referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Rolul turismului in dezvoltarea economica a regiunii de Sud a tarii

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Sursa datelor pentru elaborarea sistemului de indicatori la nivel macroeconomic o constituie cercetările statistice pentru urmărirea rezultatelor din activitatea de turism, organizate de INS , Autoritatea Naţională de Turism, Ministerul de Interne şi rapoartele statistice primare de la agenţii de turism...

Varianta Printabila 


1


`

Titlu referat: Rolul turismului n dezvoltarea economică a regiunii de Sud a tarii

I. Introducere. Impactul economic al turismului

Impactul economic al turismului poate fi măsurat in mai multe modalităţi, folosind o gamă de indicatori de bază, care demonstrează contribuţia sectorului la economie n sens larg. Printre aceşti indicatori, se numără veniturile din operaţiuni valutare si contribuţia acestora la contul călătoriilor din Balanţa de Plăţi, cheltuielile şi veniturile din turism, contribuţia turismului la PIB (ambele exprimate prin cştigurile valutare şi căştigurile din sectorul turismului n sens larg), contribuţia la căştigurile Statului (n principal din impozite), efectul de multiplicare şi crearea de locuri de muncă.
O identificare cuprinzătoare a impactului acestor factori reprezintă o acţiune complexă, care depinde in totalitate de existenţa unor date corecte si sigure, comensurate in mod cuprinzător. Din păcate, baza de date statistice din Romnia este inadecvată pentru analiza economică şi are doar un rol orientativ.
Principala deficienţă o reprezintă lipsa totală a datelor culese n mod oficial privind cheltuielile vizitatorilor internaţionali şi nesiguranţa pe care aceste date o prezintă (prin nepublicare), datele reprezentnd componenţa cheltuielilor vizitatorilor care se regăsesc doar la nivelul unui studiu recent asupra gospodăriilor din Romnia. De asemenea, statisticile privind sosirile vizitatorilor internaţionali nu includ date referitoare la scopul vizitei si nu fac distincţia ntre vizitatori de o zi şi vizitatori de peste noapte. Avnd n vedere faptul că există un volum semnificativ al traficului zilnic de trecere a frontierei Romniei cu Ungaria şi Moldova, aceasta reprezintă o deficienţă serioasă pentru o ţară, ntruct denaturează imaginea privind sosirile vizitatorilor internaţionali şi face imposibile comparaţiile directe cu concurenţa.
Aderarea Romniei la Uniunea Europeană a nsemnat şi renunţarea la controlul de frontieră de la graniţa cu Bulgaria şi Ungaria şi deci sistemul existent anterior aderării, de colectare a datelor privind sosirile vizitatorilor la punctele de trecere a frontierei pe cale rutieră (aproximativ 75% reprezintă sosiri cu mijloace de transport rutier) ce va trebui inlocuit. Trebuie deja stabilită adoptarea unui nou sistem de colectare a datelor.
Absenţa unor date economice importante se regăseste n slaba capacitate a turismului de a demonstra valoarea si contribuţia acestui sector la nivelul economiei naţionale şi al miniştrilor din echipa guvernamentală şi deşi sistemul de cont satelit al turismului care ar furniza rapid o astfel de imagine detaliată este parţial realizat, lipsa datelor esenţiale privind cheltuielile impiedică finalizarea acestuia.
Consiliul Mondial al Turismului si Călătoriilor (CMTC) a intocmit un raport referitor la impactul călătoriilor şi al turismului asupra locurilor de muncă din Romnia n anul 2005, dar premisele şi metodologia abordării nu pot fi reproduse n cazul Romniei. Abordarea de bază a CMTC cuprinde date din industria turismului şi a călătoriilor, incluznd date referitoare la volumul şi valoarea călătoriilor romanilor n străinătate, precum şi din sectorul agenţiilor de turism, a căror activitate este n cea mai mare parte dominată de această piaţă. Analiza realizată n această lucrare se bazează pe o abordare complet diferită şi se concentrează asupra activităţilor de turism intern, pe teritoriul Romniei in regiunea Sud, pană la excluderea n totalitate a călătoriilor n afara graniţelor ţării ca volum şi valoare .





II. Raporturi macroeconomice ale turismului

    Cercetări interprinse asupra rolului turismului au evidenţiat faptul că el are un impact considerabil asupra economiilor, societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă. Acţiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea creşterii economice la ameliorarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor natural economice la ameliorarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor natural-materiale la mbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
Evident, rolul turismului la dezvoltarea economico-socială, intensitatea acţiunilor sale diferă semnificativ, de la o ţară la alta, n funcţie de nivelul de dezvoltare şi de politica promovată faţă de el .
    La nivelul economiei unei ţări sau regiuni, efectele turismului trebuie analizate, n general, plecnd de la relaţia lor cu obiectivele fundamentale ale ntregului sistem economic, determinndu-se astfel contribuţia tursmului la creşterea economică, la stabilirea preţurilor, la echilibrul balanţei de plăţi, la distribuţia sa, la venitul naţional şi utilizarea deplină a forţei de muncă.

2.2. Criterii de apreciere şi indicatori de măsurare cu privire la eficienţa economică n turism
Eficienţa turismului nseamnă, n primul rnd, gospodărirea raţională a materiilor prime, combustibilului şi energiei, forţei de muncă şi atracţiilor naturale, ca şi folosirea integrală a capacităţilor de cazare, de transport, de alimentaţie, etc. sau a fondurilor financiare. Eficienţa exprimă oportunitatea de cheltuieli, de introducere a unor tehnologii noi de producţie, de dezvoltare şi modernizare, n măsura n care activităţile desfăşurate răspund nevoilor turiştilor .
n aprecierea şi determinarea eficienţei economice n turism, ca n orice alt sector de activitate, se utilizează o gamă largă de criterii şi indicatori, rezultat al complexităţii conţinutului proceselor, al diversităţii resurselor consumate şi varietăţii formelor de concretizare a efectelor. Se ntlnesc astfel, indicatori şi criterii cu valabilitate generală, comuni tuturor ramurilor economiei şi opţiuni specifice, decurgnd din funcţiile şi serviciile activităţii n domeniu.
Eficienţa turismului este, n aceste condiţii, exprimată prin sporul net, realizat, prin economiile de muncă şi materializată obţinute n desfăşurarea activităţii, prin modul de utilizare a fiecăruia dintre factorii de producţie consumaţi (natura, munca, capitalul); corespunzător, se pot constitui drept criterii de evaluare a eficienţei:
- mărimea venitului net şi asociat acestuia, rentabilitatea;
- nivelul costurilor;
- gradul de utilizare a forţei de muncă şi a capitalului tehnic şi financiar.
Acestora mai poate fi adaugată eficienţa investiţiilor, ca expresie a randamentului efortului de dezvoltare.
Totodată, complexitatea şi sfera largă de cuprindere a turismului, multiplele efecte pe care acesta le are, se reflectă n necesitatea utilizării unui sistem de indicatori de măsurare a eficienţei care să surprindă rezultatele de ansamblu ale domeniului (indicatori macroeconomici) şi pe cele obţinute fie prin exploatarea unei singure resurse, fie dintr-o componentă a activităţii, ca: hotelărie, transport, turism internaţional etc. (indicatori microeconomici).
 
adaptat după M. Ielenicz, L. Comănescu (Romnia, potenţial turistic) – Turismul si componentele sale
2.2.1. Indicatorii de evaluare a capacităţii de cazare
Sursa datelor pentru elaborarea sistemului de indicatori la nivel macroeconomic o constituie cercetările statistice pentru urmărirea rezultatelor din activitatea de turism, organizate de INS , Autoritatea Naţională de Turism, Ministerul de Interne şi rapoartele statistice primare de la agenţii de turism.
n conformitate cu publicaţiile oficiale ale INS, indicatorii se clasifică astfel: indicatori de evaluare a capacităţii de cazare turistică, indicatori de evaluare a circulaţiei turistice, indicatori financiari.
Unitatea de cazare turistică furnizează turiştilor n mod permanent sau ocazional prestaţia de cazare. n unităţile de cazare turistică sunt cuprinse unităţile existente la sfrşitul anului respectiv, exclusiv cele care şi-au ntrerupt activitatea pentru o perioadă de timp. Se face distincţie ntre:
- capacitatea de cazare existentă – care reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică nscrise n ultimul act de recepţie, omologare, clasificare a unităţii de cazare.
- capacitatea de cazare n funcţiune (disponibilă)- care reprezintă numărul de locuri de cazare de care pot beneficia turiştii, ţinnd cont de numărul de zile ct sunt deschise unităţile ntr-o anumită perioadă.
Indicatorii folosiţi pentru măsurarea capacităţii de cazare se prezintă sub formă de : mărimi absolute (număr de unităţi, număr de camere, capacitate de cazare n funcţiune locuri-zile, capacitate existentă, permanentă şi sezonieră),structurate pe tipuri de unităţi, categorii de confort, formă de proprietate precum şi n dinamică. Tipurile de unităţi sunt structurate n hoteluri şi moteluri, hanuri turistice, cabane turistice, campinguri, vile turistice, tabere de elevi şi preşcolari, unităţi şcolare, locuinţe contractate cu cetăţeni, pensiuni .

2.2.2. Indicatorii agenţiilor de turism
Indicatorii agenţiilor de turism evaluează circulaţia turistică. acţiunea turistică este modalitatea specifică de desfăşurare şi condiţiile asigurate de agentul economic organizator pe parcursul călătoriei.
Numărul total de turişti este un indicator absolut, care reprezintă numărul persoanelor cetăţeni romni şi străini ce călătoresc n afara localităţilor n care şi au domiciliul stabil pe o perioadă mai mică de 12 luni şi stau cel puţin o noapte ntr-o unitate de cazare turistică, n zone turistice din ţară; motivul principal al călătoriei este altul dect acela de a desfăşura o activitate remunerată n locurile vizitate. Este un indicator fizic care poate exprima: acţiunea turistică, numărul total de turişti, numărul total de zile/turist, numărul mediu zilnic de turişti, durata medie a sejurului, densitatea circulaţiei turistice, preferinţa relativă a turiştilor.
Măsurarea statistică a circulaţiei turistice are drept scop de a determina dimensiunile acesteia şi de a oferi informaţii utile pentru dezvoltarea n perspectivă a industriei serviciilor .
Numărul total de turişti (Σt) – este un indicator absolut care reprezintă numărul persoanelor (romani şi străini) care călătoresc n afara localităţilor n care şi au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi stau cel puţin o noapte ntr-o unitate de cazare turistică n zone vizitate din ţară; motivul principal al călătoriei este altul dect acela de a desfăşura o activitate remunerată n locurile vizitate.
nnoptarea – reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este nregistrată ntr-o unitate turistică, astfel nct se pot obţine următoarele situaţii pe baza acestor indicatori:
- turişti cazaţi n unităţile turistice;
- nnoptări n unităţile de cazare turistică;
- turişti cazaţi pe tipuri de unităţi turistice şi grade de confort;
- indicii de utilizare ai capacităţii de cazare n funcţiune, pe tipuri de unităţi şi grade de confort; indicele de utilizare a capacităţii n funcţiune exprimă relaţia ntre capacitatea de cazare disponibilă (locuri oferite) şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti ntr-o perioadă determinată; se obţine prin raportarea numărului total de nnoptări realizate, la capacitatea de cazare n funcţiune.
Numărul total de zile-turist - (Σzt) – este tot un indicator absolut care se obţine ca produs ntre numărul de turişti (t) şi durata activităţii turistice exprimată n zile (z), perioada maximă luată n calcul fiind de un an.
Numărul mediu de turişti – (t ) exprimă circulaţia turistică medie ntr-o anumită perioadă:
    ∑zt
t = ── ;    n care Σz reprezintă numărul de zile luat n calcul.
        ∑z
Durata medie a sejurului ( z ) oferă informaţii complete n legătură cu amploarea activităţii turistice:
     ∑ zt
z = ── ;
      ∑t
Evoluţia n timp a acestui indicator este foarte importantă deoarece scoate n evidenţă atitudinea consumatorilor faţă de activitatea turistică, atitudine determinată de o serie de factori cum ar fi : veniturile, politica de preţuri, timpul liber.
Densitatea circulaţiei turistice (dt) este un indicator statistic de intensitate care pune n legătură circulaţia turistică cu populaţia autohtonă a ţării receptoare (P):
        ∑t                 ∑zt
dt = ── sau d’t = ── ;
         P                    P
Circulaţia turistică se poate caracteriza nu numai prin indicatorii absoluţi, medii şi de intensitate, ci şi prin indicatorii de structură, n alcătuirea cărora intervin cele două componente ale turismului - turism intern şi turism internaţional, ct şi zona sau ţara de origine a turiştilor.
Analiza poate fi completată cu următoarele situaţii:
- numărul de zile vacanţă petrecute n ţară şi/sau străinătate, după: tipul de sejur (circuit, mare, munte, rural); tipul de cazare; categorii socioprofesionale; categorii de vrstă; gradul de aglomerare a rezidenţei principale;
- sejururi şi zile petrecute n străinătate după ţările de destinaţie;
- analiza sejururilor petrecute n timpul sezonului cald/rece după: tipul de sejur, modul de cazare, modul de transport, lunile corespunzătoare acestui sezon;
- comparaţii ntre zone turistice naţionale şi internaţionale.
Aceste analize se pot realiza pe bază de eşantion, extinderea rezultatelor efectundu-se n condiţii de probabilitate dinainte stabilite .

Produsul Intern Brut

Economia regiunii, analizata pe baza principalului indicator de evaluare al cresterii economice – PIB-ul regional, a avut n perioada 1996-2000 o tendinta de scadere n cadrul aceleiasi perioade (1996-2000), ca un efect al cresterii economice, PIB -ul regional a crescut de la 15.511,4 miliarde lei n 1996 la 98.070,6 miliarde lei n anul 2000, acest aspect sitund regiunea pe locul III la nivel de tara.
Din analiza la nivel de tara al indicatorului de comparare a nivelurilor de dezvoltare economica – PIB-ul/loc. rezulta pozitionarea regiunii n anul 2000 pe penultimul loc dintre cele 8 regiuni. Cu toate ca aceasta pozitie s-a mentinut pe toata perioada 1996-2000, valoarea PIB-ului/loc. a crescut n anul 2000 fata de de 1996 de aproximativ 6 ori.
Analiza PIB-ului pe domenii economice si a gradului de contributie al acestora la realizarea PIB-ului regional a facut posibila identificarea unor aspecte legate de starea si modul de functionare a economiei regionale.
Caracterizata de o evolutie pozitiva, industria regiunii detine primul loc n economia acesteia, avnd o pondere de 31,1% n PIB-ul regional, superioara mediei pe tara de 27,3%.
Intreaga perioada 1996-2000 este caracterizata de evolutia pozitiva a industriei si de cresterea semnificativa (de aproximativ de 6 ori ) a valorii PIB -ului regional realizat de catre aceasta. n contextul unei structuri preponderent agrara a regiunii, participarea n anul 2000 a agriculturii la realizarea PIB -ului regional cu un procent de numai 13,4% superior totusi nivelului national de 10,5%, indica existenta unor reale probleme si disfunctionalitati n cadrul acesteia.
Perioada 1996-2000 este caracterizata pe de o parte de o scadere continua a contributiei agriculturii la realizarea PIB -uluii regional (n 1996 ponderea fiind de 22,7% comparativ cu 13,4% n 2000), iar pe de alta parte de cresterea valorii PIB -ului (de aproximativ 4 ori) realizat de catre aceasta
O situatie deloc satisfacatoare si care nu difera mult fata de nivelul national se nregistreaza n domeniul constructiilor, care n anul 2000 participa la realizarea PIB -ului regional cu un procent de 4,5% ( nivelul national fiind de 4,8%). Valoric, PIB -ul regional realizat de domeniul constructiilor a crescut n anul 2000 de aproximativ 5,3 ori, perioada 1996-2000 fiind caracterizata de o scadere a ponderii acestuia n PIB -ul regional.
Domeniul serviciior, caracterizat n general de o evolutie pozitiva dupa 1989, a nregistrat n perioada 1996-2000 att o crestere valorica a contributiei la realizarea PIB -ului regional ct si a ponderii de participare n cadrul acestuia.
Daca n 1996 ponderea realizata de 31,1% era inferioara nivelului national (36,6%), n anul 2000 aceasta a crescut la 46,2%, depasind astfel nivelul national ( 39,6%).
Aflat dupa 1989 intr-o continua ascendenta, domeniul serviciilor si-a pastrat aceasta tendinta si n perioada 1996-2000, valoarea PIB-ului regional datorat acestuia crescnd de 8,25 ori, iar ponderea de participare la realizarea PIB -ului crescnd de la 31,1% n 1996 la 46,2% n 2000.
    
III. Caracterizarea regională a turismului

     Turismul a devenit un serviciu extrem de dinamic, ce trebuie să se adapteze schimbărilor mediului economic, modificării comportamentului şi cerinţelor consumatorilor, schimbărilor structurale ale economiei şi ocupării forţei de muncă şi, nu n ultimul rnd, perspectivei integrării europene.
După schimbările majore ce au marcat economia mondială n anul 1989, industria turismului a fost marcată de o puternică internaţionalizare şi globalizare a pieţelor. Pe de o parte au apărut numeroşi competitori, iar pe de altă parte vechile firme locale, regionale ori s-au desfiinţat, ori s-au transformat n agenţii transnaţionale. Schimbarea relaţiilor de piaţă, de la economia planificată la cea liberă, a condus la redistribuirea fluxurilor turistice.
Sistemul informaţional turistic format după privatizarea ramurii ncepe să fie identificat cu un mijloc de echilibrare a cererii şi a ofertei de astfel de servicii. Competiţia pe această piaţă este de forma monopolistică, cu mulţi ofertanţi şi cumpărători de servicii turistice de toate tipurile. De asemenea relaţiile de competiţie au tendinţă ascendentă datorită abilităţii operatorilor din turism de a asimila şi dezvolta căi inovatoare de răspuns la dinamica mediului nconjurător, la noile paradigme din procesul integrării europene .
Turismul este una din ramurile economiei naţionale care ocupă o poziţie strategică prin contribuţia sa la formarea şi mărimea PIB-ului. Acesta include acele activităţi producătoare de servicii care sunt destinate satisfacerii nevoilor de consum ale turiştilor.
n perspectiva evoluţiei şi dezvoltării viitoare a turismului n Romnia este necesar să se ţină seama de o serie de factori, dintre care, demni de menţionat sunt: factorii economici, organizatorici, tehnici, demografici, psihologici şi de civilizaţie, precum şi politici.
Principalii indicatori prin intermediul cărora este caracterizată activitatea turistică din Romnia, n profil teritorial, la nivelul celor opt regiuni ale ţării – conform clasificării EUROSTAT, NUTS II sunt:
    capacitatea de cazare turistică existentă;
    capacitatea de cazare turistică n funcţiune;
    numărul de sosiri (turişti cazaţi);
    numărul de nnoptări;
    numărul de unităţi de cazare turistică (total).
Capacitatea de cazare turistică existentă şi disponibilă n cadrul celor opt regiuni a avut o tendinţă de scădere relativ continuă, de la un an la altul, cu mici excepţii.
n regiunea Sud, capacitatea de cazare turistică existentă a fost n 1990 de 26.900 locuri, iar n 2003 de 21729 locuri, ceea ce reprezintă o scădere relativă faţă de 1990 cu 19,2%, 1% din această scădere echivalnd cu 269 locuri.
Unul dintre judeţele din regiunea Sud conţinnd numeroase obiective turistice este judeţul Prahova cu Valea Prahovei şi abruptul Bucegilor, de-a lungul cărora se află staţiunile climaterice Breaza, Sinaia, Poiana Ţapului, Buşteni şi Azuga; Masivul Bucegi cu „Babele” şi „Sfinxul”; valea Doftanei; rezervaţia floristică de la Sinaia şi rezervaţia paleontologică şi geologică de la Slănic; staţiunea balneo-climaterică Slănic unde se află lacul sărat Slănic, un alt lac sărat fiind şi lacul Telega; staţiunile climaterice Vălenii de Munte şi Cheia; carstul de pe Valea Ialomiţei (Peştera Ialomiţei, cheile Urşilor, Tătarului şi Zănoagei). Judeţul Ialomiţa are drept obiective turistice lacurile sărate Amara şi Fundata. n judeţele Dmboviţa (staţiunea balneo-climaterică Pucioasa, peştera şi Cheile Dmbovicioarei) şi Argeş (Lereşti, Rucăr şi Brădet – staţiune climaterică) s-a dezvoltat turismul rural, existnd, de asemenea, şi un turism religios n judeţul Argeş, precum şi o serie de monumente istorice aflate pe teritoriul acestui judeţ.
Judeţele Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman (lacul de luncă Suhaia) sunt judeţe de tranzit n turismul către mare, Dunăre şi exterior.
Capacitatea de cazare turistică n funcţiune a nregistrat după 1990 o evoluţie descendentă, cu mici excepţii n anumiţi ani, la nivelul ctorva judete ale regiunii, aceasta putnd fi pusă pe seama tarifelor practicate, aflate n neconcordanţă cu calitatea serviciilor turistice prestate.
Analiznd numărul de turişti cazaţi se observă că acesta a nregistrat scăderi succesive pe ntreaga perioadă analizată n cazul tuturor judetelor, cu mici excepţii. n decursul acestei perioade (2000-2006), circuitul turistic la nivelul celor sapte judete ale regiunii a nregistrat un regres ca urmare a conjuncturii economice existente n Romnia.
n regiunea Sud, media anuală a numărului de turişti cazaţi a fost de 1.807 mii persoane, valoare ce se situează sub nivelul mediei pe ţară.
n ceea ce priveşte numărul de nnoptări n unităţile de cazare turistică, se constată o tendinţă de scădere a numărului de nnoptări n perioada 2000-2006 de dupa 1995, la nivelul tuturor regiunilor ţării.
n regiunea Sud, media anuală a numărului de nnoptări a fost de 627 mii nnoptări, valoare ce se situează sub nivelul mediei pe ţară.
Structurile de primire turistică, sunt fluctuante de la un an la altul la nivel regional. Dacă avem n vedere toate tipurile de unităţi, media anuală a regiunii Sud a fost egală cu aproximativ 112 unităţi de cazare, valoare ce se situează sub nivelul mediei pe ţară.





    
1 Modul de actiune al multiplicatorului turistic al cheltuielilor/veniturilor

Cap. V Potenţialul turistic al regiunii

ntre cele opt regiuni de dezvoltare, Sud-Muntenia şi Bucuresti-Ilfov sunt, din perspectiva potenţialului turistic, plasate pe niveluri diferite şi structurate pe profiluri distincte, n funcţie de caracteristici geografice şi indici socio-economici specifici.
Regiunea Sud-Muntenia - profilată pe turismul montan şi balnear, se diferenţiază ntre zona de nord, mai puternic dezvoltată turistic, şi cea de sud, pentru care interesul pentru acest sector abia acum ncepe să se profileze. Nordul deţine punctele de interes major pentru turismul montan şi cel balnear.
Astfel că staţiunile montane de pe Valea Prahovei - masivul Bucegi, localităţile turistice şi parcurile naturale situate n Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului, staţiunile balneoclimaterice - Slănic Prahova, Vălenii de Munte, Pucioasa, Cmpulung-Muscel - sunt zone puternic exploatate turistic.
n ultimii ani, investitiile care s-au făcut n cele trei judeţe din nord - Prahova, Argeş şi Dmboviţa - au vizat extinderea reţelei hoteliere şi ameliorarea calităţii serviciilor. Turismul de week-end, sporturile de iarnă au adus beneficii nsemnate investitorilor din această zonă.
Turismul rural, de asemenea, este apreciat ca o altă sursă de valorificare a potenţialului regional, iar posibilitatea obţinerii de finanţări din fondurile de preaderare, pnă n 2007 (SAPARD, PHARE), a fost folosită de unii parteneri locali pentru crearea de unităţi turistice, pensiuni, fapt ce a oferit şansa unei valorizări a spaţiului rural.
Deşi infrastructura de turism nu corespunde calitativ şi cantitativ cerinţelor, se poate considera că progrese n acest domeniu există, comparativ cu anii precedenţi. Ca alternativă la turismul montan din nord şi pentru o valorificare cuprinzătoare a regiunii Sud-Muntenia, investitorii şi autorităţile din turism ncearcă să stimuleze un mai mare interes pentru partea de sud a regiunii, prin exploatarea potenţialului zonei riverane Dunarii.
De asemenea, organizarea de evenimente diverse - targuri, spectacole, concerte - reprezintă o sursă extrem de importantă pentru atragerea de turişti străini. La fel ca n cazul celorlalte regiuni, turismul din această zonă are nevoie de investiţii n proiecte de infrastructură, extinderea reţelelor hoteliere, a spaţiilor de cazare şi mbunatatirea calităţii serviciilor, iar lansarea proiectelor şi accesul la fondurile europene vizează tocmai aceste aspecte.
La sfarsitul lui 2007, dupa ce Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuintelor a aprobat criteriile de eligibilitate pentru axa 5 "Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului", din Programul Operational Regional, interesul agenţilor economici din Bucureşti pentru acest domeniu a crescut considerabil.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a lansat o serie de cereri deschise de proiecte pentru creşterea calităţii serviciilor n turism ce vizează implicarea autorităţilor publice locale, ONG-uri, IMM-uri n activităţi de turism.
Extinderea reţelelor hoteliere, mbunătaţirea calităţii serviciilor oferite, crearea de specialişti n industria hotelieră şi a centrelor de promovare a turismului au devenit prioritare pentru autorităţile locale n domeniu. Miza pe care o reprezintă ameliorarea calităţii serviciilor turismului n regiune este cu att mai mare cu ct acesta se afla in apropierea capitalei şi, implicit, poate stimula interesul pentru turismul romnesc, n general.
n concluzie, putem aprecia ca n regiunea de dezvoltare - Sud-Muntenia cu specificul sau montan si balnear interesul autorităţilor şi al investitorilor pentru turism a crescut considerabil n ultimii ani.
O implicare mai activă a investitorilor, a partenerilor sociali, investitorilor n activităţile de turism, precum şi concretizarea unor proiecte prin accesarea de fonduri europene care să facă din turismul romnesc o sursă de creştere economică sunt ncă n faza de nceput şi dispun de premise favorabile pentru valorificarea potenţialului turistic romnesc.

Cap. VI Politici de dezvoltare regională

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia are rol de Organism Intermediar pentru implementarea Programului Operaţional Regional 2007-2013 n Regiunea Sud Muntenia. Prin intermediul Regio Sud Muntenia  dorim să oferim informaţii privind finanţările disponibile, proiectele contractate, sprijin n intocmirea unei aplicaţii, precum şi noutăţi despre implementarea Regio.
Spre deosebire de restul Programelor Operaţionale (PO), care urmăresc atingerea unor obiective la nivel naţional, pentru a reduce disparităţile existente intre Romnia şi celelalte state membre, REGIO (Programul Operaţional Regional 2007-2013) urmăreşte reducerea disparităţilor de dezvoltare ntre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romniei.
Obiectivul strategic al realizării coeziunii teritoriale şi socio-economice la nivelul ntregii ţări este pus in practică printr-o alocare a fondurilor diferenţiată pe regiuni, n funcţie de gradul de dezvoltare a acestora şi printr-o strnsă coordonare cu acţiunile realizate in cadrul celorlalte PO.
Astfel, REGIO acordă prioritate regiunilor rămase in urmă şi zonelor mai puţin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere. In acelaşi timp, o atenţie deosebită va fi acordată sprijinirii dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de creştere, care pot contribui la o dezvoltare policentrică a teritoriului Romaniei. Bugetul total al REGIO, de aproximativ 4,4 miliarde de € pentru perioada 2007-2013 va fi folosit pentru sprijinirea dezvoltării echilibrate şi durabile a regiunilor Romniei. 84% din buget reprezintă finanţare din unul dintre Fondurile Structurale de la  Uniunea Europeană, respectiv Fondul European de Dezvoltare Regională,  iar restul provine din fonduri romneşti publice (14%) şi private (2%). Pentru Regiunea Sud Muntenia sunt alocate aproximativ 630 milioane de €.
REGIO acoperă şase arii principale de finanţare, denumite “Axe prioritare”.  Distribuţia fondurilor se realizează pe axe prioritare, fiecare axa avnd  alocat un anumit buget si cuprinznd un număr de domenii majore de interventie:
Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile – potenţiali poli de creştere.
- planuri integrate de dezvoltare urbana;
- sub-domenii: centre urbane, poli de dezvoltare urbană, poli de creştere
Axa Prioritară 2: mbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale
- reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură.  
Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local
- restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe;
- crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic;
- valorificarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii regiunilor Romniei ca destinaţii turistice.  
Axa Prioritară 6: Asistenţa tehnică pentru sprijinirea implementării POR
- sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului Operaţional Regional;
- sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind Programul Operaţional Regional, oamenii cheie de intervenţie care urmăresc realizarea unor obiective de dezvoltare.
Proiectele ce vor primi finanţare prin intermediul REGIO pot transforma regiunea Sud Muntenia ntr-un loc mai atrăgător, att pentru cei care locuiesc, lucrează sau studiază aici ct şi pentru vizitatori şi investitori. Practic REGIO va răspunde unor nevoie locale stringente ceea ce presupune că pnă şi cele mai mici proiecte vor avea un impact vizibil şi aproape imediat asupra comunităţilor locale .  




Axe prioritare de dezvoltare si de domenii de intreventie ale REGIO (Sud Muntenia)    Fonduri alocate pe axe si domenii de interventie milioane €    Regiunea Sud Muntenia
Dezvoltarea durabilă a turismului    715,77    101,86
Restaurarea şi valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum şi crearea, modernizarea infrastructurilot turistice    235,40    33,50
Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificare    330,01    46,96
Promovarea potenţialului turistic    150,36    21,40


Analiza SWOT - Regiunea Sud

PUNCTE TARI    PUNCTE SLABE
Prezenţa coridoarelor de transport pan-europene: 5 drumuri europene (E574, E81, E70, E85 şi E60) şi de autostrăzile A1 (Bucureşti - Piteşti) şi A2 (Bucureşti-Constanţa, aflată parţial n exploatare), fluvial Dunărea.    Condiţii tehnice precare a drumurilor locale, cele mai ridicate ponderi ale drumurilor publice modernizate nregistrează-se n judeţele sudice: Teleorman, Ialomiţa, fiecare cu peste 33%.
Existenţa n cadrul regiunii a aeroporturilor Bucureşti-Otopeni şi Bucureşti-Băneasa.    Grad scăzut de utilizare a amenajărilor portuare de pe Dunăre, scăderea traficului genernd declinul activităţilor de profil.
Resurse turistice diversificate: staţiunile montane de pe Valea Prahovei-masivul Bucegi, localităţile
turistice şi parcurile naturale situate n Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului, staţiunile balneoclimaterice din Subcarpaţi.    Infrastructură de turism nvechită, majoritatea
structurilor de cazare de două şi trei stele precum şi a structurilor de agrement fiind construite n perioada anilor 1980.




OPORTUNITĂŢI    AMENINŢĂRI
Potenţial ridicat de dezvoltare a turismului, datorită resurselor naturale şi culturale bogate, precum şi datorită creşterii cererii n domeniul turismului montan, ecologic, cultural şi balneoclimateric.    Localizarea investitorilor n anumite areale,
concomitent cu neglijarea altora.
Adncirea discrepanţelor dintre zonele dezvoltate din nord şi zonele nedezvoltate din sud.
Creşterea numărului de investiţii străine    Lipsa capitalului de susţinere a investiţiilor n
economie
Dezvoltarea antreprenoriatului    Adncirea dezechilibrului ntre cerere şi ofertă pe piaţa muncii
Extinderea / modernizarea reţelei rutiere de
transport    Mijloace financiare insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii
mbunătăţirea calităţii serviciilor turistice    

Concluzii

Ca ramură a sectorului terţiar şi n acelaşi timp ca ramură de interferenţă, turismul reprezintă n perioada contemporană o variantă strategică pentru numeroase economii naţionale, fiind cunoscute efectele sale benefice n plan economic, social, cultural şi, ntr-o anumită măsură, asupra mediului natural.
n plan social, turismul răspunde unei multitudini de nevoi umane - de odihnă, recreere, cunoaştere, ngrijire a sănătăţii, destindere, mbogăţire a orizontului cultural, comunicare, aventură şi altele - ceea ce argumentează antrenarea unei ponderi ridicate a populaţiei la circulaţia turistică. Din acelaşi motiv, turismul este considerat un important indicator al calităţii vieţii şi totodată un mijloc de creştere a acesteia.
n larga paletă a formelor sale, deţine un loc aparte; muntele a reprezentat din totdeauna o destinaţie preferată pentru refacere, odihnă, aventură sau alte nevoi socio-culturale. n acelaşi timp, zona turistică atrage atenţia investitorilor şi organizatorilor, datorită oportunităţilor oferite pentru dezvoltarea unei activităţi economice eficiente, astfel că putem vorbi astăzi despre existenţa, pe plan mondial, a unei oferte complexe, diversificate (pentru toate gusturile şi disponibilităţile băneşti) şi de marea atractivitate.
n ţara noastră, turismul se nscrie astăzi n tendinţele manifestate n general: transformări structurale generate de trecerea la economia de piaţă, scădera circulaţiei turistice, a calităţii echipamentelor şi serviciilor, din lipsa surselor investiţionale, dificultăţi generate de ntrzierea privatizării, de fiscalitatea mpovărătoare, care nu favorizează dezvoltarea turismului, de lipsa coerenţei cadrului legislativ, de imaginea negativă a Romniei propagata peste hotare etc.. Aceste tendinţe demonstrează sensibilitatea turismului la stimulii economico-sociali, la convulsiile conjucturale, iar turismul nu face excepţie.
O dată cu dezvoltarea turismului din ultimele decenii şi transformarea lui ntr-o mişcare de masă, s-a impus mai mult n atenţia investitorilor şi promotorilor variatelor forme de turism, tocmai datorită numeroaselor condiţii pe care le oferă pentru desfăşurarea unei activităţi economice cu rezultate benefice. Efectele dezvoltării turismului n plan economic şi social, desi uneori greu de cuantificat, sunt apreciate ca fiind foarte importante.
Desigur, au existat şi efecte mai puţin dorite, n plan social mai ales, dar reacţia autorităţilor sau a altor organisme a fost promtă şi, o dată conştientizate aceste efecte negative, au fost luate măsuri de prevenire sau combatere. Acelaşi lucru este valabil şi n cazul impactului ecologic al turismului, devenind astăzi clară necesitatea unei promovări a dezvoltării durabile n orice zonă şi a intensificării măsurilor de protecţie.
Cererea pentru turism a cunoscut, pe plan mondial, o evoluţie ascendentă, dar şi importante schimbări n ceea ce priveşte motivaţia deplasării, sub influenţa a numeroşi factori, de ordin economic, social - demografic, psihologic, politic, etc..
Rădăcinile turismului se situează n cteva locuri particulare, şi cnd spun acest lucru, mă gndesc att la localizarea spaţială a ofertei, ct şi la cerere. Difuziunea turismului n plan social şi extinderea amenajărilor sunt practic cele două fenomene principale şi interdependente care constituie esenţa evoluţiei turismului de orice natură.


Bibliografie

1.    Andreti T., Stancu S., Statistică, teorie şi aplicatii, Editura All, Bucureşti, 1995.
2.    Bărbăcioru C., Popescu D., Macroeconomie, Editura Universitaria, Craiova, 2001.
3.    Căpanu I., Indicatorii macroeconomici. Conţinutul şi funcţiile lor, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
4.    Dornbusch R., Fischer S., Macroeconomia, Editura Sedona, Timişoara, 1997.
5.    V. Neagu, Management turistic şi al serviciilor turistice, Editura Sylve, Bucureşti, 2000.
6.    P. Nistoreanu, Management n turism, Editura A.S.E., Bucureşti, 2002.
7.    E. Nicolescu, Marketingul n turism, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1975.
8.    I. Cosmescu, Turismul, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
9.    R. Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2001-2005
10.    Strategia pentru dezvoltarea turismului n Romnia, Autoritatea
naţională pentru turism, Bucureşti, 2006
11.    Gianina Buruiană, Politici macroeconomice in turism, Editura Uranus, Bucureşti, 2009.

                       
Alte surse:

http://www.calarasi.insse.ro/cmscalarasi/rw/pages/index.ro.do;jsessionid=5060ba1530d738000ffe8e4d4021bdf5f01dc4389e18.e34Ma3mNaNaTb40Lb3yLaheNbhuMe0
http://www.calarasi.insse.ro/cmscalarasi/rw/pages/statJud.ro.do;jsessionid=5060ba1530d755085780b93b4b8fb334b37a11ff876a.e34Ma3mNaNaTb40Mbxf0
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=451&i

 
    Total
1995    23082
2000    22433
2001    21321
2002    21456
2003    21729
2004    22494
2005    22292
2006    20827
2007    20767
          

    Sosiri (mii)    Innoptari (mii)
1995    817    2386
2000    553    1741
2001    546    1759
2002    549    1623
2003    572    1704
2004    576    1782
2005    574    1807
2006    627    1841
2007    729    2176
       
    Total
Arges    112
Calarasi    8
Dambovita    43
Giurgiu    15
Ialomita    16
Prahova    223
Teleorman    9
 
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica