referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Romania - caracterizare fizico-geografica

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Populaţia: este formată în majoritate de români 89,4%, maghiari 7,1%, ţigani 2%, germani, ucrainieni, ruşi-li¬poveni, turci, tătari. În afara graniţelor trăiesc peste 8 mil. de români, atât imigraţi în Europa occidentală, Canada, SUA, Australia, America de Sud (cei mai mulţi în ultimele decenii), cât şi din ţările vecine unde trăiesc comunităţi mari de români. Concentrarea max. a pop. în zonele de câmpie (peste 55%), îndeosebi în zona capitalei (1.000 loc./km2). În zona de munte (5% din populaţie) densitatea loc. este slabă...

Varianta Printabila 


1 Romnia
Denumirea oficială: Romnia
Capitala: Bucureşti (2 mil. loc.)
Limba oficială: romna
Suprafaţa: 237.500 km2
Locuitori: 22,77 mil. (96 loc./km2)
Religia: ortodoxie 87%; catolicism 5%; protestantism, greco-catolicism
Moneda: leul
Forma de guvernămnt: republică
Ziua naţională: 1 decembrie

Geografie: Romnia este aşezată n SE Europei Centrale, la N de Peninsula Balcanică. Limite: Ucraina (N şi E), Republica Moldova, M. Neagră (E), Bulgaria (S), Iugoslavia (SV), Ungaria (V). Geografie fizică: Romnia are un relief variat: cmpii 36% din teritoriu, dealuri şi podişuri 33% şi munţii 31%. Cmpiile se desfăşoară de-a lungul Dunării: Cmpia Romnă, Cmpia Dunării de Jos (alt. max. 300 m), şi de-a lungul graniţei de V, Cmpia de Vest (alt. max. 170 m). Dealurile sunt prezente att n interiorul arcului carpatic: depresiunea colinară a Transilvaniei, ct şi n exteriorul lui: Podişul Moldovei (n E), Podişul Dobrogei (SE), podişul Getic, n S şi SV, şi colinele din V. Carpaţii romneşti, au forma unui arc n mijlocul ţării, pornind din N teritoriului, curbndu-se n zona din N Buzăului, pentru a se nchide arcul n V, cu masivul Bihor. Se disting: Carpaţii Orientali ce se ntind de la graniţa nordică pnă n Valea prahovei, desfăşuraţi pe trei şiruri longitudinale, diverse ca origine şi cu altitudini moderate; n E rocă sedimentară, n centru rocă cristalină: Munţii Rodnei; vf. Pietrosul Rodnei (alt. max. 2.305); n V, rocă vulcanică (vulcani stinşi): Călimani cu vf. Pietrosul (alt. max. 2.102 m) şi Gurghiului; Carpaţii Orientali au mai multe depresiuni; mai importante: Maramureş, depresiunea Braşov. Carpaţii Meridionali se ntind ntre valea Prahovei, valea Cernei şi a Timişului, mult mai masivi şi mai nalţi: Munţii Făgăraş cu vf. Moldoveanu (alt. 2.544 m). Aici există lacuri glaciare. Ei sunt străbătuţi de defileurile Oltului şi Jiului (ruri ce se varsă n Dunăre); depresiunea Petroşani. Carpaţii Occidentali se ntind ntre Defileul Dunării de la Porţile de Fier, cel mai lung din Europa (144 km), n S pnă la Someş, n N. Ei cuprind: Munţii Banatului, Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Apuseni. Sunt mai scunzi şi nchid multe depresiuni: Almăjului, pe Nera, Ţara Moţilor, pe Arieş, Zarandului, pe Crişul Alb. n Munţii Apuseni sunt fenomene carstice (Peştera Scărişoara), monumente ale naturii. O zonă specifică n Romnia: Delta Dunării (4.340 km2 n Romnia) care din 1990 este declarată rezervaţie a biosferei. n SE, litoralul Mării Negre, teren cu puţină vegetaţie. Majoritatea apelor fac parte din bazinul Dunării (1.075 km pe teritoriul Romniei): Someşul, Mureşul, Crişurile, afluenţi ai Tisei (care la rndul său se varsă n Dunăre), Jiul, Oltul, Argeşul, Ialomiţa, Siretul, Prutul. Există peste 3.000 de lacuri. n Cmpia Romnă o serie dintre ele au fost desecate n anii socialismului aducnd prejudicii ecosistemului şi fiind cauza unor inundaţii ale Dunării.  Clima: este temperat-continentală moderată (cu influenţe oceanice, baltice sau pontice) n regiunile mai joase. Temp. medie anuală peste 12C n S, şi sub 0C pe nălţimi. Precipitaţiile ntre 250-500 mm/an n Dobrogea şi cca. 1.500 mm/an n munţi. Floră şi faună: Pădurile ocupă 32% din terit.. Predomină pădurile de foioase (fag, stejar, ulm, carpen, tei); păduri de conifere (molid, brad, pin, zadă), mi mari n Carpaţii Orientali. Fauna: cerbi, căprioare, urşi, lupi, vulpi, mistreţi, şi faună rară: rsul, capra neagră, cocoşul de munte; peşte: moruni, nisetri, scrumbii de Dunăre şi lostriţe (un fel de peşte arhaic); pelicanii, călifarii, vidrele şi lebedele n Delta Dunării sunt ocrotite de lege (ncă se mai practică braconajul). Numeroase rezervaţii naţionale şi parcuri naţionale (Retezat; cea mai veche, din 1935); Rezervaţia Delta Dunării a complexului lagunar Razelm, a cursului inferior al Dunării (Isaccea-Tulcea). Populaţia: este formată n majoritate de romni 89,4%, maghiari 7,1%, ţigani 2%, germani, ucrainieni, ruşi-lipoveni, turci, tătari. n afara graniţelor trăiesc peste 8 mil. de romni, att imigraţi n Europa occidentală, Canada, SUA, Australia, America de Sud (cei mai mulţi n ultimele decenii), ct şi din ţările vecine unde trăiesc comunităţi mari de romni. Concentrarea max. a pop. n zonele de cmpie (peste 55%), ndeosebi n zona capitalei (1.000 loc./km2). n zona de munte (5% din populaţie) densi-tatea loc. este slabă. Rata natalităţii: 11,6‰; a mortalităţii: 11,5‰. Rata pop. urbane: 55%. Resurse şi economie: R. este o ţară n tranziţie de la o econ. socialistă la o economie de piaţă care a avut după 1990 un ritm lent de aplicare a reformei (pnă n 1996-1997). Dintre ţările foste socialiste, a beneficiat mai puţin de sprijin financiar internaţional, datorită regimului politic. Econ. R. este industrial-agrară. Ramurile ind. diversificate şi răspndite pe ntreg terit. R. sunt: metalurgie neferoasă, siderurgie, petrochimie, ind. lemnului, constr. de nave, textile, pielărie, alimentară, care au suferit după 1989, datorită ntrzierii restructurării ind. şi precarităţii investiţiilor. Agric. este lipsită de maşini şi utilaje moderne, de ngrăşăminte. Există o reţea foarte bogată de irigaţii care nu poate fi utilizată. Se cultivă: gru, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, floarea-soarelui, plante industriale, tutun, viţă de vie: Creşterea animalelor: bovine, ovine, porci, păsări a suferit o nsemnată diminuare n procesul privatizării insuficient asistate de o legislaţie fermă şi a lipsei de capital financiar. R. are numeroase resurse min., . dar reduse ca pondere: cărbuni (lignit), aur, argint, lemn, uraniu, sare (rezerve importante). Petrolul şi gazele naturale nu satisfac consumul intern. Turismul a suferit un recul după 1989, n prezent se trece la privatizarea hotelurilor de pe litoral, la crearea unei reţele de turism rural. Econ. R. a suferit de pe urma embargoului impus Iraqului şi noii Iugoslavii.
1 Transporturi şi comunicaţii: căi ferate (n mare parte electrificate); căi rutiere, flotă comercială. Infrastructura căilor de comunicaţie din R. este printre cele mai deteriorate din Europa. Cu colaborare internaţională s-a trecut la realizarea unui program de modernizare a autostrăzilor, se creează o cale transeuropeană Rotterdam-Constanţa, care va dezvolta transportul fluvial; alta Asia Centrală-Constanţa, pentru transportul petrolului. Aeroporturi: Bucureşti (Otopeni) internaţional; Timişoara, Constanţa, Cluj etc. Oraşe: Constanţa (port la M. Neagră), Timişoara, Cluj-Napoca, Galaţi (port dunărean la care au acces şi nave oceanice), Braşov, Craiova, Ploieşti, Iaşi, Oradea, Arad, Tg. Mureş, ş.a. Universităţi la Iaşi (1860), Bucureşti (1864), Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Braşov. Istoria: n spaţiul R. şi n Balcani trăiau n mileniul II . Hr. triburile tracilor (neam indo-european): din sec. VI . Hr. sunt atestate n izvoarele greceşti existenţa geţilor n reg. Dunării de Jos şi n zona din S Carpaţilor; izvoare latine amintesc de existenţa dacilor n Banat şi Transilvania. Regele Burebista (cca. 70-44 . Hr.) unifică terit. dintre Carpaţii Păduroşi, Nistru şi Munţii Balcani şi M. Neagră (n timpul lui Caius Iulius Cae-sar), lund naştere regatul Daciei; regele Decebal (87-106) va purta cu romanii trei războaie; ntre 87-89 cu Domiţian, 101-102 şi 105-106 cu mp. Traian, n urma cărora Dacia devine provincie romană. Populaţia daco-romană, care a stat la baza etnogenezei va adopta limba latină, n primele secole d. Hr. formndu-se limbă străromnă, unitară pe tot terit. locuit an-terior de daci, apoi limba romnă, singura limbă romanică din Europa estică. Creştinarea pop. romn se face din primele sec., de jos n sus, ct teritoriul R. se afla ncă n cadrul Imp. Roman (pnă n 273/275 la retragerea aureliană), rămnndu-se n cele din urmă n cadrul Bisericii răsăritene subordonate patriarhiei de la Constantinopol, de rit ortodox. Din sec. IV, o serie de popoare migratoare trec peste terit. R. şi temporar şi impun controlul, ntrziind cristalizarea statală: goţi, huni, gepizi, avari, slavi (sec. VI) pecenegii şi cumanii n zonele extracarpatice, tătarii după 1241 anul marii năvăliri n Europa. Slavii vor fi asimilaţi; limba romnă va asimila de asemenea cuvinte slave. Pop: autohtonă s-a numit pe sine „romni”, perpetund amintirea Romei străbune. La sf. sec. IX, ungurii veniţi din Asia se stabilesc n Partonia; fiind oprită expansiunea lor spre V (mijl. sec. X), se ndreaptă spre răsărit şi n sec. XI-XIII reuşesc să-şi impună stăpnirea asupra formaţiunilor statale romneşti (voievodate) şi includ Transilvania ca voievodat autonom n regatul ungar. n sec. XII-XIII sunt colonizaţi n Transilvania secui şi saşi. n sec. XIV, după slăbirea presiunii tătare se creează state de sine stătătoare n Ţara Romnească (1330) şi Moldova (1359). După sec. XIV pnă la sf. primului război mondial, romnii vor trăi n trei state (principate) separate, care aveau strnse legături de limbă, econ.-sociale, culturale şi politice. Presiunea statelor vecine, Polonia şi Ungaria (de rit catolic), a dus la nenumărate conflicte militare. n sec. XIV, Imp. Otoman ajunsese la Dunăre cu hotarele sale şi principatele romne vor duce o luptă aprigă, continuă, pentru păstrarea independenţei statale, existenţei etnice şi religioase, prin rezistenţă militară sau folosind cu abilitate rivalităţile dintre marile state vecine. n 1526 (bătălia de la Mohacsz) regatul ungar dispare şi aceste principate vor recunoaşte suzeranitatea Porţii Otomane, păstrndu-şi nsă autonomia internă, religia, cultura. n 1600 este prima ncercare de unificare a principatelor locuite de romni, sub Mihai Viteazul, care nu durează nsă. n 1699 prin Tratatul de pace de la Karlowitz ntre Imp. Habsburgic şi cel Otoman, Transilvania este cedată celor dinti. Din sec. XVIII terit. R. devine obiect de dispută şi cmp de luptă al imperiilor vecine: Imp. Otoman, Rusia şi Imp. Habsburgic. Austria anexează Oltenia (1718-1739); Banatul (1718-1918) şi Bucovina (1775-1918); Rusia terit. Moldovei („Basarabia”) dintre Prut şi Nistru (1812-1918). ncepnd din 1821 (eliminarea regimului fanariot instaurat la nceputul sec. XVIII) şi apoi din 1848 (revoluţie integrată n cea general europeană), societatea romnească din provinciile istorice este racordată structurilor politice şi econ.-sociale ale Europei. n 1859: unirea Principatelor (Ţara Romnească şi Moldova) care aleg acelaşi domnitor; noul stat naţional, o monarhie constituţională, adoptă n 1862 numele de Romnia. n 1866 sub domnia principelui, apoi regelui (1881) Carol I de Hohenzollern-Sigmlaringen (1866-1914), care va da ţării o dinastie care de la a treia generaţie se va numi de Romnia, unirea Ţărilor Romne devine definitivă şi va fi recunoscută pnă n 1881 de toate statele europene. n 1877 participă n mod hotărtor alături de Rusia n războiul antiotoman n urma căruia prin Tratatul de pace de la Berlin (1878) se recunoaşte independenţa de stat a Romniei; se restabileşte autoritatea R. asupra Dobrogei. n 1916 Romnia intră n război alături de Antantă, mpotriva Puterilor Centrale. Prin voinţă populară se unesc n 1918 cu R.: Basarabia (martie 1918), Bucovina (nov. 1918); n urma hotărrii Marii Adunări Naţionale ntrunite la Alba Iulia se decide la 1 decembrie 1918, unirea Transilvaniei cu R.. Prin Tratatul de la Versailles (1919-1920) sunt recunoscute aceste realităţi istorice. n 1919 R. este membru fondator a Societăţii Naţiunilor. n perioada interbelică, paralel cu procesul de modernizare a statului, R. se apropie de democraţiile occidentale. n al doilea război mondial R. este constrnsă să cedeze Basarabia şi Bucovina de N U.R.S.S.-ului (iunie 1940), iar prin Dictatul de la Viena să cedeze Ungariei NV Transilvaniei (aug. 1940) şi Bulgariei partea de S a Dobrogei/Cadrilaterul (septembrie 1940). Regele Carol II abdică n septembrie 1940, iar generalul Antonescu, care instituie un regim autoritar, se alătură Germaniei mpotriva U.R.S.S. La 23 august 1944 mareşalul Antonescu este arestat din ordinul regelui Mihai al R. (19401947); Romnia trece de partea Puterilor Aliate (ntr-un moment cnd nu era ncă clar cine va cştiga) pnă la sf. războiului (9 mai 1945). Prin Tratatul de la Paris (1947) se recunoaşte anularea Dictatului de la Viena, dar şi anexarea Basarabiei şi Bucovinei de N de către URSS. Sub presiunea Armatei Roşii, se instaurează un regim comunist; la 30 dec. 1947 regele este obligat să abdice şi să părăsească ţara şi se proclamă Republica Populară Romnă, sub dictatura partidului comunist unic (1947); se naţionalizează ntreprinderile (1948) şi se colectivizează forţat agricultura (1949-1962) prin metode violente, de exterminare a opozanţilor. Şi după 1953 Romnia continuă sub Gheorghe Gheorghiu Dej linia de dezvoltare stalinistă a economiei, deşi sub faţada unui comunism „naţional”. Sub Nicolae Ceauşescu 1965-1989, după o iluzorie deschidere politică, poziţia anti-sovietică pe care o ia n timpul intervenţiei trupelor Pactului de la Varşovia n Cehoslovacia 1968 - unde R. refuză să intervină, urmează un regim dictatorial care face din R. una din cele mai sărace ţări ale Europei, toată bogăţia ţării servind proiectelor aberante, megalomanice, ale dictatorului. Odată cu Revoluţia din 1989, dictatura este abolită, cuplul dictatorial executat, iar puterea acaparată de foştii comunişti „dizidenţi” (cştigători apoi, ai primelor alegeri legislative din 1990). Se instaurează cu dificultate un regim pluralist; au loc provocări şi conflicte interetnice, mineriade (terorism de grup), care creează haos n economie şi n viaţa socială. Treptat, pluralismul politic deschide drumul democraţiei şi R. se angajează n făurirea unei econ. de piaţă. n 1996 cştigă alegerile opoziţia şi se simte un reviriment n edificarea statului de drept şi n recştigarea ncrederii forurilor internaţionale n politica internă şi externă a R.. n 1997 R, nu este admisă printre candidaţii pentru intrarea n NATO, dar i se recunoaşte progresul făcut spre a cştiga calitatea de membru al acestei organizaţii n viitor. Totuşi „schimbarea” s-a dovedit un eşec, iar poporul a ales n 2000 nişte comunişti cu faţa metamorfozată. Statul: este o republică semiprezidenţială; puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Depu-taţilor) şi de către preşedinte (promulgă legile); mandatul este pe 4 ani; cea executivă de un guvern numit de preşedinte n funcţie de rezultatul alegerilor şi aprobat de Parlament. Pluripartitism.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica