referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Grupa Muntilor Bucegi

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Astfel natalitatea înregistrează valori mijlocii, mortalitatea are valoarea medie pe ţară, iar sporul natural este de –0,6% . Densitatea populaţiei are valori mari în zonele depresionale şi în culoarele de vale (peste 100 locuitori pe km2) şi sub 25 locuitori pe km2 în celelalte zone...

Varianta Printabila 


1
GRUPA  MUNŢILOR  BUCEGI


     Aşezare si limite. Această grupă montană se află n extremitatea estică a sectorului Carpaţilor Meridionali. La est sunt delimitaţi de Valea Prahovei, la vest de Valea Dmboviţei, la nord de Depresiunea Braşov, iar la sud de Subcarpaţii Curburii.
    Relief. Grupa Munţilor Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpaţilor Meridionali şi al ntregului lanţ carpatic, n timpul orogenezei alpine care a ţinut din Cretacic pnă la nceputul Cuaternarului. Catena carpatică s-a definitivat n timpul Erei Neozoice, n urma ultimelor faze ale orogenezei alpine. Carpaţii Meridionali, deci şi grupa Bucegilor, au fost nălţaţi n bloc, cu cca 1000 m, la sfrşitul Neogenului şi nceputul Cuaternarului.
    Calcarele şi conglomeratele dau un pitoresc specific Bucegilor. Caracteristice sunt şi cele trei etaje de platforme netede sau uşor ondulate: platforma Borăscu, cu pajişti alpine folosite vara pentru păşunatul oilor; platforma Ru este, mai neregulată ca nivelare; platforma Gornoviţa sau a Predealului, cu fneţe şi aşezări omeneşti permanente şi sezoniere.
    Grupa acestor munţi cuprinde următoarele unităţi fizico-geografice: M. Bucegi care au cea mai mare altitudine n Vf. Omu (2505 m); M. Leaota, cu altitudini de 2133 m n vrful cu acelaşi nume; M. Piatra Craiului, cu maxima altitudine de 2238 n Vf. Omu (Baciului), cu aspectul unei creste alcătuită predominant din calcare; Măgura Codlei (1292 m), n extremitatea vestică a Depresiunii Braşov. Din această grupă fac parte şi zonele depresionare: Culoarul Rucăr-Bran, unde se află pasul Giuvala (1240 m), situat ntre Piatra Craiului şi M. Bucegi-Leaota; Culoarul Prahovei care formează limita estică a grupei.
    Clima. Este tipic montană, cu temperaturi medii anuale de 2-6 OC, care, la peste 1800 m altitudine, au valori de 0-2OC, cu precipitaţii abundente de 800-1200 mm, şi chiar peste, la marile altitudini, cu vnturi puternice. Climatul alpin apare ndeosebi n Bucegi şi Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale sub 2OC, precipitaţii cu valori foarte mici şi vnturi extrem de puternice.
    Apele. Reţeaua hidrografică este alcătuită n principal din rurile Prahova, Ialomiţa, Dmboviţa şi Brsa. Lacurile sunt reprezentate de acumulările antropice, utilizate n scopuri hidroenergetice, amenajate pe cursul Ialomiţei şi pe cel al Dmboviţei.
    Vegetaţia. Este dominată de păduri, care la rndul lor cuprind etajul fagului, care urcă pnă la 1200 m, şi etajul coniferelor, care urcă pnă la limita superioară a păduri. Zona păduri este urmată de zona alpină, numită şi “stepa rece”, dominată de pajişti, mpestriţate la partea inferioară cu tufişuri de enupăr şi jneapăn sau alţi arbuşti pitici.
   

1 Fauna. n pădurile de foioase fauna este reprezentată de mistreţ, iepure, lup, vulpe, pisică sălbatică, alături de specii pătrunse fie din silvostepă, cum este iepurele, fie din etajul coniferelor (căprioara, veveriţa). Pădurile de munte sunt populate cu animale de interes cinegetic: urs, cerb, rs, apoi cocoşul de munte şi găinuşa de alun, dintre păsări. n zona alpină apar capra neagră şi acvila de munte. Apele reci de munte sunt populate cu păstrăv, iar către altitudini mijlocii apar cleanul şi mreana.
    Solurile. Sunt corelate cu roca şi clima, precum şi cu vegetaţia. Solurile argiloiluviale (cenuşii şi brun-roşcate), numite argiluvisoluri, apar n munţii nu prea nalţi. n climatul răcoros şi umed apar solurile brune şi brune acide, iar sub pădurile de fag şi răşinoase sunt solurile podzolice, sărace n humus. Etajarea se ncheie cu solurile alpine brune acide, de climat rece, precipitaţii abundente şi vegetaţie de pajişte.
    Rezervaţiile. Cuprind: rezervaţia forestieră Sinaia, rezervaţia floristică şi faunistică Piatra Craiului şi rezervaţia de peisaj şi de floră Bucegi.
    Resursele naturale. Principalele resurse ale grupei le formează pădurile de foioase şi răşinoase, valorificate n industria de prelucrare a lemnului; păşunile şi fneţele naturale favorizează creşterea bovinelor şi a ovinelor. Potenţialul hidroenergetic al Ialomiţei şi Dmboviţei este valorificat n hidrocentrale.
    Populaţia. Masivitatea, altitudinile mari, fragmentarea redusă au influenţat instalarea aşezărilor stabile n culoarele de vale şi n zona depresionară a culoarului Rucăr-Bran. Fenomenele demografice influenţează evoluţia demografică a populaţiei. Astfel natalitatea nregistrează valori mijlocii, mortalitatea are valoarea medie pe ţară, iar sporul natural este de –0,6% . Densitatea populaţiei are valori mari n zonele depresionale şi n culoarele de vale (peste 100 locuitori pe km2) şi sub 25 locuitori pe km2 n celelalte zone.
    Aşezările urbane. Oraşele regiunii fac parte din categoria oraşelor mici (sub 25000 locuitori), cum sunt: Buşteni, Sinaia, Azuga şi Predeal, acesta din urmă fiind oraşul aflat la cea mai mare altitudine din ţară 1220 m .
    Aşezările rurale. Satele, de mărime mică (sub 500 locuitori) şi mijlocie (ntre 500-1500 locuitori), sunt de tip risipit sau mprăştiat, cu gospodăriile despărţite prin fneţe şi păşuni, cum sunt cele din platforma Banului, sau de tip adunat n bazinele depresionare.
    Agricultura. Terenurile arabile sunt reduse şi solurile au fertilitate redusă. Culturile sunt restrnse, mai ales pe versanţii nsoriţi şi n depresiuni; predomină cele de cartofi şi porumb. Păşunile şi fneţele au favorizat dezvoltarea creşteri bovinelor mai ales n arealele aparţinnd judeţelor Argeş şi Braşov. Creşterea ovinelor, mai ales a celor din rasa ţurcană, are vechi tradiţii n satele brănene şi pe cursul superior al Prahovei. La Azuga este o unitate industrială de prelucrare a lnii şi o fabrică de bere.
    Industria. Industria energiei electrice este prezentă prin valorificarea potenţialului hidroenergetic al Ialomiţei şi al Dmboviţei. La Sinaia funcţionează o ntreprindere de mecanică fină, la Buşteni una din domeniul industriei celulozei şi hrtiei, iar la Azuga o ntreprindere pentru sticlărie.
    Transporturile. Sunt prezente ndeosebi pe Valea Prahovei, pe care se află instalate magistrala feroviară Bucureşti-Ploieşti-Braşov-Arad-Curtici şi artera rutieră europeană E60 (Bucureşti-Ploieşti-Braşov-Trgu Mureş-Cluj-Napoca-Oradea-Borş).
    Turismul. Activitatea turistică s-a dezvoltat datorită potenţialului ridicat oferit de Valea-Prahovei, abruptul Bucegilor şi stncile binecunoscute “Babele” şi “Sfinxul”, carstul de pe Valea Ialomiţei, Culoarul Rucăr-Bran, masivul Piatra Craiului cu peştera şi cheile Dmbovicioarei, apoi staţiunile climaterice Sinaia, Poiana Ţapului, Buşteni şi Predeal.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica