referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Oceanul Pacific

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Insulele oceanice, numite şi Oceania, s-au format pe locurile vulcanilor subacvatici. Oceanul Pacific conţine mai mult de 30.000 de astfel de insule, dar suprafaţa lor totală se ridică la doar 0,25% din cea a oceanului propriu-zis. În unele zone, în special în Pacificul de Sud, uscatul se formează pe părţile mai ridicate ale recifului de corali. Partea estică a oceanului este mai săracă în insule, cele mai importante fiind: Insulele Galápagos, Insulele Aleutine şi Insulele Hawaii...

Varianta Printabila 


1                             Oceanul Pacific

    Oceanul Pacific este cel mai mare şi mai adnc dintre cele patru oceane ale lumii. El ocupă mai mult de o treime din suprafaţa Terrei şi conţine mai mult de jumătate din rezerva mondială de apă. El poate fi mpărţit n două zone distincte: Pacificul de Nord (la nord de Ecuator) şi Pacificul de Sud (la sud de Ecuator). Numele de Pacific, care nseamnă liniştit, i-a fost dat  de navigatorul portughez Ferdinand Magellan n 1520.
    Oceanul Pacific este mărginit la est de ţărmurile Americii de Sud şi de Nord, la nord de strmtoarea Bering, la vest de continentul asiatic, arhipelagul Malay şi Australia, iar la sud de Antarctica. n sud-est este delimitat arbitrar de Oceanul Atlantic de strmtoarea Drake de-a lungul meridianul de 68, iar n sud-vest separarea de Oceanul Indian nu este exact definită. Excluznd mările mărginaşe din partea de vest, Oceanul Pacific are o suprafaţă de aproximativ 165 de milioane de kilometri pătraţi, mult mai mare dect suprafaţa totală a uscatului. Lungimea sa atinge punctul maxim (15.500 km) ntre strmtoarea Bering şi Antarctica, iar lăţimea maximă, ntre Panama şi peninsula Malay, este de 17.700 km. Adncimea medie este de 4.282 m, iar adncimea maximă este de 11.033 m n groapa Marianelor. Aceasta este şi adncimea maximă cunoscută pnă n prezent.
    Pacificul este cel mai vechi ocean, cele mai vechi roci descoperite datnd de aproximativ 200 de milioane de ani. De-a lungul ţărmurilor placa tectonica oceanică se subduce celei continentale, presiunea rezultată la contact cauznd cutremurele şi vulcanii ce au adus acestei zone numele de “Cercul de foc al Pacificului”. Cele mai mari insule din regiunea vestică formează arhipelaguri vulcanice ce s-au ridicat din marginea răsăriteană a plăcii Euroasiatice. Cele mai importante sunt Japonia, Taiwan, Filipinele, Indonezia, Noua Guinee şi Noua Zeelandă. Insulele oceanice, numite şi Oceania, s-au format pe locurile vulcanilor subacvatici. Oceanul Pacific conţine mai mult de 30.000 de astfel de insule, dar suprafaţa lor totală se ridică la doar 0,25% din cea a oceanului propriu-zis. n unele zone, n special n Pacificul de Sud, uscatul se formează pe părţile mai ridicate ale recifului de corali. Partea estică a oceanului este mai săracă n insule, cele mai importante fiind: Insulele Galpagos, Insulele Aleutine şi Insulele Hawaii.
     Curenţii de suprafaţă n Pacificul de Nord pot fi mpărţiţi n două mari circuite. n nord Circuitul Subarctic cuprinde Curentul Alaskăi şi Curentul Subarctic. Partea principală a Pacificului de Nord este dominată de circuitul Nord-Central. El cuprinde Curentul Pacificului de Nord, Curentul Californiei, rece şi ncet, şi Curentul Japoniei, cald şi rapid. n apropierea Ecuatorului Contracurentul Ecuatorial desparte cele două părţi ale marelui ocean. Pacificul de Sud este dominat de Circuitul Sud-Central. El cuprinde Curentul Pacificului de Sud, Curentul Mentor şi Curentul rece al Perului.
    Majoritatea vieţii animale şi vegetale ale Pacificului este concentrată pe margini. Coastele Perului şi Chile-lui se găsesc din abundenţă scrumbii, ce asigură o mare parte din consumul mondial de peşte. Pe baza pescăruşilor ce se hrănesc cu scrumbii s-au pus bazele unei profitabile industrii de ngrăşăminte naturale. Pacificul de Nord-Vest, incluznd Marea Japoniei şi Marea Okhotsk, este ncă una dintre principalele zone de pescuit de pe glob. Recifurile de corali bogate n viaţă marină ating apogeul n Marea Barieră de Corali, care are o lungime de 2.010 km de-a lungul coastei de nord-est a Australiei. Tonul este o altă resursă importantă a Pacificului, flotele mai multor ţări căutnd bancurile ce pot uneori traversa ntreg oceanul. Resursele minerale ale Pacificului au nceput şi ele să fie exploatate. Platformele Continentale din largul Californiei, Alaskăi, Chinei şi Indoneziei conţin petrol, ce este exploatat n prezent. Explorarea fundului oceanului a dezvăluit importante resurse de mangan şi fier, sub forma unor noduli ce uneori conţin şi alte minerale cum ar fi cupru, cobalt şi nichel. n prezent se cercetează posibilitatea nceperii unor operaţiuni miniere de exploatare a acestor depozit.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica