referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Imbracamintea la romani

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Romanii umblau cu capul descoperit, iar când ploua, îsi puneau o gluga. Vara, pentru a se apara de razele soarelui prea puternice, purtau o palarie cu boruri largi. Pentru sclavii eliberati, semnul dinstinctiv era bereta. Evantaiul si umbrela de soare, purtate de sclava însotitoare, si poseta erau articole indispensabilefemeii elegante...

Varianta Printabila 


1 Îmbrăcămintea la romani

Îmbrăcămitea romanilor se caracteriza, înainte de toate, prin simplitate: nu necesita nici croială aproape deloc şi nici cusătură, intervenţia croitorului de profesie era minimă.
Veşmântul naţional şi oficial al romanilor, dar care era interzis ţăranilor, muncitorilor simpli şi sclvilor, era toga: o bucată de stofă albă groasă de lână albă, tăiată în formă de elipsă sau de semicerc cu un diametru care putea ajunge până la şase metri. În epoca imperială se purta tot mai mult toga colorată – potrivit unor anumite norme : toga împăratului era roşie, a generalilor victorioşi era de purpură cu broderii aurite, iar a copiilor sub 17 ani, precum şi a înalţilor magistraţi sau a unor categori de sacerdoţi era tivită cu o fâşie de purpură. Îmbrăcarea togei, potrivirea elegantă a cutelor, era o operaţie foarte complicată. În casă, bărbaţii purtau tunica – largă şi lungă până sub geninchi, strânsă la mijloc cu o centură. Iarna se îmbăcau chiar două sau trei tunici una peste alta. Confecţionată din două bucăţi de stofă, cusute între le, dar lăsând loc pentru braţe şi cap, tunica nu avea mâneci – cel puţin până în secolul al II-lea e.n.; pentru ca un secol mai târziu să se poarte tunica cu mâneci chiar lungi. În oraş, se purta peste tunică toga, dar oamenii săraci şi sclavii umblau numai în tunică.
Femeile purtau, direct pe piele, o cămaşă de in, iar în jurul bustului o fâşie de pânză. În timpurile vechi îmbrăcau şi ele toga, la fel ca bărbaţii, dar încă din secolele republicii toga era rezervată numai femeilor de moravuri uşoare. În locul ei, peste peste cămaşă purtau o tunică lungă până la pământ, numită stola, cu mâneci lungi sau fără mâneci, prinsă cu un cordon. Peste stola, un fel de şal din lână colorată, numit palla, acoperea umerii; un capăt al pallei se înfăşura pe un braţ, celălalt cădea până la pământ, iar cu un fald al pallei, femeia îşi acoperea capul, căci o remeie romană nu ieşea niciodată în oraş cu capul descoperit. Aranjarea pallei penrtu a fopma un drapaj frumos şi elegant era o operaţie tot atât de comlicată ca cea pe care o cerea toga bărbaţilor. În epoca Imperiului, femeile au adoptat o îmbrăcăminte de o mare varietate.
Încălţămintea de rigoare a bărbaţilor când purtau toga era un fel de ghete din piele subţire, fără tocuri, fixate pe picior cu şase curele.Însă mult ami comode, mai practoce şi mai puţin costisitoare erau sandalele. În casă, atât bărbaţii, cât şi femeile, ale căror tipuri de încălţăminte nu se deosebeau de cele ale bărbaţilor, puratu papuci de stofă, în diferite culori. Ţăranii şi soldaţii purtau saboţi.
Romanii umblau cu capul descoperit, iar când ploua, îşi puneau o glugă. Vara, pentru a se apăra de razele soarelui prea puternice, purtau o pălărie cu boruri largi. Pentru sclavii eliberaţi, semnul dinstinctiv era bereta. Evantaiul şi umbrela de soare, purtate de sclava însoţitoare, şi poşeta erau articole indispensabilefemeii elegante.
Gama bijuteriilor romane era de o infinită varietate. Inele pe toate degetele, care erau mult mai fin lucrate la femei decât la bărbaţi, agrafe, brăţări purtate pe braţe, la încheietura mâinii ţi la glezne; şi apoi diademe de aur, eventual cu pietre preţioase, şi bijuteria cea mai scumpă - cerceii - , pendantivi, câteva perechi purtate deodată, spre a atrage atenţia către clinchetul lor. În schimb, bărbaţii aveau ca singură podoabă inelul. În perioada republicană nu era îngăduit decât un singur inel, dar din epoca imperiului, cei bogaţi îşi încărcau degetele cu inele de o valoare enormă. Inelul bărbaţilor servea drept sigiliu, întipărirea lui având valoarea unei semnături autografe.
 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica