referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Manual compresie datelor video

Categoria: Referat Informatica

Descriere:

Pentru a comprima fişiere video, care pot conţine sau nu, şi sunet, mai întâi se face captura de pe video sau cu un tuner Tv, cu programul cu care este livrat placa sau cu un program cu utilizare liberă (Free)...

Varianta Printabila 


1 Manual pentru compresia datelor video

Vornicescu Silviu



Pentru a comprima fişiere video, care pot conţine sau nu, şi sunet, mai nti se face captura de pe video sau cu un tuner Tv, cu programul cu care este livrat placa sau cu un program cu utilizare liberă (Free).
n urma acestei operaţii se obţin nişte fişiere cu extensia AVI, de dimensiuni foarte mari, n funcţie de rezoluţia setată la captură şi de durata capturii.
Dacă utilizăm un sistem de operare din familia 9.x care utilizează ca sistem de scriere a datelor pe disc, FAT 32, dimensiunea maximă a unui fişier este de 4 Gb, adică aproximativ 20 de minute.
Dacă utilizăm un sistem de operare din familia NT (2000 sau XP) care utilizează ca sistem de scriere a datelor pe disc, NTFS, dimensiunea maximă a unui fişier este foarte mare şi la ora actuală este limitată doar de mărimea spaţiului liber pe harddisk.
Presupunnd că avem fişierul video gata editat şi ne interesează numai compresia, trecem la pasul următor.

Compresia
 

Dacă cumva nu avem instalat codecul de compresie, atunci trebuie să instalăm mai nti codecul NimoCodePack 5.0 (instalat Full) şi apoi codecul DivX 5.02. Pro.
După aceea pornim utilitarul VirtualDub. Alegem File \ Open video file sau apăsăm Ctrl + O.
Acum mergem n meniul Video şi selectăm opţiunea „ Full processing mode „ dacă cumva nu este deja selectată. Apoi n acelaşi meniu, găsim şi opţiunea „ Compression „ . Acesta deschide o fereastră n care sunt afişate toate codecurile, dar noi l alegem pe DivX 5.02 şi apăsăm butonul Configure.
Ne apare o fereastră cu numele DivX codec properties care are patru tabulatoare :
    DivX Codec
    General Parameters
    Advanced Parameters
    Manage Settings






 
Fereastra DivX codec properties


Prima fereastră pe care o vedem, i aparţine tab-ului DivX Codec.
n caseta Bitrate, primul element este o listă drop-down, care conţine patru moduri de lucru :
    1-pass            =     timp de compresie mic, calitate slabă
    1-pass quality-based    =    timp de compresie mic, calitate mai bună
    2-pass first pass        =    timp de compresie mare, calitate bună
    2-pass second pass    =    timp de compresie mare, calitate mai bună
Se face setarea 2-pass first pass sau mai bine 2-pass second pass.
n marea majoritate a cazurilor, ne interesează o comprimare care să reducă spaţiul ocupat pe disc fără a renunţa la calitatea cea mai bună a rezultatului final.
n cazul modului 2-pass, n primul pas se analizează fişierul AVI sursă şi se determină complexitatea scenelor, iar randarea propriu-zisă a fişierului se face n al doilea pas. Scenelor mai complexe li se alocă mai multe date video, iar celor mai puţin complexe, mai puţine. Cu acest procedeu numit Variable Bit Rate, calitatea este mai bună şi este relativ constantă, dar n ansamblu comprimarea durează mai mult.
Tot n această casetă, mai există un control de tip slider corelat cu o căsuţă n care se poate trece bitrate-ul. Bitrate-ul este cantitatea medie de date care se alocă fluxului video ntr-o secundă. Cu ct este mai mare, cu att mărimea fişierului rezultat este mai mare, dar şi calitatea imaginii este mai bună. Este recomandat să se folosească valori ntre 700 şi 1500 Kb/s. Acest bitrate se poate calcula folosind programul Advanced Bitrate Calculator, cunoscnd durata filmului şi dimensiunea dorită a fişierului.

 

n caseta Two-pass encoding log files bifăm opţiunea Use MV file, pentru că la comprimarea n doi paşi, n primul pas se creează un fişier log cu observaţiile codecului asupra fişierului video iniţial iar n al doilea pas se face compresia.
Dacă dorim ca pe lngă fişierul AVI să avem unul DivX bifăm opţiunea Write DivX MP4 file.

 

n partea dreaptă avem caseta MPEG4 Tools, care cuprinde următoarele trei casete de validare :

    Use Quarter Pixel – prin această opţiune rezoluţia mişcării se setează la un sfert de pixel, adică n cele 5 cadre, un glonţ se va afla succesiv n poziţiile : 1   1,25   1,5   1,75   şi   2.
    Use GMC – nseamnă Global Motion Compensation şi reprezintă un algoritm de mbunătăţire a calităţii scenelor n care camera se mişcă pe laterală sau face zoom.
    Use Bidirectional Encoding – este folosită pentru reducerea cantităţii de date şi creşterea calităţii prin introducerea B-cadrelor (B-Frames). Filmele sunt compuse din secvenţe de cadre, care se derulează cu 24, 25 sau 30 de cadre pe secundă. Cadrele sunt de trei feluri : I, P şi B.
Un cadru I (Intraframe sau keyframe n VirtualDub) este o imagine Jpeg pentru care se folosesc informaţiile video doar din acel cadru.
Un cadru P (Predicted) este codat n funcţie de cel precedent, fie el I sau P astfel : nu se mai comprimă toată informaţia video, (pentru că dacă am avea doar cadre I, am lucra cu MPEG 2, nu cu MPEG 4) ci doar diferenţa faţă de cadrul anterior.
Un cadru B nu este compus doar din informaţia aflată n cadrul anterior, ci şi din cea aflată n cadrul imediat următor. Avantajele cadrelor B este că mbunătăţesc calitatea filmului final exact n situaţiile n care un obiect n mişcare (cum ar fi un glonţ) descoperă porţiuni ale imaginii inexistente n cadrul anterior.
Diferenţele ntre blocuri se calculează pe baza unor blocuri de 8x8 pixeli sau macroblocuri de 16x16 pixeli. Aceasta nseamnă că imaginea este mpărţită n macroblocuri şi blocuri, iar schimbările dintre cadre se stochează n fişierul final prin analiza unui bloc faţă de acelaşi bloc din cadrul anterior.

 

Linia Quick config CLI conţine parametrii din linia de comandă ai codec-ului şi nu se umblă la ei deoarece ei sunt automat generaţi de interfaţa grafică a codec-ului.


A doua fereastră aparţine celui de-al doilea tabulator, General Parameters.
Enable Crop este prima casetă şi o folosim dacă vrem să tăiem din marginile cadrelor filmului. Pentru că n mod obişnuit, nu dorim să tăiem nimic, o lăsăm nebifată.


1 Enable Resize este a doua casetă şi o folosim dacă dorim să redimensionăm n pixeli filmul. Dacă dorim să introducem mai multe date pe CD, dar cu preţul reducerii rezoluţiei şi deci a calităţii, putem merge pnă la 320x240.

 

Psychovisual Enhancements este un slider care se referă la efectele psihovizuale şi are trei poziţii : Light, Normal şi Strong. Reprezintă nişte algoritmi care se bazează pe observaţia că la urmărirea unei scene, ochiul percepe mai bine anumite detalii faţă de altele. Prin activarea opţiunii, codecul determină care sunt zonele din cadru sau din macrobloc, mai puţin perceptibile şi care sunt cele care vor fi mai vizibile. Efectul este că scade cantitatea de informaţie din zonele mai puţin perceptibile şi creşte cantitatea de informaţie pentru zonele mai vizibile. Setările Light sau Normal sunt suficiente.

 

Pre Procesing Source este şi el un slider, dar cu patru opţiuni : Light, Normal, Strong şi Extreme. El are rolul de a scoate „zgomotul” din film. Aceste „zgomote” sunt diverse artefacte apărute pe parcursul transformării filmului din analog n digital şi se văd mai bine la filmele mai vechi. Acest filtru corespunde prin analogie, celor care elimină zgărieturile de pe discurile de vinil la compresia MP3. Setarea este pe Normal.

 

Keyframe este o casetă care se referă la specificarea intervalului de apariţie a keyframe-urilor (Max Keyframe interval). Implicit se introduce un keyframe la maxim 300 de cadre, adică la 12 secunde, n cazul n care filmul are 25 de cadre pe secundă. Pentru creşterea calităţii, putem reduce acest interval la 250 de cadre, adică 10 secunde, fără a creşte semnificativ lungimea fişierului. Creşterea la peste 300 de cadre, reduce drastic calitatea.

 

Source Interlace este ultima casetă din acest tabulator şi se referă la specificarea tipului de ntreţesere a cadrelor fişierului.
    All frames are progressive – i spune codecului că este vorba de un fişier n care cadrele nu sunt ntreţesute (interlaced). Interlaced este modul de lucru al camerelor video digitale din categoria consumer şi al televizoarelor. Un cadru complet este descompus n două cmpuri, numite par şi impar, pentru că ele conţin liniile pare şi impare ale cadrului. Aceste cmpuri sunt emise pe rnd şi există avantajul că este necesară o lăţime de bandă mică pentru transmitere.
    All frames are interlaced – arată codecului că este vorba de o captură, deci va dentreţese automat filmul. O alegem n cazul n care camera video capturează interlaced.
    All frames are telecine – se foloseşte n cazul comprimării unui film de pe DVD. Acest proces transformă cele 24 de cadre pe secundă ale unui film de pe peliculă n cele 25 de cadre pe secundă pentru standardul PAL sau 30 de cadre pe secundă pentru standardul NTSC, prin duplicarea unor cadre. Procesul invers care are loc n codec se numeşte IVTC (Inverse Telecine) şi elimină aceste cadre.


A patra fereastră aparţine celui de-al patrulea tabulator Manage Settings, care este folosit doar pentru salvarea preferinţelor, pentru a nu fi nevoie să le reintroducem la următoarea operaţiune de codare.


După ce am salvat opţiunile, ne rentoarem n VirtualDub. Acum trecem la codec-ul audio. Mergem n meniul Audio şi alegem opţiunea „Full procesing mode”, apoi intrăm din nou n meniul Audio şi alegem „Compresion”. Acum putem alege codec-ul audio pe care l dorim. n fereastra „Select audio compression” alegem codec-ul MP3 dorit şi tot acolo stabilim şi calitatea codării, alegem Mono sau Stereo.

Cu aceasta, se termină configurarea att pe partea de video ct şi pe partea de audio. Pasul următor este crearea fişierului AVI. n meniul File alegem comanda Save as AVI sau apăsăm F7. Dacă avem mai multe fişiere pe care dorim să le comprimăm, atunci bifăm căsuţa de validare din partea de jos :

Don’t run this job now; add it to job control so i can run it in batch mode.

După ce am terminat de adăugat toate fişierele pentru comprimat, putem să dăm drumul procesului de comprimare. n meniul File alegem comanda Job control sau apăsăm tasta F4. Ne apare o fereastră n care se văd toate fişierele adăugate de noi şi apăsăm butonul Start. După cteva ore toate fişierele se vor găsi comprimate, n locul stabilit de noi.

Folosirea codec-ului MS MPEG-4 3688 V3


Este un alt codec foarte performat şi mai uşor de folosit, pentru comprimarea video.

 

Valoarea de 750 Kilobiti pe secundă este o valoare bună, att din punct de vedere a lungimii fişierului final ct şi din punct de vedere al calităţii imaginii finale.



Calcularea bitrate-ului cu ajutorul programului AdvancedBitRate Calculator


La pornirea programului ne apare fereastra de mai jos. n partea superioară, unde scrie „Input Lenght Video (minutes)”, se introduce mărimea filmului n minute. Mai jos se alege dacă vrem să scriem filmul pe un CD sau pe două CD-uri de 74 ori de 80 de minute, ori se poate alege mărimea n MegaBites. Programul afişează automat BitRate-ul recomandat. De exemplu, pentru un film de 90 de minute, pe care dorim să l scriem pe un CD de 700 de Mb, putem scrie 698 Mb, pentru a fi siguri că rezultatul final va ncape pe CD. Programul ne arată că valoarea recomandată este de 930 Kbit/s.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica