referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Analiza sistemului de asezari in judetul Prahova

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Reteaua turistica pusa la dispozitia turistilor în judetul Prahova cuprinde (247 structuri de primire turistica, din care: 53 hoteluri, 14 moteluri, 38 vile turistice, 1 bungalou, 14 cabane, 1 camping, 2 tabere pentru elevi, 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane), 3 hosteluri, 2 popasuri turistice si 1 hotel pentru tineret, care raspund bine cerintelor actuale ale turistilor...

Varianta Printabila 


1


`Analiza sistemului de asezari din jud. Prahova

Structura administrativa: 104 localitati din care: 2 municipii, 12 orase si 90 comune cu 405 sate. Tipologia localitatilor, potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Prahova:
Localitati urbane: municipii de importanta interjudeteana – municipiul Ploiesti (230.240 locuitori), resedinta de judet – principal centru economico-social cu functiuni complexe industriale si tertiare (administrative, politice, cercetare-dezvoltare, învatamânt superior). El constituie un important nod de
comunicatii având si o mare concentrare de dotari publice (ocrotirea sanatatii, învatamânt, cultura, sport, comert, financiar-bancare). Pentru aceste considerente si având în vedere ca municipiul Ploiesti este comunitatea urbana cea mai importanta a Regiunii Sud Muntenia, acesta a fost desemnat polul de
crestere, urmând a beneficia de un program special de dezvoltare si echipare urbana prin alocari de fonduri structurale cu aceasta destinatie;
- municipiile de interes judetean – municipiul Câmpina (38.017 locuitori) – centru economico-social cu
profil dominant industrial-tertiar si dotari cu rol teritorial;
- orase cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unitati de servire teritoriala: Baicoi, Boldesti-Scaieni, Comarnic, Mizil, Valenii de Munte;
- orase statiuni turistice, cu activitati industriale si dotari de servicii de importanta locala: Azuga, Breaza, Busteni, Sinaia, Slanic, Valenii de Munte;
- oras cu activitati agro-industriale si dotari de servicii de importanta locala: Urlati;
- oras cu activitati dominant industriale si dotari de servicii de importanta locala: Plopeni.
Localitati rurale:
- comune cu activitati predominant agricole;
- comune cu activitati predominant industriale: Brazi, Bucov, Filipestii de Padure, Floresti, Paulesti, Poiana, Câmpina;
- comune cu activitati predominant turistice: Valea Doftanei, Telega, Maneciu;
- comune cu activitati mixte agricole-tertiare;
- comune cu activitati agricole–industriale–tertiare: Aricestii Rahtivani, Baltesti, Berceni, Blejoi, Calugareni, Drajna, Filipestii de Padure, Magureni, Maneciu, Tinosu, Valea Calugareasca.

Incadrarea judetului Prahova in regiunea corespunzatoare

Judetul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alaturi de judetele Arges, Calarasi, Dîmbovita, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situata în partea de sud a României, având o suprafata de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata României), corespunzatoare judetelor Arges, Calarasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman.
Populatia totala a celor sapte judete componente era, în 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentând 15,4% din populatia României. Densitatea populatiei este de 96,6 loc/km2, valoare superioara mediei pe tara (90,7 loc/km2). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe tara, explicabil prin faptul ca, exceptând judetul Prahova, majoritatea populatiei traieste în mediul rural.
Regiunea Sud are o retea de localitati alcatuita din 48 de orase (din care 16 municipii), 517 comune si 2018 de sate. Cele mai multe orase (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructura deficitara, apropiata de cea a zonelor rurale. Numai 2 orase au peste 100.000 de locuitori (Ploiesti si Pitesti). Distributia teritoriala arata o concentrare mai mare a oraselor în judetul Prahova (14) si mai redusa în Giurgiu (3).
Situatia economica a judetului Prahova
•    Structura economica sectoriala
În judetul Prahova sunt operationali 15.6601 agenti economici, reprezentând circa 32% din numarul unitatilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 3,3% din totalul unitatilor din România. În ceea ce priveste distributia întreprinderilor pe clase de marime, în judetul Prahova, sunt predominante microîntreprinderile (0-9 salariati), detinând o pondere de 85,8% din numarul total al unitatilor active.
Întreprinderile mici si mijlocii reprezinta 13,6%, iar cele mari (peste 250 de salariati) doar 0,6%. Cele mai multe unitati economice din judetul Prahova activeaza în sectorul comertului cu ridicata si cu amanuntul, repararea si întretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (47,9%), în sectorul tranzactiilor imobiliare, închirieri si activitati de servicii prestate în principal întreprinderilor (14,7%) si în industria prelucratoare (13,1%).
•    Agricultura
Judetul Prahova este situat într-o zona în care legumicultura, pomicultura, viticultura si zootehnia reprezinta activitati economice importante. Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii în agricultura îl reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, în concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Prahova, în scopul asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export.
Principalele culturi: cereale pentru boabe, floarea soarelui, soia boabe, cartofi, sfecla de zahar, legume, tomate, ceapa, plante furajere si furaje verzi, varza si pepeni. Aplicarea îngrasamintelor în anul 2007 s-a realizat pe 176.480 ha., din care: îngrasaminte chimice pe 91.048 ha., îngrasaminte naturale pe 10.679 ha., amendamente pe 200 ha., insecticide, fungicide si erbicide pe 74.553 ha. S-au executat lucrari de întretinere, fertilizari(organice si chimice), însamântari si supraînsamântari pe 107.253 ha. din care 62.467 ha. în zona montana.
•    Industria
Dezvoltarea unui sector industrial dinamic si puternic capabil sa faca fata cerintelor unei economii de piata constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un sector economic important, creator de noi locuri de munca.
Structura economica a judetului Prahova este caracterizata de dominarea industriei. Complexa si diversificata, industria este reprezentata prin toate ramurile ei. Ponderea cea mai mare în productia industriala o detine ramura prelucrarii titeiului, urmata de cea a industriei alimentare, a bauturilor si tutunului, masini si echipamente, chimica si prelucrarea cauciucului, extractiva, textile si produse textile, metalurgie, constructii metalice si produse din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii), prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale nemetalice, celuloza, hârtie, carton si poligrafie si alte activitati industriale.
Sectorul serviciilor
•    Telecomunicatii
Sectorul telecomunicatiilor, parte importanta a infrastructurii nationale s-a dezvoltat continuu, abordând în functie de necesitati atât solutii calitative cât si cantitative. În judetul Prahova, numarul abonatilor telefonici depaseste 148.500. În toate localitatile urbane si în resedintele de comuna din judetul Prahova, sunt instalate, de catre principalul operator de telefonie fixa, centrale telefonice digitale (nu mai exista centrale telefonice manuale). Retelele locale si interurbane sunt noi si functioneaza la parametrii proiectati. Judetul este racordat prin magistrale de fibra optica la reteaua interurbana si internationala. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonatii sa comunice la nivel national si international. În parcurile industriale Ploiesti, Brazi, Plopeni si Valenii de Munte este creata infrastructura de telecomunicatii caracteristica necesitatilor de servicii moderne, circuite închiriate
•    Turism
Frumusetea si varietatea cadrului natural, precum si bogatia valorilor culturale prezente confer judetului Prahova un potential turistic remarcabil, care îl situeaza pe un loc important în oferta turistica nationala si internationala a României.
Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Teleajenului, Valea Slanicului si zona Drajna – Cerasu – Starchiojd care fac parte din arealul montan si submontan; Valea Cricovului Sarat apartinând zonei colinare si zona Ploiesti – Balta Doamnei situata în câmpia prahoveana. Judetul Prahova, recunoscut ca zona cu destinatie turistica înca de la sfârsitul sec. al XIX-lea, si-a constituit o infrastructura turistica deosebita atât cantitativ, cât si calitativ, în principal în ultimii ani.
Reteaua turistica pusa la dispozitia turistilor în judetul Prahova cuprinde (247 structuri de primire turistica, din care: 53 hoteluri, 14 moteluri, 38 vile turistice, 1 bungalou, 14 cabane, 1 camping, 2 tabere pentru elevi, 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane), 3 hosteluri, 2 popasuri turistice si 1 hotel pentru tineret, care raspund bine cerintelor actuale ale turistilor.
Capitalul social al judetului Prahova
•    Populatia judetului Prahova
Populatia judetului Prahova la 1 ianuarie 2008 era de 819.600 locuitori. Raportatat la suprafata judetului, rezulta o densitate a populatiei de 173,8 locuitori/km2. Numarul de locuitori situeaza judetul pe primul loc în ierarhia judetelor.
În mediul urban traiesc 414.238 locuitori, iar în mediul rural 405.362 locuitori, gradul de urbanizare fiind de 50,5%. Populatia municipiului Ploiesti reprezinta 28,1% din populatia judetului, respectiv 230.640 locuitori. Din punct de vedere al structurii pe sexe, populatia se caracterizeaza printr-o usoara predominare a populatiei feminine (51,6%), raportul între sexe pe total judet fiind de 94 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin.
Începând din anul 1990 populatia judetului a înregistrat o continua scadere, într-un ritm mediu anual de -0,4%, fapt ce a condus la pierderea în anul 2007 a primei pozitii între judetele tarii, în favoarea judetului Iasi. Scaderea populatiei a fost însotita de o mutatie semnificativa în structura pe vârste, accentuându-se procesul de îmbatrânire demografica. Astfel, comparativ cu anul 1990 proportia persoanelor vârstnice (60 ani si peste) a crescut de la 15,8% la 20,6%, în timp ce proportia populatiei tinere (0-14 ani) a scazut de la 22,5% la 14,3%, în total populatie.
În anul 2007 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, se observa o scadere a numarului deceselor sub un an (-37,7%), a nascutilor vii (-7,4%), a divorturilor (-7,0%), a deceselor (-5,1%) si o crestere a numarului casatoriilor (+26,7%).
Sporul natural înregistrat în anul 2007 a fost în continuare negativ, de -2.242 persoane, fata de -2.174 persoane în aceeasi perioada a anului precedent.
•    Resursele de munca
Resursele de munca3 ale judetului Prahova în luna decembrie 2007 au fost de 535,0 mii persoane, reprezentând 65,2% din populatia judetului. Populatia activa civila, la aceeasi data, era de 310,0 mii persoane (57,9% din resursele de munca), din care: populatie ocupata 291,5 mii persoane (94,0% din populatia activa civila) si 12,1 mii persoane someri si alte persoane aflate în evidenta pentru un loc de munca (3,9% din populatia activa civila).
Populatia ocupata reprezinta 54,5% din totalul resurselor de munca si 35,5% din populatia judetului. În totalul populatiei ocupate, ponderea salariatilor este de 65,1% (189.787 persoane).
•    Somajul
La sfârsitul anului 2007 erau înregistrati 12.124 someri din care 6.502 nu beneficiau de drepturi banesti. Rata somajului în judetul Prahova, calculata în functie de populatia activa, a fost de 3,9%.


1 Analiza SWOT a judetului in contextul amplasarii in regiunea Sud Muntenia
Puncte tari
- Accesibilitate, atractivitate fata de investitori;
- Bogatia si varietatea resurselor naturale;
- Conditii naturale favorabile dezvoltarii economice.
- Municipiul Ploiesti este desemnat pol de crestere.
- Sectoare industriale traditionale bine dezvoltate precum: extractia si prelucrarea petrolului, fabricarea
utilajului petrolier si chimic;
- Dezvoltarea sectorului de servicii;
- Existenta unor firme private reprezentative cu capital strain sau mixt si existenta bazei de cercetare în domeniile petrochimiei, resurselor minerale, utilajului petrolier precum si zootehniei si viticulturii.
- Suprafata arabila reprezinta baza de dezvoltare a unei agriculturi capabile sa obtina produse ecologice, sisteme antigrindina;
- Potential agricol si zootehnic ridicat preponderent în partea de sud a judetului;
- Fertilitate ridicata a pamântului, potential forestier ridicat în partea de nord a judetului.
- Forta de munca calificata în sectoarele industriale traditionale;
- Promovarea unei imagini performante a judetului.
- Pondere mare a I.M.M.-urilor în total unitati active, dezvoltarea activitatilor în parcurile industriale;
- Mediu economic deschis.
- Cadru natural deosebit, retea de cazare si dotari corespunzatoare pentru primirea turistilor;
- Conditii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism: agroturism, turism de tranzit, turism de week-end, turism cultural, turism tematic etc.;
- Tabere scolare în zone atractive;
- Potential natural, cultural si istoric pentru dezvoltarea turismului.
- Forta de munca calificata, adaptabila, creativa si relativ ieftina;
- Pondere ridicata a populatiei ocupate în sectorul serviciilor;
- Existenta politicilor active de angajare;
- Resurse de educare, formare si instruire bune, programe speciale pentru modernizarea unitatilor de învatamânt;
- Unitati scolare racordate la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, scoli aflate în programul de instalare a centralelor termice.
- Grad ridicat de cuprindere în învatamântul general si liceal, existenta universitatii si a facultatilor private.
- Proiecte pentru realizarea statiilor de epurare si a retelelor de canalizare în localitatile judetului.
Puncte critice
- Poluare, trafic intens.
- Infrastructura rutiera suprasolicitata;
- Dezvoltarea urbanistica influentata de zona industriala;
- Existenta de zone monoindustriale;
- Cooperare redusa între cercetare si industrie;
- Pondere mica a tehnologiilor moderne în industrie si agricultura;
- Predominarea productiei cu valoare adaugata mica.
- Exploatarea necorespunzatoare a terenurilor agricole si parcelarea terenurilor în conditii de ineficienta;
- Competitivitate si eficienta scazuta a agriculturii;
- Capital investitional redus în agricultura;
- Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole;
- Practicarea, în multe zone, a agriculturii de subzistenta.
- Scaderea ponderii industriei în PIB prelucratoare si industrii poluante.
- Starea actuala a infrastructurii tehnicoedilitare;
- Venituri relativ reduse ale populatiei (în special pensionari si din mediul rural).
- Declinul general al populatiei, scaderea populatiei active si ocupate, sporul natural negative, pondere ridicata a populatiei vârstnice;
- Nivel educational scazut al populatiei rurale, nivel scazut al oportunitatilor de angajare în special în mediul rural;
- Dezechilibrul pietei muncii, scaderea interesului pentru instruirea profesionala;
- Lipsa oportunitatilor egale pentru persoanele supuse excluziunii sociale, venituri reduse.
- Resurse financiare limitate ale autoritatilor locale pentru realizarea unor lucrari ample de reabilitare si consolidare a cladirilor unitatilor de învatamânt.
- Localitati în care nu sunt organizate servicii de salubrizare si lipsa unor politici locale pentru colectarea
diferentiata a deseurilor.
Oportunitati
- Judet de rang I, distanta mica fata de Bucuresti;
- Accesul facil la serviciile educationale, culturale si comerciale oferite de capitala.
- Parcul national Bucegi situat în nord-estul judetului
- Cooperarea între mediul de afaceri si administratia public, accesul la piata interna a Uniunii Europene;
- Cresterea potentialului oferit de domeniul cercetarii si mediul universitar;
- Îmbunatatirea calitatii mediului de afaceri, dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor economice, imbunatatirea nivelului de atractivitate al judetului.
- Utilizarea patrimoniului industrial existent;
- Retehnologizarea unor întreprinderi creaza cadrul favorizant pentru atragerea investitorilor;
- Revitalizarea activitatilor economice în cadrul parcurilor industriale situate în zona centrala a judetului.
- Import de tehnologie, diversificarea activitatilor în localitatile judetului;
- Terenuri, cladiri, disponibile, forta de munca calificata.
- Posibilitatea înfiintarii de baze de agrement si de petrecere a timpului liber, posibilitatea dezvoltarii turismului de tranzit, datorita drumurilor nationale intens circulate;
- Concesionarea terenurilor disponibile pentru diversificarea serviciilor turistice;
- Cresterea potentialului turistic si îmbunatatirea calitatii serviciilor turistice.
- Capital de forta de munca feminina pentru industria usoara si servicii;
- Dezvoltarea formelor de stimulare a angajarilor, programe de includere sociala în mod egal pe piata fortei de munca, a femeilor si barbatilor;
- Cooperarea în domeniul educatiei si formarii.
- Programe de asfaltare a drumurilor publice pâna la unitatile scolare;
- Microbuze pentru transportul elevilor din satele izolate;
- Program de informatizare, tehnici moderne de educatie.

Amenintari
- Grad de sanatate afectat de poluare;
- Situarea în zona seismic, existenta unor zone expuse la risc natural (alunecari de teren, inundatii, eroziuni) care necesita masuri specifice.
- Calitate scazuta a managementului industrial si agricol, lipsa marketingului si promovarii;
- Riscul de a nu face fata presiunii competitive existente în Uniunea Europeana;
- Lipsa capitalului de sustinere investitiilor în economie;
- Slaba putere financiara a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea cultivarii suprafetelor;
- Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole, fragmentarea exploatatiilor agricole;
- Încetinirea procesului de dezvoltare si diversificare al economiei rurale;
- Procesul lent de modernizare si restructurare al agriculturii;
- Numar redus al I.M.M.-urilor cu activitati în domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a produselor
agro-alimentare.
- În lipsa investitorilor, exista pericolul degradarii bazei turistice existente determinând scaderea numarului turistilor;
- Fara utilizarea potentialului turistic veniturile populatiei ar scadea, populatia ocupata s-ar diminua si implicit bugetul localitatilor ar fi afectat simtitor, toate acestea în contextual ramânerii în anonimat a zonei.
- Rata somajului, subestimarea problemelor sistemului educational;
- Nivel scazut al investitiilor angajatorilor în perfectionarea si pregatirea resurselor umane;
- Migrarea fortei de munca cu înalta calificare, lipsa oportunitatilor de angajare;
- Multiple surse de poluare;
- Depasirea nivelului pentru anumiti indicatori ai factorilor de mediu, existenta solurilor poluate.
- Majorarea tarifelor de salubritate pentru recuperarea investitiilor, educatia cetatenilor.

Bibliografie
Institutul National de Statistica
Directia Judeteana de Statistica Prahova
Oficiul national al Registrului Comertului
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Prahova
Consilul Judetean Prahova
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica