referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Instalarea - formate fizice - tehnologii de incapsulare ale memoriilor

Categoria: Referat Informatica

Descriere:

DIP (Dual Inline Package) – este varianta clasică de încapsulare, în care cip-ul este prevăzut cu un număr de pini pe partea sa inferioară, pini care vor fi introduşi în socluri speciale. Dezavantajul este că datorită rezistenţei reduse pinii se pot rupe destul de uşor. Acest tip de încapsulare este prezent pe sisteme foarte vechi (286) şi plăci video vechi...

Varianta Printabila 


1 Instalarea – formate fizice – tehnologii de ncapsulare ale memoriilor


Pe un sistem Pentium, SIMM-urile cu 72 de pini trebuie instalate n perechi, n cazul unei maşini 486, SIMM-urile de 30 de pini trebuie instalate n grupuri de cte patru, datorită lăţimii magistralei de date.
          Iată principalele etape ce trebuie urmărite n instalarea de memorie:
 
1.       Localizaţi sloturile de memorie. Opriţi calculatorul, scoateţi din priză cablul de alimentare (amănunt foarte important dacă aveţi un sistem Pentium II) şi desfaceţi carcasa. Sloturile de memorie sunt n general plasate n partea de sus a plăcii de bază. Ele au culoare albă n cazul SIMM-urilor şi neagră (sloturile fiind mai lungi) n cazul DIMM-urilor. La sistemele Pentium II, Pentium III sau K6, sloturile (aproape intotdeauna DIMM) sunt amplasate n apropierea procesorului.
          Sloturile de memorie sunt grupate n seturi numite bancuri (banks). Bancurile DIMM necesită un singur DIMM; n cazul sloturilor SIMM de 72 de pini, un banc trebuie să cuprindă două module. Aceasta nseamnă că puteţi adăuga sau scoate un singur DIMM, dar trebuie să manevraţi două module din acelaşi banc n cazul SIMM-urilor. Chiar langă sloturi ar trebui să găsiţi inscripţii pe placa de bază ce indică numărul bancului respectiv. Umpleţi bancurile n ordinea crescătoare a numerelor.
2.     Introduceţi modulele. Instalaţi fiecare SIMM respectnd orientarea scobiturii de pe una dintre margini şi introducndu-l oblic n slot (la aproximativ 45 grade). Apoi apăsaţi-l ferm şi rotiţi-l spre verticală pnă cnd se fixează pe poziţia normală. Nu abuzaţi de forţă; dacă modulul nu intră, ncercaţi din nou. Repetaţi pasul păn cnd aţi introdus toate SIMM-urile. In cazul DIMM-urilor, lucrurile sunt mai simple: acestea trebuie introduse n slot vertical. Cele două crestături caracteristice DIMM-urilor nu vă permit instalarea greşită. Apăsaţi-le n jos ferm, dar nu le forţaţi excesiv. Dacă slotul este prevăzut cu urechiuşe, nchideţi-le. Dacă acestea nu se potrivesc, nseamnă că nu aţi mpins DIMM-ul suficient. Unele sisteme mai vechi necesită setarea manuală a jumper-ilor sau a unor switch-uri pentru a informa PC-ul despre noua configuraţie a memoriei. In cazul unui calculator mai vechi de trei ani, citiţi manualul plăcii de bază pentru a afla dacă acest pas este necesar. Inainte de a porni calculatorul, uitaţi-vă la modulele de memorie pe care le-aţi instalat. Ar trebui să fie drepte şi verticale. Verificaţi ncă o dată poziţionarea n bancuri a DIMM-urilor şi SIMM-urilor.
Deoarece cipurile de memorie sunt prea mici, ele au fost plasate pe un mediu care să poată fi manipulat şi introdus n sistem. Soluţia a fost plasarea cipurilor pe o mică plachetă din fibră de sticlă, - modulul de memorie.


1 Există mai multe tehnologii de ncapsulare a memoriei:
 DIP (Dual Inline Package) – este varianta clasică de ncapsulare, n care cip-ul este prevăzut cu un număr de pini pe partea sa inferioară, pini care vor fi introduşi n socluri speciale. Dezavantajul este că datorită rezistenţei reduse pinii se pot rupe destul de uşor. Acest tip de ncapsulare este prezent pe sisteme foarte vechi (286) şi plăci video vechi.
 SOJ (Small Outline “J”lead) – este o metodă de ncapsulare mai modernă, regasită la modulele SIMM şi cip-urile BIOS (uneori). Se aseamănă cu DIP-ul, cu diferenţa că n loc de pini sunt folosite nişte terminale n formă de “J”, care se prind prin ndoire.
 TSOP (Thin Small Outline Package) – este tot o ncapsulare de tip SMD (Surface Mounted Devices), dar care necesită o suprafaţă foarte redusă şi de aceea este folosită pe plăci PCMCIA, ca şi pe notebook-uri şi unele plăci video.
 BGA (Ball Grid Array) – este o metodă mai nouă de ncapsulare n care cip-urile sunt ataşate cu ajutorul unor biluţe din cositor plasate sub cip. Acestea sunt destul de ieftine şi prezintă bune proprietăţi de conductivitate electrică şi termică (permit o mai bună disipaţie a căldurii). Există mai multe variante ale ncapsularii BGA (Fine BGA şi Tiny BGA), folosite n majoritatea modulelor de memorie de astăzi (inclusiv RAMBUS).
SIMM (Single Inline  Memory Modules ) a fost primul realizat pe formatul de 8 biţi . Erau nişte plăcuţe mici cu 1, 2 sau 4 MB de RAM fiind conectate pe placa de bază prin 30 de pini . Avnd capacitatea de 8 biţi era necesară o pereche pentru vechile 286 si 386 SX. Astfel  a apărut termenul de bank de memorie ceea ce semnifică o unitate funcţională de memorie RAM percepută de procesor ca un ntreg, distinct de modulul fizic pe care se aflau integratele. Odată cu procesoarele pe 32 de biţi (386DX şi 486) au fost necesare 4 asemenea module fizice de 8 biţi pentru a forma un bank logic de 32 biţi. Ca un avantaj module cu timpi de acces diferiţi (60 ns şi 70 ns )  puteau coexista. Această dependenţă de mai multe componete pentru a forma ntregul nu a durat , şi, cu noua generaţie de module Ram pe 32 biţi acest neajuns a fost depăşit, formatul ajungnd la 72 de pini. In figura de mai jos , apar cele două tipuri de Ram : pe 32 biţi cu 72 contacte , respectiv cel de 8 biţi cu 30 de contacte .
           Nici numărul de chipuri pe modul nu a fost acelaşi : existau variante de echipare cu 2, 4 sau 8 chipuri pe fiecare faţă a plăcuţei  sau doar pe o singură faţă. Plăcile de bază Pentium , echipate cu SIMM-uri  de 32 biţi necesitau o pereche de module, de data aceasta  cu accelaşi  timp de acces.
 
 Incapsulări SIMM pe 30 si 72 pini.

 
Modul de memorie SIMM cu 72 de pini

DIMM (Dual Inline Memory Module )  a apărut ca o necesitate de a simplifica echiparea avnd 64 de biţi pe un format de 168 de pini şi fiind disponibile in variante de 8, 16, 32,… 512 MB cu timpi de acces de 12, 10,  8, şi 6 ns. Pe plăcile de bază pot fi ntalnite 2- 4 socket-uri DIMM. Avantajul evident al DIMM-urilor , timpul redus de acces  a permis creşterea frecvenţei bus-ului de sistem –FSB de la 66-75 MHz (cu EDO –RAM) la 100-133 MHz şi chiar mai mult (valorile peste 133 MHz sunt nestandardizate şi forţează bus-ul PCI  inclusiv modulele de extensie )   
 
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica