-un bru, mpletit n şuviţe, care nconjoar biserica. n partea de jos se afl o suit de panouri dreptunghiulare, n care sunt fixate ferestrele. Acestea sunt nrmate n chenare cu ornamente dintre cele mai felurite care, ca şi cele ale portalului de la intrare, amintesc ntreţesarea geometric de la Mnstirea Dealu.
  
1  n registrul de sus, de asemenea, se afl o suit de panouri semicirculare n partea superioar, n centrul crora sunt fixatre plci
decorative şi discuri n rozet, iar ca nişte paftale domneşti, la ntretierea arcurilor, se afl alte discuri mai mici, deopotriv de fin realizate. Pe ele sunt aşezaţi porumbei, care parka stau gata de zbor. Fiecare poart in cioc un clopoţel. La adierea vntului, aceşti clopoţei sunau lin, asemenea unor suave glasuri tainice.
Deasupra, depşind bordurile scurte ale acoperişului aşezate pe mai multe rnduri paralele de cizeluri, constructia biserici creşte ntr-o suit de volume şi suprafeţe, pe care se nalţ cele patru turle; de o rar bogţie ornamental. Ele adun in jurul ferestrelor, asemenea unor dantele n relief aceleaşi modele prin care (ca, de altfel şi n restul decoraţiei acestui monument) se srvd, armonizate specific de meşterii bştinaşi, o seam     de elmente de art arab sau georgian. Acoperişul turlelor, bogat mpodobit, pare ieşit din mna unor aurari, iar lanţurile care susţin crucile sunt aidoma unor mari bijuterii lucin n soare.
n interior, pe lng zugrveala executat n ulei de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard şi de romnul N. Constantinescu din Curtea de Argeş, pe lng panourile votive, mormintele ctitorilor şi tmpla fcut din marmur, bronz aurit şi onix, pe lng icoanele ei lucrate n mozaic, atrage atnţia, ca o excepţional realizare sculptural, grupul celor 12 coloane, original ornamentate floral, reprezentnd pe cei 12 Sfinţi Apostoli; aceste coloane dau cu adevrat o impresie de viu şi mers aievea. Din ancadramentul lor central –ţinnd loc de desprţire intre partea de la intrare şi snul propriu-zis al bisericii-, interiorul acesteia, discret nveşmntat n zugrveala pictorilor amintiţi, apare ntr-o calm maiestate, ca un adnc ndemn la reculegere.
Vechea tmpl din secolul al XVΙΙ-lea, de o real originalitate ornamental şi iconografic -adpostit temporar n biserica de sat din Valea Danului- se afl acum n Colecţia de obiecte de art bisericeasc din Mnstirea Curtea de Argeş.
Aceast catapeteasm, dup stil, mpreun cu cteva icoane, dateaz din timpul domnului Şerban Cantacuzino (1678-1688), care, in 1682, precum spune una din pisaniile de pe peretele vestic al bisericii, a reparat sfntul locaş.
De asemenea, n imediata vecintate a mnstirii, susur nentrerupt izvorul basmului, pe care localnicii l numesc „Fntna lui Manole”. Aceast denumire poart peste timpuri povestea meşterului, care, neputnd cobor de pe biseric dup isprvirea ei, -lundu-i-se scrile- şi-ar fi fcut aripi din şindril şi, ca un alt Icar, srind din nţimea sfntului locaş s-ar fi prbuşit n acest loc, sufletul su preschimbndu-se n cntec limpede de izvor.
De la „Fntna lui Manole” se vede, spre apus, fosta Bolniţ a mnstirii: monument istoric, despre care un document existent scrie c „se gsea alturi de biserica lui Neagoe Basarab nc din 1524...”.
n acest ansamblu de frumuseţi naturale, art şi istorie romneasc, biserica mnstirii Curtea de Argeş se nfţişeaz ca o podoab de mare preţ, fr asemnare n ţara noastr.









MNSTIREA

CURTEA DE           ARGES



            CHEBLEŞ ADRIAN




BIBLIOGRAFIE:


Carte bisericeasc tiprit cu binecuvntarea prea Sfinţitului Calinic Episcop al Argeşului şi Muşcelului
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica