referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Date si informatii

Categoria: Referat Informatica

Descriere:

Data reprezintă o înşiruire de caractere numerice sau alfa numerice, care au o anumită semnificaţie. Datele economice descriu acţiuni, procese, fapte, fenomene referitoare la firmă sau la procese din afara acesteia...

Varianta Printabila 


1                             Date si informatii
Datele şi informaţiile reprezintă componentele primare ale sistemului informaţional.
Data reprezintă o nşiruire de caractere numerice sau alfa numerice, care au o anumită semnificaţie. Datele economice descriu acţiuni, procese, fapte, fenomene referitoare la firmă sau la procese din afara acesteia.
Informaţiile se obţin n general din prelucrarea datelor, ele nu se confundă nsă cu acestea.
n concluzie se poate spune că orice informaţie este o dată dar nu orice dată este o informaţie, ci numai aceea care are pentru receptor un caracter de noutate.
O bază de date reprezintă o modalitate de stocare a unor informaţii (date) pe un suport extern, cu posibilitatea regăsirii acestora.De obicei o bază de date este memorată ntr-unul sau mai multe fişiere. Bazele de date sunt manipulate cu ajutorul sistemelor de gestiune a bazelor de date. Cel mai răspndit model de baze de date este cel relaţional, n care datele sunt memorate n tabele. Pe lnga tabele, o bază de date relaţională mai poate conţine: indecşi, proceduri stocate, trigger-e, utilizatori şi grupuri de utilizatori, tipuri de date, mecanisme de securitate şi de gestiune a tranzacţii
Din punct de vedere al teoriei comunicaţiilor, informaţia este un mesaj, un semnal ce reflectă starea unui sistem sau a mediului n care acesta funcţionează şi care aduce receptorului un spor de cunoaşterelor etc.

Cuvntul informaţie - preluat din latină (informatio) prin intermediul limbii franceze (information) - este polisemantic, putnd căpăta mai multe semnificaţii (uneori total diferite sau chiar contradictorii), ce sunt determinate de domeniile şi contextele foarte variate n care este folosit. n afara nţelesurilor din limbajul comun, el are şi alte sensuri, atribuite fie prin definirea sa ca termen (ştiinţific sau tehnic) fie ca şi concept n cadrul unor ramuri ale filosofiei sau al unor ştiinţe şi tehnologii al căror obiect de studiu este. Termenul informaţie este legată şi de un proces informaţional (succesiunea acţiunilor prin care se informează) dar şi de rezultatul acestui proces (volum, varietatea de informaţii obţinute) precum şi de unele fenomene specifice (fenomenul informaţional, explozia informaţională, etc.). De asemenea informaţia a nceput să fie considerată ca factor ontologic primordial, ce stă, mpreună cu materia şi energia la originea universului.
Notă: Pentru ca sensul cuvntului informaţie să poată fi nţeles corect, trebuie cunoscute şi avute n vedere alte cteva concepte (semnificaţie,cunoaştere, adevăr, reprezentare, stimul mintal, erudiţie, cultură, comunicare, redundanţă, feedback, entropie, entropie negativă, ş.a.) precum şi regulile (sau seturile de reguli) asociate acestora.
Nici una din definiţiile sau conceptele existente pentru informaţie nu sunt unanim acceptate, fapt ce produce confuzii, ambiguităţi, şi uneori chiar pierderi economice.
Notă: „Informaţie” este unul din cuvintele cel mai des folosite, de foarte multe ori abuziv. Diferite discipline ştiinţifice acordă diferite nţelesuri acestui termen, sau i asociază omonime incoerente. Cu toate că de cteva decenii omenirea a păşit n era informaţională, iar societatea a trecut de la societatea informaţională la societatea cunoaşterii, cuvntul informaţie este folosit adesea fără a se da atenţia cuvenită diferitelor sensuri pe care le poate căpăta. Deşi nu sunt sinonime, cuvintele cunoştinţe, informaţii şi date sunt adesea utilizate unul n locul altuia, producnd confuzii.
n ultimul timp, tot mai mulţi cercetători şi oameni de ştiinţă şi pun ntrebarea dacă este posibil de construit o teorie a informaţiei unică, general valabilă. Pe de altă parte, datorită presiunii exercitate n principal de impasul n care au ajuns cercetările n unele domenii (ştiinţa cogniţiei, biologie, psihologie, robotică, inteligenţa artificială etc.), se remarcă tot mai multe ncercări de a mbina şi de a suprapune diversele semnificaţii şi interpretări ntr-un singur concept universal acceptat.
Se poate spune că elaborarea a unui concept unic al informaţiei se află cam n acelaşi stadiu n care se găsea elaborarea unui concept al energiei la mijlocul sec. XIX (deşi acest concept era cunoscut de cteva secole, oamenii de ştiinţă au nceput să nţeleagă cum poate fi convertită o formă de energie n alta şi să scrie ecuaţia acestor conversii numai prin anii '40).
Aparenta contradicţie ntre diferitele concepte ale informaţiei existente astăzi este cauzată de faptul că majoritatea acestora sunt elaborate pentru un anumit domeniu, şi, ntotdeauna, pentru a fi definită, informaţia trebuie raportată la un sistem oarecare, propriu domeniului respectiv, cum ar fi ADN-ul, limba vorbită, computerele, etc.
                         Proces informational
Informatia este stiinta care se ocupa cu studiul si elaborarea metodelor de prelucrare a informatiei cu ajutorul sistemelor automate de calcul. Sistemul informational prelucreaza si vehiculeaza informatiile intre sistemul condus si sistemul conducator, fiind reprezentat de totalitatea metodelor, procedurilor si mijloacelor, folosite in procesul informational si poate fi definit ca un ansamblu organizat si integrat de operatii de culegere, transmitere, prelucrare, sistematizare, analiza si pastrare, difuzare si valorificare a informatiilor.
n raport cu natura lor specifică, informaţiile se procesează diferit, fapt pentru care se disting mai multe tipuri de procese informaţionale:
a) Procesarea datelor se caracterizează prin tratarea informaţiei numerice, după reguli matematice şi logice, şi este larg răspndită n activităţile care solicită un mare volum de calcule, de situaţii şi de rapoarte: economie, proiectare, management, statistică etc.
Prelucrarea datelor n sisteme informatice se realizează n mod diferit, n funcţie de modul de organizare a acestora n colecţii de date.
Datele organizate sub forma fişierelor de date se procesează cu ajutorul unor programe de firmă, denumite interpretoare sau compilatoare care diferă n funcţie de limbajul de programare pentru care acestea sunt elaborate: BASIC, FORTRAN, COBOL, PASCAL etc.
Datele organizate sub forma bazelor de date sunt exploatate cu ajutorul unor pachete de programe denumite sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD), dintre care cele mai răspndite sunt: base iv, foxpro, paradox, access, aproach etc.
Datele organizate sub forma foilor de calcul electronic se prelucrează fie folosind pachete soft specializate cum sunt procesoarele de tabele: LOTUS 1-2-3, EXCEL, QUATTRO, fie folosind funcţiile de procesare a tabelelor din cadrul pachetelor de programe cu posibilităţi integrate de tratare a informaţiei (texte, tabele, baze de date, grafică etc.) cum sunt sistemele integrate: WORKS, FRAMEWORK, OPEN ACCESS etc.
Din punct de vedere birotic, prelucrarea datelor organizate sub forma foilor de calcul electronic prezintă un interes deosebit datorită uşurinţei cu care pot fi utilizate procesoarele de tabele şi a mbinării procesării datelor cu procesarea de texte n cadrul foii de calcul electronic.
b) Procesarea textelor reprezintă un ansamblu de operaţii specifice lucrului cu texte. Obiectul procesării, textul, structurat n pagini, n paragrafe, n fraze şi n cuvinte, este supus unor operaţii viznd forma caracterelor şi mărimea acestora, forma şi mărimea paginii, modul de aşezare a textului n pagină.
Procesarea textelor presupune, de asemenea, operaţii lingvistice cum sunt: despărţirea automată a cuvintelor n silabe, controlul gramatical, lexical şi ortografic al textului analizat. n urma acestor operaţii rezultă un document de tip text care poate fi consultat prin afişare pe ecran ori imprimat pe hrtie sau pe microfilm n vederea arhivării.
Procesarea textelor se realizează fie cu programe specializate cum sunt procesoarele de texte wordstar, word, wordperfect, fie cu componente pentru tratare text ale unor sisteme de programe avnd altă destinaţie principală, spre exemplu editorul de texte WRITE al sistemului grafic de operare WINDOWS, editoarele de texte ale procesoarelor de tabele (LOTUS 1-2-3) şi ale sistemelor integrate (WORKS).
c) Procesarea documentelor reprezintă un mod de utilizare modern şi eficient a tehnicilor informatice şi electronice n vederea receptării, memorării şi prelucrării grafice a imaginilor conţinute n documente.
Un document poate conţine informaţii provenite din surse diferite: situaţii şi rapoarte rezultate din procesarea datelor, documente conţinnd texte obţinute n urma procesării textelor, tabele şi reprezentări grafice realizate de un procesor de tabele, schiţe şi desene tehnice, grafică bidimensională sau tridimensională realizată cu ajutorul unor programe speciale de grafică, desene alb-negru sau color, simboluri grafice la alegerea utilizatorului, imagini şi fotografii scanate (citite optic cu dispozitivul scanner) etc.
Procesarea informaţiei vizuale, organizate sub forma documentelor, se realizează de către programe specializate pentru procesarea documentelor (VENTURA, PAGE MAKER, QUARK XPRESS, COREL DRAW) sau de către funcţii specializate ale procesoarelor de texte sau de tabele (WORD, WORDPERFECT, LOTUS 1-2-3, EXCEL, WORKS).
Documentele astfel procesate se memorează pe suporturi tehnice de date avnd o anumită organizare pentru a putea fi apoi uşor regăsite, consultate la terminal, imprimate pe hrtie sau pe microfilm, comunicate la distanţă sau introduse ntr-un nou proces de prelucrare grafică.
d) Procesarea sunetului mbracă forme foarte variate, de la vocea umană (mesaje, convorbiri telefonice, ntlniri, conferinţe) la sunete obţinute prin sinteză electronică, la sunete naturale sau la sunete muzicale. Aceste multiple izvoare de informaţie sonoră sau auditivă, percepută analogic şi convertită n formă digitală, oferă “materia primă” ce urmează a fi procesată digital cu ajutorul unor echipamente şi programe specializate n tratarea informaţiei sonore, cum este sistemul SOUND BLASTER care poate funcţiona cuplat la orice calculator personal. Se realizează n acest mod o interfaţă acustică a sistemului informatic cu sistemele audio analogice uzuale (casetofon, magnetofon, compact-disk etc.), precum şi cu dispozitivele de comunicaţie acustică de genul: telefon, interfon etc.
e) Procesarea de imagini (imagini n mişcare) completează gama de posibilităţi oferite de celelalte genuri de tratare a informaţiei şi constituie una din realizările cele mai moderne ale electronicii şi informaticii.

1 Informaţia vizuală dinamică este rezultatul afişării şi perceperii unui număr de imagini succesive pe unitatea de timp (minimum 25 de imagini pe secundă), genernd privitorului uman senzaţia vizuală de mişcare. Sursele de informaţie video (imagini n mişcare) sunt diverse: realitatea, surprinsă cu tehnică de filmat (cameră de luat vederi alb-negru sau color), imagini transmise (analogic sau digital) prin sistemele de comunicaţii video de natură profesională, precum şi imagini (animaţie profesională, filme de specialitate) realizate pe calculator cu ajutorul unor dispozitive fizice şi logice.
n mod curent prelucrarea informaţiei vizuale este nsoţită şi de prelucrarea informaţiei sonore, după cum imaginea este nsoţită de sunet sau de voce umană.
nsemnătatea acestei clasificări, a tipologiei tratării informaţiei, rezidă n aceea că ultimele patru tipuri de procesare a informaţiei sunt specifice domeniului biroticii. n cadrul acestora, deşi s-a plecat de la automatizarea şi de la informatizarea prelucrării textelor, care ocupă un loc important n activitatea de birou, se remarcă o tendinţă de creştere a ponderii operaţiilor de prelucrare video şi sunet, dar dinamica cea mai naltă o nregistrează sistemele de comunicare şi de procesare a imaginilor fixe şi mobile asistate de calculator.
                           Fluxul informational
Fluxul informaţional reprezintă cantitatea de informaţii care circulă ntre emiţător şi beneficiar. Fluxul informaţional este caracterizat prin: conţinut, sens, frecvenţă, lungime, viteză, fiabilitate, cost.
Circuitele şi fluxurile informaţionale pot fi clasificate după mai multe criterii:
1.      după direcţie: verticale, orizontale, oblice;
2.      după frecvenţă: periodice, ocazionale;
3.      după locul unde iau naştere: interne, externe

                                   Sistemul informatic
Sistemul informatic reprezintă partea automatizată a sistemului informaţional. Raportul dintre sistemul informaţional şi cel informatic este de ntreg-parte.
Sistemul informatic este acea parte a sistemului informaţional n care operaţiile de culegere, de prelucrare, de stocare şi de transmitere a datelor se realizează cu ajutorul calculatorului.
Ansamblul de elemente implicate in tot acest proces de prelucrare si transmitere a datelor pe cale electronica alcatuiesc un sistem informatic.
Componentele sistemului informatic sunt:
1.      Componenta fizică (hard) – este constituită dintr-un ansamblu de echipamente pentru culegerea, pentru prelucrarea, pentru transmiterea şi pentru stocarea datelor şi informaţiilor.
2.      Componenta logică (soft) – cuprinde sistemul de operare şi programele de aplicaţii.
3.      Baza de date – cuprinde un ansamblu de colecţii de date şi descrierea legăturile dintre acestea.
4.      Resursele umane – cuprinde personalul de specialitate (operatori, programatori, analişti, ingineri de sistem).
5.      Cadrul organizatoric – cuprinde cadrul legal necesar funcţionării sistemului informatic (staţii de calcul, oficiu de calcul, centru de calcul).
Prin intermediul acestor componente sistemul informatic realizează procesul de prelucrare automată a datelor cu scopul obţinerii de informaţii n vederea fundamentării deciziilor sau realizării producţiei.
Intr-un sistem informatic pot intra : calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, alte componente hardware, softwer-ul, datele prelucrate, personalul ce exploateaza tehnica de calcul , teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc.
In functie de localizarea datelor si de locul in care sunt efectuate prelucrarile, putem avea sisteme informatice :
Cu date centralizate, datele se afla pe un singur sistem de calcul;
Cu date distribuite, datele se afla distribuite pe mai multe calculatoare in retea;
Cu prelucrari centralizate, prelucrarea datelor se face pe o singura statie de lucru, indiferent de numarul statiilor pe care sunt informatiile de prelucrat;
Cu prelucrari distribuite, mai multe calculatoare prelucreaza datele provenite de la unul sau mai multe calculatoare din retea;
Dupa domeniul in care functioneaza, sistemele pot fi clasificate :
De baze de date, specializate in gestiunea unor cantitati mari de date;
Pentru prelucrari stiintifice, specializate pe anumite domenii stiintifice;
Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru conducerea unor masini,scule,unelte computerizate;
Dupa nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice in structura organizatorica a societatii, putem avea :
Sisteme informatica pentru conducerea activitatilor la nivelul unitatilor economice;
Sisteme la nivelul organizatiilor cu structura de grup;
Sisteme informatice teritoriale;
Sisteme informatice la nivel de ramura si subramura si la nivel economic national;
Sisteme de uz general.
Dupa activitatea ce o automatizeaza, sistemele pot fi :
Pentru conducerea productiei;
Pentru activitatea comerciala;
Pentru evidenta contabila;
Pentru evidenta materialelor si marfurilor;
Pentru evidenta personalului si salarizare;
Pentru evidenta mijloacelor fixe.
Acete sisteme au o aplicare imediata in cadrul rezolvarii unor probleme de natura economica. Deci una dintre ramurile cele mai informatizate este economia.
Sistemul informational trebuie sa fie capabil sa furnizeze rapoarte periodice privind desfasurarea activitatii dar si rapoarte la cerere, determinate de semnalarea unor situatii neobisnuite. Sistemul informational fundamenteaza activitatea de analiza si prognoza, permitand adoptarea rapida si eficienta a masurilor impuse de evolutia activitatii. Rezulta ca, sistemul informational reprezinta un ansamblu structurat si corelat de proceduri si echipamenteelectronice de calcul care permit culegerea, transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii.
Sistemul informatic largeste campul de actiune al sistemului informational, ii potenteaza valentele imbunatatindu-l sub aspect calitativ. Odata cu evoluta sistemelor electronice de calcul, sistemul informatic tinde sa se suprapuna sistemujlui informational ca sfera de cuprindere. Mai mult, daca se include in sfera sistemului informatic activitatea de conducere a proceselor tehnologice, cu ajutorul claculatoarelor de proces, sfera sistemelor informatice va depasi sfera sistemelor informationale.

Sistemul informaţional poate fi definit ca ansamblul datelor, informaţiilor, fluxurilor şi circuitelor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor menite să contribuie la stabilirea şi la realizarea obiectivelor organizaţiei.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica