referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Monografia scolii Perieti

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

2.Terenul de la câmp,dat prin împroprietărirea din 1921,în suprafaţă de 5 ha,format din două bucaţi:una de 15 000 metri pătraţi,între terenul primăriei şi cimitirul satului,constituind câmp de experienţă,care ulterior s-a transformat în grădină şcolară,şi altă suprafaţă de 35 000 metri pătraţi,în imediata vecinătate a satului care se cultiva cu cereale...

Varianta Printabila 


1 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI

Facultatea de Psihologie şi Sociologie

Specializarea Psihologie

















PRACTICA DE SPECIALITATE
ANUL I










NUME STUDENT: VOICU MARIN











MONOGRAFIA  ŞCOLII  PERIEŢI

Comuna Perieţi ,Judeţul Olt
        




          Comuna Perieţi,din judeţul Olt se află aşezată n partea de sud-est faţă de centrul judeţului,oraşul Slatina,la o distanţă de ,aproximativ 20 km de acesta.Comuna datează pe aceste meleaguri ncă din anii 1840-1850.Pnă la aceasta dată,comuna a fost aşezată pe o altă vale,spre est,la o distanţă de 2 km,care şi astăzi poartă numele de Valea cu casele,sau Valea caselor.Vechea aşezare a fost părăsită din cauza lipsei  de apă şi a văii,care era prea stramtă pentru o aşezare omenească şi expusă deselor inundaţii.
                  Locul unde este aşezată comuna n prezent corespunde ,din toate punctele de vedere ,ntruct valea este mai largă iar  ,n partea de vest curge prul Iminog.Pămntul este fertil ,asigurnd producţii agricole bune pentru locuitorii comunei.
        In preajma anului 1938 comuna avea circa 350 de familii , iar ocupaţia de bază a locuitorilor era agricultura.Ei lucrau pe moşiile boierilor care ocupau aproape ntreg teritoriul comunei.Datorită lipsei de pămnt ,pentru care luptaseră şi ţăranii din comuna Perieţi ,90% din numărul locuitorilor erau dişmaşii moşierilor.Datorită vieţii grele ,lipsită de mijloace de existenţă, mortalitatea infantilă ajunsese la 25% din totalul celor nou-născuţi.
        Doctorii satelor ,n acele vremuri ,erau babele ,care prin vrăjitoriile lor ,nu făceau altceva dect să ducă pe om spre mormnt.
        In domeniul nvăţămntului şi culturii se poate spune că nu exista nici cea mai mică preocupare pentru cuprinderea copiilor de vrstă şcolară n clasele I-IV,ceea ce făcea ca numărul analfabeţilor să crească n fiecare an.Anul 1938 şi anii urmatori ,pnă n 1945,au fost anii care au dat cel mai mare număr de neştiutori de carte.   

ISTORICUL.Şcoala a luat fiinţă,dupa spusele bătrnilor din sat,cam pe la 1850.Primul nvăţător nu se ştie precis cine a fost .Se zice că ar fi fost un cntăreţ din Priseaca,numit Prisăcaru,fost şi logofăt.Cam din anul 1865 ,a ndeplinit funcţia de nvăţător Anton Dinu,pnă la anul 1870,după care i-a luat locul Marin Vasile Rădoi, „candidatul”,cum i se zicea n acele vremuri,probabil pentru că nvăţase ceva carte la şcoala de candidaţi ,la Slatina ,la şcoala Ionaşcu.Pe la anul 1885 s-a dărmat localul de şcoală iar copiii se duceau să nveţe la şcoala din satul vecin Mierleşti,la nvăţătorul Dumitru Măgureanu,pnă n anul 1887,cnd s-a construit un alt local şi a venit ca nvăţător Gheorghe Stănescu , din Aluniş,nvăţător cu diplomă care a stat pnă n 1890.In acest timp, numărul elevilor nu trecea de 15-20.Din anul 1890, a veni ca nvăţător Florea Drăghicescu ,din localitate,absolvent al Şcolii Normale din Cmpulung ,care a funcţionat pnă la ieşirea la pensie ,n anul 1918.    
Toate aceste date sunt luate din nsemnările doamnei nvăţătoare Virginia Toma,care la rndul ei le-a cules de la bătrnii din sat,majoritatea de la moş Codiţă Antonescu,fiul lui Anton Dinu,primul nvăţător,ntruct n arhiva şcolii din acea vreme nu s-au găsit documente dect din anul 1918,cele anterioare fiind distruse n timpul războiului de ntregire .
Tot din nsemnările doamnei nvăţătoare Virginia Toma ,culese de la moş Codiţă Antonescu, am aflat că, pnă la 1865, nu se ştie unde se duceau copiii la şcoală,probabil prin casele celor care i nvăţau.Pe la anul 1865,copiii se adunau ntr-o casă ţărănească,cu două camere ,cu pămnt pe jos şi acoperită cu coceni ,aşezată n vatra satului,pe un teren al proprietăresei Elena Fntneanu.In 1885,s-a dărmat această casă ,n 1887 construindu-se n acelaşi loc,din drugani,un alt local cu trei camere,dintre care una pardosită,iar două cu pămnt pe jos şi acoperită cu şiţă.Acest local a fost construit de „maistorul” Ilie Velescu,care era şi arendaşul moşiei Fntneanu,cu cheltuiala locuitorilor,contribuind fiecare cu cte cinci lei n munci la arendaş.
De remarcat că, n localitate,deşi erau trei mari proprietari:n Perieţii de Sus,Alexandru Romano,n Perieţii de Jos, Elena Fntneanu şi n Mierleştii de Sus Vasile Perieţeanu,niciunul nu a acordat nicio atenţie şcolii.Proprietara Elena Fntneanu a acceptat să se construiască localul şcolii pe terenul său,dar nu a contribuit cu nimic,material,ntruct şi lemnele necesare construirii clădirii au fost cumpărate din pădurea sa cu suma de 310 lei.Familia Elena şi Constantin Fntneanu a avut,totuşi,un rol principal n construirea,cu toată cheltuiala a bisericii din satul Perieţii de Jos.
In acest nou local,şcoala a funcţionat pnă n anul 1916,cnd devenise aproape insalubru.In anul 1915 Casa Şcoalelor a nceput construcţia unui nou local de şcoală tip,cu două săli de clasă,cancelarie şi locuinţă pentru director.Pnă n 1916,a fost gata pentru funcţionare  numai o singură sală de clasă,sistndu-se lucrul din cauza războiului de ntregire a neamului.Terenul pe care s-a construit acest local de şcoală.n suprafaţă de 2200 metri pătraţi,a fost donat de doamna Lucreţia I.G. Massu,la stăruinţa soţului ei,Iancu Massu,nepoată a Elenei Fntneanu.
După război,n 1918,a venit ca nvăţător la această şcoală,transferat de la Priseaca,Alexandru Toma,care a nfiinţat o comisie şcolară,care a contribuit  la continuarea lucrărilor la cea de-a doua sală de clasă,şi a locuinţei pentru director,colectnd ofrande de la locuitori.Localul este construit din cărămidă şi acoperit cu ţiglă.Nu se ştie suma cheltuită de Casa Şcoalelor,dar din ofrandele adunate de la locuitori s-a strns suma de aproximativ 10 000 lei.Din această sumă s-au pardosit sala a doua de clasă şi locuinţa directorului,punndu-se şi geamuri.Membrii comisiei şcolare care au ajutat la terminarea localului de şcoala au fost următorii:
        -Preşedinte:Ofiţă Nicolescu-arendaş;
        -Membri:Alexandru Toma-directorul şcolii;
                    Ilie Mitrican-preot;
                                    Radu Cosma-perceptor;    
                                    Ioniţă Neaţă si Gheorghe St. Ghimiş-săteni;
In anul 1935,nmulţindu-se numărul elevilor,precum si numărul posturilor de nvăţător,cu aprobarea Casei Şcoalelor,s-a transformat locuinţa directorului n două săli de clasă,ntruct nu se mai utiliza de nimeni,pentru că toţi nvăţătorii aveau locuinţe proprii.Astfel şcoala dispunea de patru săli de clasă n două clădiri.De asemenea dependinţele de la locuinţa directorului s-au transformat ntro sală de atelier de tmplărie unde lucrau elevii de la cursul complementar.
        In această perioadă,şcoala deţinea următoarea avere imobilă:
          1.Curtea şi grădina şcolii,cu o suprafaţă de 3 300 metri pătraţi.Din această suprafaţă,2 200 metri pătraţi au fost donaţi de doamna Lucreţia Massu,n anul 1915,cnd s-a nceput construcţia şcolii.Prin stăruinţa nvăţătorului Alexandru Toma,directorul şcolii,doamna Paula Manoliu Pescaru,sora Lucreţiei Massu,a fost convinsă a mai ceda din proprietatea sa o bucată de teren n lăţime de 11 metri,pe toată lungimea terenului şcolii;
          2.Terenul de la cmp,dat prin mproprietărirea din 1921,n suprafaţă de 5 ha,format din două bucaţi:una de 15 000 metri pătraţi,ntre terenul primăriei şi cimitirul satului,constituind cmp de experienţă,care ulterior s-a transformat n grădină şcolară,şi altă suprafaţă de 35 000 metri pătraţi,n imediata vecinătate a satului care se cultiva cu cereale.
Atelierul şcolii poseda unelte-scule in valoare de circa 15 000 lei,cumpărate de minister prin Inspectoratul Şcolar Olt,prin anul 1940.
Şcoala a funcţionat cu un singur post de nvăţător pnă n anul 1918,cnd s-a nfiinţat postul II. La 1 septembrie 1920 se nfiinţează postul III, la 1 septembrie 1922 postul IV, iar n 1940 postul V. Şcoala avea şi un post de maistru tmplar la atelierul şcolar.
Redăm mai jos numele nvăţătorilor care au funcţionat la această şcoală,pe posturi şi n ordinea vechimii;
              -Intre anii 1850-1865,nu există documente n arhiva şcolii;
               -In perioada 1865-1878,a funcţionat ca nvăţător:
        1.Anton Dinu,care nvăţase 2 ani la şcoala Ionaşcu din Slatina;
    2.De la 1878 la 1885,Marin Vasile Rădoi,care frecventase şcoala de candidaţi Ionaşcu,tot din Slatina.
In perioada 1885-1887.n-a funcţionat şcoala n Perieţi,cei 10-15 elevi ducndu-se la şcoala Mierleşti,la nvăţătorul Măgureanu.
3.Gheorghe Stănescu,nvăţător cu diplomă,din Aluniş,a funcţionat de la 1887 la 1890.
4.Florea Drăghicescu,din localitate,nvăţător cu diplomă,a venit n anul 1890,şi a funcţionat pnă la pensionare,n 1918.
5.In anii 1916-1917 si 1917-1918,n timpul războiului,nvăţătorul Florea Drăghicescu,s-a refugiat n Moldova,n locul lui a venit Aneta Vlceleanu,avnd ca pregatire şcoala profesională.
6.In anul 1918,după demobilizare,a venit, la 1 septembrie,prin transferare, de la Şcoala Priseaca Săltăneşti,Alexandru Toma,nvăţător cu diplomă,ndeplinind şi funcţia de director. In anul şcolar 1927-1928,domnul Alexandru Toma a fost numit subrevizor şcolar de control.In acest timp,n locul lui au funcţionat Florea Ilie,normalist cu diplomă,şi Ştefan Sandu,tot normalist.De asemenea,n perioada 1935-1938,cnd Alexandru Toma a ndeplinit funcţia de revizor şcolar al judeţului Olt,la Şcoala Perieţi au funcţionat următorii nvăţători:
-Virginia Toma,nvăţător cu diplomă,n anul 1935,detaşată de la Şcoala Cireaşov
    -Şerban Mandache,nvăţător cu diplomă,n 1936;
    -Ionescu Marin,normalist detaşat din judeţul Teleorman;
    -Aristotel Voiculescu,nvăţător cu diplomă,detaşat n 1938,de la Şcoala Şerbăneşti.
In continuare menţionăm numele celorlalţi nvăţători cu diplomă sau suplinitori care au funcţionat pe celelalte posturi:Elena Mndruloiu,Maria Drăghicescu,Teodora Ghiocanu,Victoria Riga,Richard Drăghicescu-devenit mai trziu căpitan activ in armata romnă,Octavian Popescu ,care a absolvit seminarul devenind popă,Florea Piculescu,Marin Popescu,Elena Dumitrescu,Ana Guţescu,Stancu  Predescu ,Ioan Ghinescu,Ioana Popescu,Ana Dumitrescu, Ilie Popa,Mihalache Stoica,Virginia Toma ,Ioan Şerbănescu,D.Nicolescu,Agripina Voiculescu,Ioan Călin,Aristotel Voiculescu,Gheorghe Lincă,venit n anul 1940,din judeţul Sălaj,transferat,ulterior,la şcoala din satul Perieţii de Sus ,de unde a ieşit la pensie.
Şi pentru că s-a amintit de şcoala Mierleşti ,merită să menţionăm cteva date şi despre această şcoală ,nu numai pentru că  satul Mierleşti  face parte din comuna Perieţi dar şi pentru că o parte din nvăţătorii  de la o şcoală au funcţionat şi la cealaltă şcoală.
Nu se ştie exact cnd a luat fiinţă dar existenţa ei este mai veche dect a şcolii Perieţi,după spusele bătrnilor, pe la 1842.Primul nvăţător a fost dascălul bisericesc Anton Lungu.Au urmat :Alexe Bscoveanu,din Moşteni,Schitu,sat vecin,Marin Vasile ,din Perieţi şi Marin Măgureanu.La inventarul din 1894 ,şcoala Mierleşti avea :7 bănci ,o catedră ,o tablă ,18 tablouri intuitive ,tablourile de citit –scris,hărţile celor 5 continente,,harta Romniei,şi a judeţului Olt.
In octombrie 1884 funcţionează ca nvăţător normalistul Florea Drăghicescu,pnă n 1886, cnd este detaşat n satul său natal, Perieţi.In 1886 vine ,ca nvăţător Constantin Corbeanu din Izvoarele –Olt.
Lipsa de cadre precum şi spaţiile insalubre n care se desfăşurau lecţiile au făcut ca ,ani la rnd, şcoala să fie nchisă .Astfel,in perioada 1886-1888 cursurile au fost ntrerupte ,pnă cnd s-a terminat noul local şi s-a prezentat din nou la post Florea Drăghicescu.Localul avea 2 săli de clasă şi un antreu.
Alţi nvăţători sau suplinitori care au funcţionat la această şcoală:B.N.Constantinescu din Schitu,Toma Popescu,Grigore Popescu din Drăgăneşti ,normalistul Ion F. Popescu,nvăţătorul Aristotel Voiculescu,detaşat de la Şerbăneşti,Marin Ioniţă,Mihalache Stoica şi alţii.
Terenul pentru curtea şi grădina şcolii ,in suprafaţă de 5000 metri pătraţi,  a fost donat de Constantin Găbunea.
Biblioteca şcolară avea 420 de volume şi 28 reviste.
In anul 1919 se nfiinţează Comitetul şcolar avnd preşedinte pe Vasile Stănculescu.In această perioadă s-au realizat Monumentul Eroilor şi fntna amplasate n curtea şcolii.
Menţionez numele unor directori care au ndeplinit această funcţie pe perioade mai lungi:Marin Măgureanu ,Florea Drăghicescu,Marin Popescu ,Ion F. Popescu,Ilie Popa ,Marin Ioniţă şi mai recent, Gugiu Alexandru,Olteanu Gheorghe,Popa Ion ,Ciobanu Ilie.
Incepnd din anul şcolar 2005/2006, şcoala Mierleşti nu mai are personalitate juridică, unindu-se cu şcoala Perieţi dar rămnnd n aceeaşi locaţie ,cu  aceeaşi conducere,consiliul de administraţie comun,iar cadrele didactice au ore la ambele şcoli.
Şcoala dispune ,astăzi de trei corpuri :n două nvaţă elevii din ciclul primar şi gimnazial  iar n celălalt funcţionează grădiniţa.
Am redat pe scurt aceste date despre şcoala Mierleşti,din motivele enunţate mai sus.Nu am făcut o expunere detaliată ntruct nu face subiectul acestei lucrări.
Revin la şcoala Perieţi şi redau ,n continuare,alte documente studiate din arhiva şcolii.



Anexez ,mai jos ,un tabel cu date statistice ,pe 24 de ani,ncepnd cu anul 1917,de cnd şcoala posedă matricole ,cele anterioare fiind distruse n timpul războiului,cu excepţia uneia, pe care o adaug la tabel:
Anul şcolar    Totalul copiilor recenzaţi    Total B+F    Totalul copiilor
obligaţi să urmeze
7ani-16 ani    Total
B+F    Elevi nscrişi
B+F    Elevi absolvenţi
B+F
4-5 clase    Elevi
absolvenţi
B+F
7 clase
  
                   
   

1  B    F        B    F                
1901-1911    -    -    -      56       2      58      58      9    -
1917-1918    -    -    -      94       8    112    112      2    -
1918-1919      90      80    170    146      20    166    166      9    -
1919-1920      98      79    187    132      34    156    156      7    -
1920-1921    105    110    215    135      40    175    175      8    -
1921-1922    107    130    237    168    245    213    213    25    -
1922-1923    148    104    252    137      56    193    193    32    -
1923-1924    159    138    297    124      65    189    189    25    -
1924-1925    115    172    287      96      71    167    167    26    -
1925-1926    178    170    348    101      64    165    165    -    -
1926-1927    214    181    395    104      67    171    171    -    -
1927-1928    146    164    310      96      71    167    167    -      3
1928-1929    179    183    362    104      66    170    170    -      4
1929-1930    182    169    351    102      66    168    168    -    -
1930-1931    203    195    389    109      63    172    172    -      2
1931-1932    201    160    361    124      89    213    213    -    -
1932-1933    224    182    406    133    113    246    246    -    -
1933-1934    229    192    421    124    120    244    244    -    -
1934-1935    218    202    420    157    108    265    265    -    -
1935-1936    225    200    425    125    161    286    286    -    -
1936-1937    240    219    429    142    126    268    268    -    -
1937-1938    248    239    487    122    108    230    230    -      3
1938-1939    217    226    443    113      99    212    212    -      2
1939-1940    265    280    545    109    116    225    225    -      4
1940-1941    299    287    586    126    110    236    236    -     17
TOTAL                        4 884    4 884    143     35








 
              Din examinarea tabelului de mai sus,se observă că numărul copiilor de vrstă şcolară este mai mare cu mult faţă de cei nscrişi.Cu timpul,mărindu-se numărul posturilor de nvăţători,precum şi numărul sălilor de clasă,s-a ajuns ca să nu mai fie aproape niciun copil de vrstă şcolară neşcolarizat,absolvind ,marea majoritate ,cel putin cursul elementar.Pe unii ani se observă o diferenţă ntre cei nscrişi şi cei recenzaţi,diferenţă care se explică prin faptul că,n recesemnt se treceau copiii după vrstă,iar ntre ei erau şi absolvenţii cursului primar ,care nu mai erau obligaţi şi nici nu se nscriau.Pnă n anul 1925, absolvenţii cursului primar erau socotiţi cei cu 4 sau 5 clase primare.In perioada 1917-1925 au fost nscrişi 1429 de elevi şi au absolvit 143.In anii şcolari 1925-1926 si 1926-1927 nu au fost absolvenţi,ci numai promovaţi n clasele a V-a şi aVI-a.Primul contingent de absolvenţi ai ciclului gimnazial a fost n anul 1928.Intre anii 1930-1937 nu au fost absolvenţi,deoarece elevii nu mai urmau cursurile ,din cauza regimurilor politice ,iar sancţiuni nu se aplicau.O altă problemă era faptul că sătenii se lăsau foarte greu convinşi că şcoala se organizase pe 7 clase.Au mai fost absolvenţi n anii şcolari 1938-1939 ,1939-1940,1940-1941. De reamintit că ,o perioadă de trei ani,ntre 1924-1927, a funcţionat şi şcoala de adulţi,condusă de nvăţătorul Alexandru Toma,care a reuşit să convingă 22 de săteni ,să frecventeze cursurile şi să absolve  ,chiar dacă nu mai erau de vrstă şcolară.
  Menţionez ,n continuare,cţiva  dintre absolvenţii care au urmat cursurile la această şcoală ,nainte de,, războiul cel mare ”şi au continuat studiile obţinnd funcţii superioare:
-Dumitru Perieţeanu,chimist
-Lungu Ioan ,colonel
-Lungu Stancu,căpitan
-Brnzaru Aristotel ,căpitan
-Andreescu Marin ,nvăţător
-Gurlui Iancu ,căpitan
-Mihăilescu Constantin,doctor
-Drăghicescu Dumitru,profesor
-Drăghicescu Constantin,director de bancă
                    -Drăghicescu Richard,căpitan
Şi după războiul pentru rentregirea neamului,au urmat cursuri la şcoala secundară Perieţi mulţi absolvenţi care au devenit ,ulterior ,prin continuarea studiilor ,personalităţi n diferite domenii.Astfel,au fost :medici umani şi medici veterinari,avocaţi,nvăţători şi profesori,ofiţeri,preoţi.Alţii au fost angajaţi n diferite  locuri de muncă la C.F.R.,funcţionari la bancă,la poştă,etc.
In această perioadă,şcoala avea şi o bibliotecă modestă, cuprinznd un număr de 160 volume şi 100 reviste.Cărţile au fost procurate ,o parte de la Casa Şcoalelor şi altele donate de nvăţătorul Alexandru Toma.Ele erau citite de către săteni şi de elevi ,mai ales n timpul iernii.
Prin grija ,n principal ,a nvăţătorului Aristotel Voiculescu ,se amenajase ,n şcoală,un muzeu n care erau expuse diferite obiecte din epoca de piatră aduse din localitatea Floru,monede ,stampe ,fotografii.
    In şcoală se nfiinţase un cor,condus de nvăţătoarea Virginia Toma,cu un repertoriu ce cuprindea cntece şcolare şi cntece bisericeşti.
In orele de lucru manual elevii confecţionau coşuri şi preşuri din foi de porumb,mături ,mpletituri din paie ,etc. De asemenea ,elevii erau iniţiaţi n lucrări de tmplărie ,de către maiştri angajati n acest scop,n atelierul amenajat n una din anexele fostei locuinţe a directorului.
In anul scolar 1939-1940 a luat fiinţă o cantină şcolară care servea ceai cu pine la 20-22 elevi săraci.De amenajarea spaţiului şi procurarea veselei s-a ocupat directorul Alexandru Toma,iar Virginia Toma ,nvăţătoare,ajutată de elevele din clasele mai mari,deservea efectiv această cantină.
In anul 1940 s-a nfiinţat cooperativa ,,Ardealul”,cu scopul de a iniţia elevii n spiritul cooperaţiei şi de a se procura rechizite cu preţuri mai mici.
Conform decretului lege din 24 iulie 1919,a fost nfiinţat Comitetul şcolar al cărui prim preşedinte a fost ,din 1919 pnă la 1922 ,Ofiţă Nicolescu-arendaş. La sfrşitul acestei perioade ,s-a nceput construirea  unui  local de şcoală n satul Perieţii de Sus ,care a fost dat n folosinţă n anul 1923. Pnă n acest an,copiii locuitorilor din acest sat nvăţau carte la şcoala de centru.Pentru anul scolar 1923-1924,s-a dat n folosinţă o singură sală de clasă,care nu putea cuprinde dect un număr restrns de copii n clasele I-IV.Mai trziu,n 1927,s-a putut da n folosinţă şi sala a doua,funcţionnd două cadre didactice.Localul construit din brne a durat pnă n anul 1953,cnd a fost demolat şi s-a construit un nou local din cărămidă,nvelit cu tablă,cu două săli de clasă,prin contribuţia voluntară a locuitorilor satului.
Menţionez că din anul şcolar 1935-1936,pnă la 1septembrie 1948,şcoala a funcţionat cu şapte clase,iar după această dată a rămas cu patru clase,funcţionnd aşa pnă la comasarea cu şcoala de la centru.
La această şcoală au funcţionat ca nvăţători, următorii:Voicu Popescu,pnă n 1925,Ioan Guţescu,pnă n 1944,Ana Guţescu,Mihalache Stoica,Graure Maria,Marin Ionescu,Maria Ionescu,Şerbănescu Eugenia.Din anul 1956,a funcţionat,ca nvăţător,pnă la pensionare Lincă Maria,deţinnd şi funcţia de director.Alt nvăţător a fost Lincă Gheorghe,din anul 1966,pnă n 1972,cnd a ieşit la pensie.Ca suplinitori,au funcţionat Ciobanu Ilie şi Popa Ion pnă n 1974,cnd,la această şcoală este ncadrată Ghimiş Stanca,nvăţător calificat.
Din anul 1977,la această şcoală a funcţionat şi nvăţătorul Crstea Gheorghe,din localitate,absolvent al Liceului Pedagogic Slatina ,pnă la comasarea cu şcoala de la centru.
Pe lngă şcoală funcţionează şi o grădiniţă de copii,care a luat fiinţă n anul şcolar 1971-1972,avnd ca educatoare pe Lola Popescu,după care a venit Mazăre Virginia,iar ncepand cu anul scolar 1973-1974,funcţionează ,pnă n prezent, Spnu Elena.
De menţionat că, ncepnd din anul şcolar 1997-1998 şcoala primară din acest sat s-a comasat cu şcoala de la centru,n acest local rămnnd doar grădiniţa.  
După cel de-al doilea război mondial şi şcoala din Perieţi adoptă transformările impuse de structura noii societăţi.Generalizarea nvăţămntului de 7 şi apoi de 8 ani sporeşte populaţia şcolară ceea ce a impus construirea ,n 1957/1958,a unui local nou ,n aceeaşi curte ,cu două săli de clasă.Ulterior ,prin mărirea ,n continuare,a numărului de elevi ,clasele s-au divizat formnd clase paralele.Astfel ,a fost nevoie să se mprumute săli de clasă de la căminul cultural,de la sediul Cooperativei Agricole de Producţie şi chiar de la Cooperativa de Consum.Se nvăţa n două schimburi ,dimineaţa clasele I-IV, iar după amiază ciclul gimnazial şi clasele a IX-a şi a X-a.
Cu elevii de la clasele V –X ,att primăvara ,la praşilă, ct şi toamna la recoltat ,se executa practica agricolă la C.A.P(Cooperativa Agricolă de Producţie) sau la I.A.S.(Intreprinderea Agricolă de  Stat),Brebeni.
In anul 1970/ 1971, şcoala Perieţi ,dispunnd de un corp profesoral calificat pentru toate disciplinele de nvăţămnt ,a fost nominalizată printre şcolile din judeţ,care au capacitatea de a organiza nvăţămntul de 10 ani.
Merită menţionaţi următorii nvăţători şi profesori care au funcţionat n această perioadă:Puiu Livia,Luţă Leana,Rădoi Ioana,Alexe Luminiţa-nvăţători,Stanciu Dumitru-profesor de limba romnă,Onică Mihai şi Rădoi Marian-profesori de biologie ,Petcu Georgeta-profesor de fizică-chimie ,Trăşculeasa Constantin-profesor de istorie-geografie,Trăşculeasa Elena-profesor de limbi străine, Alexe Virgil-profesor de educaţie fizică şi alţii.
Funcţia de director,pe aceeaşi perioadă,au ndeplinit-o următorii profesori:Barbu Mihai-profesor de matematică, Stanciu Dumitru- profesor de limba romana,Ciobanu Ilie-profesor de istorie geografie,Trăşculeasa Elena-profesor de limbi străine,Gugiu Alexandru-profesor de limba romnă, care a fost şi director coordonator.
In  anul şcolar 1957/1958 pe lngă şcoală se nfiinţează şi o grădiniţă ,care funcţionează şi n prezent,n local separat, cu două săli dotate cu mobilier nou şi  cu două posturi de educatori,unul pentru grupele mică şi mijlocie şi unul pentru grupa mare.
Incepnd cu anul scolar 1974/1975  se dă n folosinţă un atelier de lucru pentru clasele a IX-a şi a X-a unde elevii erau iniţiaţi n executarea anumitor activităţi,ndrumaţi de maistrul Pleşu Nicolae.Atelierul era dotat cu aparat de sudură,maşini electrice de găurit,truse de scule ,menghine,forjă,etc.Se executau lucrări att pentru şcoală ct şi pentru săteni ,lucrări care aduceau beneficii financiare consistente şcolii.In anul 1994 se schimbă profilul practicii la clasele a IX-a si a X-a,băieţii fiind iniţiaţi n mecanica şi conducerea tractorului iar fetele n activităţi de croitorie.La finele clasei a X-a elevii,in urma susţinerii unor examene finale teoretice şi practice ,obţineau certificat de calificare ca mecanic agricol,pentru băieţi şi croitor pentru fete .Incepnd cu anul şcolar 2000/2001 se desfiinţeaza profilul de mecanic agricol rămnnd ,att pentru fete ct şi pentru băieţi,doar profilul de croitorie.Anul 2005 este ultimul in care elevii din clasa a X-a au absolvit cursurile Şcolii de Arte şi Meserii(S.A.M.),ntruct ,n prezent,acestea se organizează pe centre  n localităţile mari.
Pentru că numărul elevilor se mareşte odată cu venirea şi din alte localităţi vecine ,a solicitat autorităţile locale să construiască un nou local de şcoală ,modern,cu un nivel,10 săli de clasă ,2 laboratoare : unul de fizică-chimie şi unul de biologie,cancelarie,cabinet pentru director,bibliotecă.
Lucrările pentru actualul local au demarat n 1979,director fiind domnul profesor de limba romnă,Stanciu Dumitru şi au fost finalizate 3 ani mai trziu ,n 1982/1983,director fiind domnul profesor Ciobanu Ilie,profesor de istorie –geografie.Şcoala a fost ridicată de o echipă de muncitori calificaţi ,din judeţul Vlcea,ajutată de săteni şi mai ales de elevii de la clasele a IX-a şi a X-a.
Azi ,şcoala dispune de mobilier nou,modern, n toate sălile de clasă,inclusiv n laboratoare ,prin grija ,n primul rnd,a domnului Gugiu Alexandru ,director din 1990 pnă n 2002,apoi a domnului Popa Ion,director din 2004.
In 1998-1999 şcoala este dotată cu primele calculatoare,folosite, donate de Inspectoratul şcolar Olt,de la alte şcoli din oraşul Slatina .Ulterior am obţinut şi un calculator nou care a uşurat cu mult activitatea de administraţie a şcolii.
In  anul 2005 o echipă alcătuită din Popa Ion,director,Voicu Marin ,nvăţător şi Gogolan Eugenia, profesor de limba romnă, participă la ntocmirea unui proiect finanţat de Banca Mondială,pentru nfiinţarea unui Centru de Documentare şi Informare(C.D.I.),n incinta şcolii.Titlul proiectului este ,,Şcoala -n centrul comunităţii locale ’’,valoarea fiind estimată la suma de 207 000 000 lei.Comisia care a aprobat proiectul ,n anul următor 200,nu a acceptat ntreaga sumă rămnnd la 141 000 000 lei.Cu aceşti bani s-a amenajat o sală de clasă:mochetă,vopsea lavabilă,grilaje la ferestre şi uşă şi a fost dotată cu:mobilier nou (15 mese,30 scaune ,4 dulapuri cu vitrină,calculator conectat la internet,telefon ,fax,imprimantă A3 color şi imprimantă A 4 ,televizor,aparat foto.In proiect am prevăzut şi editarea unui ziar pe care l-am numit ,,Meridian de Perieţi” şi care a ajuns la numărul 9 ,n iunie 2007.La realizarea ziarului şi-au adus contribuţia şi alte cadre didactice din şcoală: Popa Constanţa-nvăţătoare,Florea(Popa) Nicoleta-profesor de biologie,Mateescu Dana –profesor de limba franceza,Balaşa Marius-profesor de religie,Alexe Iulian-Eduard-secretarul şcolii,student la facultatea de educaţie fizică şi sport.
De asemenea ,n primăvara anului 2007,din fondurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării,prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt,la şcoala Perieţi s-au achiziţionat materiale sportive (mese de tenis,ladă de gimnastică,trambulină,panouri de baschet) şi cărţi pentru bibliotecă n valoare de ,aproximativ 37 000 000 lei.Astfel,biblioteca şcolii cuprinde acum peste 3 000 de volume.
Colectivul de cadre didactice existent n iunie 2007 la şcoala Perieţi (de care aparţine acum şi şcoala Mierleşti, după cum am menţionat mai sus) se compune din :
    Educatori: -    Prună Virginia
                -   Fiscuci Gabriela
-    Bărbulescu Elena
-    Militaru Mihai
-    Spnu Elena        

Invăţători:  -   Voicu Marin
-    Luţă Leana-pensionata 2007
-    Popa Constanţa
-    Puiu Livia  -pensionata 2007
-    Truşcă Reli
-    Luţă Alina
-    Danciu Luminiţa

Profesori:   -   Popa Ion – profesor de matematică,director
-    Dumitru Claudia - matematică
-    Paţachia Livia –limba romnă
-    Mezdrea Adriana-limba romnă
-    Ciobanu Ilie  -  geografie-istorie
-    Ciobanu Viorica –geografie –istorie
-    Ciobanică Adnana- fizică –chimie
-    Florea(Popa ) Nicoleta-biologie
-    Mateescu Dana –limba franceză
-    Balaşa Marius –religie
-    Trăşculeasa Elena (pensionată 2004)–limba rusă
-    Florea Toni –educaţie fizică
         In urma cu doi ani,n 2005,s-a introdus,ncepnd cu clasa a V-a,limba engleză n locul limbii ruse, urmnd ca din anul şcolar 2007/2008 să se predea ,la clasele V –VIII,numai limba engleză ,ca a doua limbă străină.
    Efectivul de preşcolari şi şcolari ,tot in iunie 2007,este următorul:83 preşcolari,247 elevi n clasele I-VIII ,total 330.
    La finalul examenului de capacitate, cei 28 de elevi absolvenţi ai clasei a VIII-a ,promoţia 2006/2007 ,au obţinut următoarele rezultate:13 elevi au reuşit nscrierea n liceele din Slatina,ceilalţi 15 vor frecventa cursurile Şcolii de Arte si Meserii.
    Cu speranţa că lucrarea de faţă ,la care m-am străduit a o ntocmi şi care cred că poate fi imbunătăţită prin redarea mai multor detalii,va folosi generaţiilor viitoare,nchei aici cele expuse,cernd scuze celor care poate nu au fost amintiţi şi mulţumind celor care m-au ajutat la realizarea acestei lucrări.








August 2007

Invăţător- Voicu Marin

Student ,anul I, Facultatea de Psihologie - Sociologie

Universitatea Spiru Haret
      
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica