referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Spania

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Tajo(1010 km,din care 800 km pe teritoriul Spaniei),Guadiana(778 km)si Guadalquivir(657 km,partial navigabil),care se varsa in Oceanul Atlantic si Ebro(928),care debuseaza in Marea Mediterana.Stepa ocupa suprafete insemnate in partea centrala,pajisti ierboase sunt dezvoltate mai ales in Pirinei,iar padurea(aproape 1/3 din suprafata Spaniei)este alcatuita in deosebi din specii de stejar si fag in regiunile montane.Fauna este cea ai specifica asociatiilor vegetale respective,Spania adaposteste cel mai mare numar de specii africane din peninsula mediteraneene.Intre zonele ocrotite se remarca cele 9 Parcuri nationale...

Varianta Printabila 


1 SPANIA



    CUPRINS:


      DATE OFICIALE
      CAPITALA
      NATURA
     POPULATIE
     DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE
      ISTORIA
      LIMBILE
      STATUL
      ARMATA
      ECONOMIA
     TURISMUL


NUME OFICIAL: Regatul Spaniei (Reino de Espana)
SITUAREA: in S-V europei ( Peninsule Iberica)
VECINI: Franta (650km), Andorra (63.7km), Marea Mediterena (1670 km), Gibraltar (1,2km), Oceanul Atlantic ( 1367km),  Portugalia (1232 km)
SUPRAFATA:505 990 km2  (locul 5)
POPULATIA: 39 996 000 loc. (locul 8)
DENSITATE: 79 loc./ km (locul 32)
SARBATOAREA NATIONALA:  12 octombrie (,, Ziua Hispanitatii”. Descoperirea Americii de catre Cristofor Columb -1492)
LIMBA OFICIALA: spaniola
MONEDA: 1 Peseta= 100 Centinos
PRODUS INTERN BRUT (PIB):  667 500mil $ (1999- locul 5)
PIB/ LOC: 17 300  $ (1999- locul 20)



    CAPITALA. Madrid, oras situat in centrul tarii, pe raul Manzanares (subafluent al raului Tajo), in zona  nodica a platoului Noii Castilii, la 650m altitudine (cea mai inalta capitala europeana), dominat de Sierra de Guadarrama. Filip II transfera definitiv in 1561 curtea regala de la Tolebo la Madrid, care devine capitala oficiala a vastului Imperiu Spaniol. Madrid este centru  rascoalei antifranceze dinmai 1808, care declanseaza razboiul national de elibererare antinapoleonian, si inima Republicii Spaniole  in timpul razboiului civil.
     In prezent Madrid este cel mai important centru politic, economic si cultural-stiintific al Spanie. In ultimele deceniia devenit al 2-lea centru industrial spaniol (dupa Barcelona) realizand 1/10 din poductia industriala a tarii, diversificata: autovehicule, avioane, locomotive, produse electronice si electrotehnice, materiale plastice, pielarie, textile , produse alimentare, articole de lux. Metropola universitara si cultural-stiintfica: 11 universitati de stat si pariculare( intre care Universidad Completense de Madrid, cea mai mare din Spania), academii, 50 de societati stiintifice , numeroase institute de cercetare, 20 de biblioteci si 30 de muzee mai importante la care se adauda peste 20 de teatre.
MONUMENTE:  cele 3 porti  vechi ale cetatii (Puerta de Alcade, Puerta de Toledo, . Portillo de san vicente), Primaria (sec.17) , Palatul regal (sec. 18) , Museo del Prado( sfarsitul sec. 18),  Arcul de Triumf (1778), casa Cervantes, numeroase biserici si manastiri ( San Pedro el Real, San Isidro, San Placido). Monumentul inchinat lui Cervantes, statuile ecvestre ale regilor Filip III si Filip IV, Fantana zeitei Cibele (sec.18), Puente de Toledo (sec.18) s.a.



    NATURA. Predomina relieful de podis si cel muntos(91% din teritoriu,altitudine medie 660 m,locul 2 in lume,dupa Elvetia).Principala unitate de relief este Meseta Central,un podisi divizat prin lantul muntos central (Siera de Guadarrma,Sierra de Gredos,Montes de Toledo etc)in platourile vechii Castilii,in N,mai inalte(700-1000m)si usor accidentate,si platourilte Noii Cstilii,in S,mai joase(600-700m).Meseta Central este inconjurat de o serie de lanturi muntoase in NV(2665 m in picos de europa),Cordillera Iberica in NE (2312 m in Vf Sierra de Moncayo),Sierra Morena in S (1323m).In SE,paralel cu tarmul mediteranean si despartita de Sierra Morena prin campia Andaluziei=Andalucia(drenata de Guadalquivir),se desfasoara,pe c 800 km lungime,Codrillera Betica(vf. Mulhacen , din Sierra Nevada,3478 m ,alt. max. din S continentala),iar in NE se afla lantul muntilor  Pirinei/Pirineos-versantul sudic,mai inalti,cu forme alpine si ghetari actuali in partea centrala,atingand altitudine maxima,3404m ,in vf.pico d;Aneto.Ins. Canare/Islas Canaris(Grand Canria,Tenerife,La Palama,Gomer),aflate in Oceanule Atlantic ,la 100-120 km de tarmurile Africii,sunt muntoase ,de origine vulcanica(altitudine maxima 3718m in Pico de Teide in ins.tenerife,alt. maxima din Spaniei).Insulele Baleare(Mallorca,menorca,ibiza etc),aflate la 200 km E de tarmul mediteranean spaniol,au relief muntos.Clima este oceanica in NV(cu precipitatii bogate),mediteraneana in E si S (cu veri calde si secetoase,ierni blande si ploioase),continentala uscata (cu precipitatii scazute,sub 500 mm,si veri calduroase)in Meseta Central.Retea idrografica relativ saraca,principalele crsuri de apa fiin Duero(850 km,cu debitul cel mai bogar).Tajo(1010 km,din care 800 km pe terit Spaniei),Guadiana(778 km)si Guadalquivir(657 km,partial navigabil),care se varsa in Oceanul Atlantic si Ebro(928),care debuseaza in Marea Mediterana.Stepa ocupa suprafete insemnate in partea centrala,pajisti ierboase sunt dezvoltate mai ales in Pirinei,iar padurea(aproape 1/3 din suprafata Spaniei)este alcatuita in deosebi din specii de stejar si fag in regiunile montane.Fauna este cea ai specifica asociatiilor vegetale respective,Spania  adaposteste cel mai mare numar de specii africane din peninsula mediteraneene.Intre zonele ocrotite se remarca cele 9 Parcuri nationale.


    Populatia - 3999600 loc.;natalitate 9,2%,mortalitate 9%,spor atural 0,2%;speranta de viata la nastere:73,3 ani(masc) si 82,5 ani(fem);popultia urbana 7%(1997).Orase principael:Barcelona(1505,6),Valencia(739,4),Sevilla(701,9),Zaragoza(603,4),Malaga(582,1),Bilbao(358,5),Las Palmas (352,6) , Murcia(349,1) etc.Spaniolii(castilieni 72,3% , catalani 16,3% ,glacieni 8,1%,basci 2,3%)(1991);0,5 milioane  de straini(marocani,britanici,germani,portughezi,francezi etc).4 milioane de spanioli traiesc in strinatate.Cele mai populate regiuni sunt cele dinspre Marea Mediterana(Catalonia-avand drept centru polarizator Barcelona-,Valencia,Andaluzia),precum si  Castilia Noua(cu capitala la Madrid).Cel mai putin populate sunt regiunile din interiorul (Castilia Veche,Extremadura,leon) si regiunilemontane inalte.
           Culte:catolicism 96%,islamism protestantism,iudaism;
      DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE (din 1983). 17 comunitiffi autonome = Comunidades autonornes (km2; mii loc. - 1998): Andalucia (87 599; 7 236,5), Aragon (47 720; 1 183,2), Asturias (10 604; 1 081,8), Baleares/ Ins. Baleare (4 992; 796,5), Canarias/ Ins. Canare(7 447;1630,0), Cantabria (5 321; 527, 1), Castilla昭a Mancha (79 461; 1 716,2), Castilla y Leon (94 224; 2 484,6), Cataluna/ Catalonia (32 113; 6 147,6), Extremadura (41 634; 1 069,4), Galicia (29 575; 2 724,5), La Rioja (5 045; 263,6), Madrid (8 028; 5 091,3), Murcia (11314; 1 115,1), Navarra (10 391; 530,8), Pais Vasco/ Tara Bascilor (7 234; 2 098,6), Valencia (23 255; 4023,4).

    ISTORIA. La jumatatea milen. 1 i.Hr., tri枴urile iberice autohtone se contopesc cu celtii patrunsi dupa 600 i.Hr. in Pen. Iberica, for柒and populatia celtibera. Pe litoralul meridional al Spaniei, fenicienii (sec. 11-10 i.Hr.), apoi grecii (din sec. 7 !.Hr.), intemeiaza o serie de prospere colonii. Orasele feniciene trec din sec. 5 i.Hr. sub stapanirea Cartaginei, care ocupa, in 237-226 i.Hr., jumatatea sudica a pen. Victorioasa in cel de-al doilea razboi punic (218-201 i.Hr.), izbucnit chiar in Spania, Roma transforma, in sec. 2-1 i.Hr., intreaga peninsula in provincie romana (Hispania). Teritoriu intens roma歪izat, Spania a dat Imperiului Roman trei imparati, Traian, Hadrian si Teodosiu I, precum ,si o pleiada de oameni de cultura - Seneca, Martial, Quintilian, Orasius ,s.a. Posesiunile romane sunt cucerite, in sec. 5 d.Hr., de triburile germanice ale suevilor (care intemeiaza, in sec. 5-6, un mic regat in NV Spaniei), apoi de cele ale vizigolilor, care ocupa restul peninsulei (sec. 5-8). Coasta meridionala este cucerita temporar, in sec. 6-7, de Imp. Bizantin. In 711-718, Spania este ocupata de arabi, care pun bazele unui emirat (din 929, califat) independent, cu capitala la Cordoba. Din Asturia, singura provincie neocupata de arabi, incepe in sec. 8 „Reconquista". In urmltoarele sec., iau nastere, pe teritorii recu柚erite, regatele Leon, Castilia, Aragon, Navarra, Portugalia; sunt recucerite, rand pe rand, Toledo (1085), Lisabona (1147), CcSrdoba (1286), Sevilla (1248), Cadiz (1262). Destrg毒narea Califatului (1031) in mici principate maure va inlesni recucerirea de catre crestini a teritoriile ocupate de musulmani. Prin unirea Aragonului cu Castilia se constituie, in 1479, Regatul S., iar prin cucerirea Granadei, ultimul oras desinut de arabi, ia sfarsit, in 1492, „Reconquista". • In sec. 13-14, Spania cucereste ins. Baleare, Sicilia, Sardinia, incepand sa joace, in urmatoarele doua sec., un rol de prima importanta in politica europeana. La sfarsitul sec. 15 si inceputul sec. 16, Spania este, alaturi de Portugalia, principalul promotor al descoperirilor geografice, punand bazele unui intins imp. colonial. Genovezul Cristofor Columb descopera, in 1492, „Lumea Noua", iar expeditia initiata de portughezul Magellan, si el in slujba Spaniwi, realizeaza primul inconjur al lumii. In timpul domniei lui Carol I (1516-56) care, sub numele de Carol Quintul, este proclamat in 1519 imparat al Sfatului Imp. Roman, Spania devine prima putere europeanA, ingloband regatul Neapolelui. Sicilia, ducatul Milano, Prile de Jos, America Centrala 告 Meridionala, ins. Filipine. In sec. 16, Spania doban查este cel mai vast imperiu colonial si se impune ca prima putere cormerciala 告 mari氟ima a lumii. Intre 1580 告 1640 anexeaza temporar si Portugalia. Spania devenitA bastionul catolicismului in Europa, ajunge la apogeul puterii si expansiunii sale, dar inregistreaza totodata primele semnale prevestitoare ale inceputului declinului. In 1581, Olanda i告 proclama independenta; in 1581, „Invincibila Armada", flota care urma sa cucereasca Anglia, este distrusa; razboaiele impotriva Frantei se incheie dezastruos. Razboiul de 30 de ani (1618-48), apoi Pacea Pirineilor (1659) spulbera definitiv aspiratia S. la hegemonie in Europa. In sec. 17, este constransa sa cedeze Olandei, apoi Angliei, locul de prim negustor ,si navigator al Europei si sA renunte in favoarea Frantei la gloria de a poseda cea mai puternica armata terestrii de pe continent. Intre 1810 告 1826, intregul sistem colonial spaniol din America Latina se emancipeaza de sub auto毒itatea Madridului. Sec. 19, marcat de cursul descendent al puterii 告 prestigiului spaniol in lume, este o confruntare intre miscarea libe毒ala, care urmarea o centralizare pronunjata a statului, 告 conservatorii adepti ai absolu氟ismului 告 ai unei largi descentralizari pro洋inciale. In cursul primului razboi mondial (1914-18), S. ramane neutrA. In 1930 este inlaturatA dicta氟ura militaro-monarhica a lui Primo de Rivera (1923-30), iar la 14.4.1931, in urma victoriei in alegeri a partidelor republicane, este abolita monarhia ,si S. se proclama pentru a doua oara republica. Sunt adoptate masuri radicale (separarea bisericii de stat, votul universal, etatizarea averilor manastiresti etc.), care impart intreaga societate in doua tabere ireconciliabil opuse. Victoria electoralli a Frontului Popular din 6.2.1936 declan呈aza rebeliunea militara (in frunte cu gen. Francisco Franco) impotriva republicii, urmata de riYzboiul civil (1936-39). Acest conflict, de o incrancenare farA egal (soldat cu aproape 1 mil. de morti), se internationalizeaza, prin interventia Gemaniei Si Italiei in favoarea lui Franco, a URSS, Mexicului 告 BrigAzilor interna(ionale in tabAra republicana, o confruntare in plan european intre fascism si comunism. In al doilea razboi mondial, Spania se declarA neutra. in deceniile 6-7, S. cunoaste, in conditiile men氟inerii regimului de dictatura, o dezvoltare economica mai rapid (investitii externe, avantul turis柒ului etc.), izolarea internationala la care este supusa fiind atenuata de razboiul rece (Spania semneaza, in 1953, un tratat stimuland am殆lasarea de baze militare ale SUA pe terit. sau), urmata apoi de primirea, in 1955, in ONU. Deceniile 8 ,si 9 sunt marcate de rapida si eficienta modernizare a structurilor economice si social-politice, de integrarea deplin a Spaniei in comunitatea europeana, de admiterea in NATO (1982) 告 UE (1986).
    In 1992, Spania este un rol general de interes prin editia a 25-a a Jocurilor Olimpice de vara de la Barcelona, prin Expozijia Universala de la Sevilla sI proclamarea Madridului drept capitala euro殆eana a culturii pentru anul in curs. Desi deplin integrata in comunitatea vest-europeana, Spania continua, in domeniul politicii sale externe, sa dezvolte relatii preferentiale cu statele Americii Latine (Peru, Columbia, Chile, Cuba .a.) si sa extinda totodata legaturile traditionale cu natiunile Maghrebului (Maroc, Algeria, Tunisia). In alegerile legislative din 12.3.2000, P. Popular al premierului Jose Maria Aznar (care tinde sa se transforme dintr-un partid conservator traditional intr-un partid reformist de centru 查reapta) a inregistrat o victorie categorica, cucerind 183 din cele 350 de locuri din Congresul Deputtilor, ceea ce ii permite sa formeze singur noul guvern. Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol, care a constituit un front comun cu alianta de stanga, a cunoscut un esec.
        
   
1  LIMBA. Limba oficiala este spaniola (numita traditional castiliana, dupa dialectul care sta la baza limbii literare), limba materna a aproape 3/4 din pop. Face parte din familia indo-europeana, ramura romanica, grupul iberoromanic. Este o limba romanica in acelasi timp conservatoare 告 inovatoare.;ortografia a fost fixata de Academia Spaniola. Se poate recunoaste dupA faptul ca este singura limbA care foloseste semnul intrebarii ,si al exclamiirii si la inceputul propozitiei, dar rasturnate . Din spaniola provin unele cuvinte devenite internationale, care au ajuns indirect si in romana: annada, castanieta, gllerila, gitan, junta, patio, picaro, rodeo, sarabanda, siesta, sombrero, toreador. • In comunitAtile autonome din Spania sunt limbi oficiale regionale catalana, limba materna a cca 16% din pop., vorbita in E Spaniei (Catalonia), in comunitatea valenciana si in insulele Baleare, limba oficiala in Andorra, vorbita 告 in unele zone din Franta si Italia; galiciana limba materna a cca 8% din popolatie, cu un statut lingvistic disputat (limba distincta sau dialect portughez);
Spaniola este vorbita 告 de cca 4 mil. de spanioli care traiesc in afara Spaniei ocupa locul 4 pe glob, cu cca 390 mil. de vorbitori, avand cel mai mare numar de vorbitori 告 cea mai mare extensiune teritoriala dintre limbile romanice; este limba oficiala in 20 de state din America Latina (America Centrala 告 de Sud, cu exceptia Braziliei 告 a Guyanei) 告 Africa (Guineea Ecuatoriala), limba oficialAaregionala in doua state din SUA (fiind larg vorbita in SUA, ca urmare a numarului mare de imigranti hispanici), uzuala in Filipine si in cateva state din Africa de N si V. Este una din cele sase limbi de lucru ale ONU (impreuna cu araba,
chineza, engleza, franceza si rusa). Spaniola a furnizat si baza lexicala a varietati spaniole - ansamblu de varietati rezultate in urma con氟actului cu limbi negroafricane, filipineze  etc. in perioada expansiunii maritime, comerciale si coloniale a Spaniei

    
STATUL. Monarhie constitutionala ereditara  conform Constitutiei promulgate la 29.12.1978 ,si amendate ultima data in 1992. Puterea legislativa este exercitata de un Parlament bicameral - L.s Cortes Generales, format din Senat - Senado (208 membri ale,si prin vot direct, plus 40 alesi de Parlamentele regionale) . Si Congresul Deputatilor  (350 membri, alesi prin vot direct). Mandatul Parlamentului este de 4 ani. Puterea executiva este exercitata de Consiliul de Ministri condus de un presedinte (prim-mininistru). desemnat de rege si aprobat de Cortes; ceilalti ministri sunt numiti de primul ministru. Consiliul de Stat (23 membri) este organul consultativ suprem. Cele 17 regiuni se bucura de o larga autonomie, avand organe legislative ,si executive proprii. Seful statului: monarhul. Principalele partide politice reprezentate in Parlament, in urma alegerilor legislative din 12.3.2000: In Congresul Deputatilor, P. Popular (f. 1976) - 183 locuri (44,6%); P. Socialist Muncitoresc Spaniol (f. 1879) - 125 locuri (34,1%); Stanga Unita, alianta electorala, cuprinzand P. Comunist din Spania (f. 1922), P. Actiunii Socialiste (f. 1879), Stanga Republicana (f. 1934), P. Socialist Unit din Catalunya, P. Comunistilor din Catalunya ,s.a. - 8 locuri (5,5%); ConvergenaA ,si Uniune, alianta de partide cuprinzand Convergenta Democratica din Catalunya si Uniunea DemocratA din Catalunya - 15 locuri (4,2%); P. Nationalist Basc - 7 locuri (1,5%). In Senat: P. Popular -1261ocuri; P. Socialist Muncitoresc Spaniol - 621ocuri; Convergenll 告 Uniune - 8 locuri; P. Nationalist Basc - 6 locuri.



ARMATA. Integrata in structurile NATO din 1982, S. are armata structurata pe trei domenii - terestru, maritim si aerian - ,si bazatA pe serviciul militar obligatoriu de 91uni. Din ian. 2003 se va trece, treptat, la serviciul militar bazat pe voluntariat. Din 1989 pot face parte din serviciile armatei si femeile. Trupele de uscat insumeaza 120 000 militari (81 000 recruti - 1999), din care 14 600 in garni津oanele din insulele Baleare, Canare si din N Africii. In ultimii ani s-a realizat o forta de interventie rapida ce cuprinde Legiunea spaniola (similara Legiunii franceze) si trupe aeropurtate. O brigada de aviatie cu 170 elicoptere (din care 40 de atac) este inclusa in structura armatei de uscat. Marina are 7 baze navale (El Ferrol, Rota, Cadiz, Cartagena,s.a.) 告 36 950 militari (10 700 recruti - 1999), inclusiv 6 900 puscasi marini ,si 860 militari in fortele aeriene auxiliare. Aviatia organizata ca serviciu independent din 1939, are 4 co柒andamente operationale (central, rasaritean, al stramtorilor si al Canarelor) si 29 100 militari (11 000 recruji - 1999). Din dotare sunt de amintit c. 700 tancuri (210 AMX-30, 164 M-48 ASE, 294 M-60 .a.), portavionul Principele de Asturias (pentru avioane cu decolare verticala si elicoptere), 8 submarine, 17 fregate (11 echipate cu rachete), 31 nave de patrulare, c. 230 avioane de lupta (inclusiv 65 Mirage F-1, 87 EF/A-18, 35 F-5 B), mai multe sute de elicoptere, avioane de transport C 130 Hercules, 21 avioane de recunoa,stere. In 1999 s-au alocat pentru apArare 928 md. pesetas (in 1998: echivalentul a 7,3 md. $ - 186 $/loc. - 1,3% din PIB).
     


ECONOMIA. Tara cu economie dezvoltata, situata in randul primelor 10 state ale lumii ca volum al PIB, care a crescut de la mai puein de 400 md. $ inainte de 1989 la aproape 700 md. $ in prezent. Aceste schimburi structurale au ge歪erat o inflatie ridicata (temperat5 abia in ultimii ani, 2,3%, 1999) ,si cel mai ridicat nivel al ,somajului din UE (16%, 1999). Industria prelucratoare, devenita principala ramura a economiei spaniole in deceniul 7 al sec. 20, ocupa in prezent locul secund, dupa servicii (concentreaza c. 1/3 din pop. activA 告 contribuie cu c. 30% la PIB). Desi  foarte diversificata, are ca puncte forte ind. alimentara (ulei de masline - locul 1 pe glob, obtinut indeosebi in Andaluzia, vin - locul 4 pe glob, cu renumitele vinuri de Alicante, Malaga, Xeres .a., zahar, cu o largA raspandire geografica, textila ,si de pielarie. (concentrate indeosebi in Catalonia 告 in unele ora呈 precum Cordoba, Salamanca) - ramuri tradi氟ionale -, siderurgia (cu 4 concentrari: Vizcaya, Asturia, Catalonia 告 Sagunto), metalurgia neferoasa (indeosebi aluminiu, cupru 告 zinc: Valladolid, Bilbao, Barcelona, Cartagena .a.), constructia de masini (autovehicule, nave maritime, avioane etc.), prezenta indeosebi in marile ora呈 告 in apropierea acestora (Barcelona, Sevilla, Oviedo, Toledo, Zaragoza, Madrid, Valladolid, Bilbao .a.), rafinarea petrolului (peste 60 mil.t capacitate; Cartagena, La Coruna, Tarragona, Bilbao ,s.a.), ind. chimica, diversificata (prezentA mai ales in Catalonia - in principal in Barcelona -, dar 告 in centre ca Madrid, Guipuzcoa, Santander, Valencia S.a.). Mai recent, dupA intrarea in UE, s-au dezvoltat puternic electronica 告 informatica. Desi dispune de unele resurse minerale (mercur - fiind unul dintre principalii pro查ucatori mondiali -, sare, pirite, sulf, potasiu, plumb, zinc, argint), acest domeniu nu joaca un rol important in economie.; Spania este nevoita sa importe o serie de materii prime, indeosebi petrol (peste 50 mil. t anual), min. de fier, huila .a. Zootehnia este axata pe cre含erea porcinelor (locul 3 in Europa 告 6 pe glob) 告 ovinelor (locul4 in Europa,si 11 pe glob), urmate de bovine. O alta importanta activitate ec. este pescuitul: c. 1,5 mil. t anual (locul 5 in Europa). Reteaua de transport este dezvoltata 告 diversificata (exista, intre altele, 9 000 km de autostrazi). Spania dispune, alaturi de Italia, Franta 告 SUA, de cea mai dezvoltata ind, turistica din lume. Balanta comerciala a ramas deficitara ,si in ultimul deceniu al sec. 20. Schimburile comerciale au ajuns la o valoare remarcabila (250 md. $, 1999), importurile devansand exporturile cu c. 25 md. $. Comert exterior (md. pesetas - 1998): 36 128,0, din care 16 290,0 export (echipament ind. 22%, mijloace de transport 22%, prod. semifabricate 21%, prod. agro-alim. 15%, bu歪uri ind. de larg consum I1% .a.) 告 19 838,0 import (echipament ind. 26%, prod. semi柏abricate 22衰o, mijloace de transport 16%, bunuri ind. de larg consum 13%, prod. agro柑lim. 12%, combustibili minerali 7% ~.a.). Principalii parteneri: la export - Fran(a 18,3衰o, Gernlania 13,4%, Italia 9,8%, Portugalia 9%, Marea Britanie 8,1%, SUA 4,4% .a.; la import - Franta 17,4%, Gennania 14,8%, Italia 9,4%, Marea Britanie 8,1%, SUA 6,3% ,s.a.



TURISMUL. 47 700 000 turisti straini - locul 4 pe glob (1998; de regula, 50-60 mil., ocupand constant unul din primele locuri pe continent); venituri din turism: 27,3 md. $ - locul 4 pe glob. Predomina turismul cultural-istoric (legat de marea bogatie de monumente istorice, arhitectonice 告 de arta) ,si balneo柒aritim. Principalele zone sau obiective: Andaluzia (principalele centre: Granada, Sevilla, Cordoba ,si Cadiz) ,si partea centrala a Castiliei (cele mai importante puncte de atrac(ie: Madrid, Escorial, Toledo, Avila, Segovia, Guadalajara), ambele zone renumite prin bogatia de castele (sau cetati, palate, case vechi, manastiri, biserici, statui, muzee etc. (de exemplu, palatul maur Alhambra din Granada; catedrala - cu sarcofagul lui Cristofor Columb -, Torre del Oro, palate in Sevilla; Marea Moschee - apoi catedrala -, podul maur peste Guadalquivir s.a. in Cordoba; Casa Cervantes 告 Muzeul Prado in Madrid; biserica Santa Maria de la Fuente si palatul din Guadalajara; cetatea Alcazar ~i bisericile romanice din Segovia; podul ' Alcantara 告 casa-muzeu El Greco din Toledo: catedrala ,si universitatea din Avila; com殆lexul arhitectonic - palat regal, manastire. mausoleu etc. - din Escorial etc.); o serie de orase disparate ce prezinta importanta din aceleasi motive, intre care Salamanca (vechea catedrala, Plaza Mayor, cu primaria .a.), Valladolid (universitate ~i vechi biserici .a.), Zaragoza (vestigii romane, palatul suveranilor mauri, catedrale etc.), Santiago de Compostela (unul dintre principalele locuri de pelerinaj din Europa legate de Sf. Ion); tarmul medi氟eranean, cu o multime de statiuni balneo柚limaterice, grupate in principal in patru sectoare (de la N la S): Costa Brava (San Felix de Guixols, Tossa del Mar, Lloret del Mar, Blanes .a.) - avand ca punct nodal Barcelona -, Costa Dorada (Mataro, Castelldefels, Salou .a.), Costa Blanca (Calpe, Benidorm ,s.a.), desfa吟rata intre doua importante centre turistice (Valencia - avand ,si multe monu柒ente istorice 告 de arta, intre care catedrala si universitatea - si Alicante) ,si Costa del Sol (Torremolinos, Marbella, Estepona .a.), cel mai intins (se desfa~oara intre Cabo de Gata 告 Gibraltar; include 告 orasul istoric Malaga, cu fortareata maura, catedrala, muzee etc.); Ins. Baleare (cu unele dintre cele mai cautate statiuni balneoclimaterice din lume - Palma de Mallorca, Puerto Soller .a. pe ins. Mallorca, Port Mahon, pe ins. Menorca, Ibiza, pe insula omonima .a. -, plus monumente istorice ,si de arta); statiunea balneoclimaterica San Sebastian (pe tarmul atlantic, in Golful Biscaya), muntii Pirinei 告, respectiv, Sierra Nevada, cu staliuni montane 告 de sporturi de iarna etc.
        




 Bibliografie -  Enciclopedia Euopei:  Ed. Meronia
                         Autori: Horia C. Matei, Ion Nicolae, Caterina Radu
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica