referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Lacurile din Campia Romana

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Suprafaţa lacului atinge 132 ha având un volum de 2,6 mil. mc de apă, o lungime de 4 km şi adâncimea între 200 şi 800 m. Lacul este situat într-o depresiune, neavând legătură cu râul Ialomiţa, prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului şi prin procesul de evaporare datorită climatului uscat a crescut concentraţia în săruri a apei...

Varianta Printabila 


1 Lacurile din Campia Romana


In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).
Lacuri ntre dunele de nisip regăsim n Cmpia Olteniei şi Bărăgan.Limanurile fluviatile sunt L. Snagov, L. Căldăruşani, L. Balta Albă.Lacurile n crovuri sunt sărate precum L. Amara, L. Plopu, L. Sărat.Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L. Bistreţ, L. Mostiştea şi L. Brateş. Lacurile amenajate de om sunt: L. Ostrovu Mare pe Dunăre, de baraj antropic, L. Herăstrău, L. Tei, L. Băneasa, L. Floreasca pe Colentina, fiind lacuri de agrement n Bucureşti.
In judetul Braila se intilnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare, Lutul Alb 357 hectare).
O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 hectare, Ciineni 74 hectare, Ciulnita 92 hectare).
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura.in judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, insuratei, Ulmu, Brotacelul.
De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe piriul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.
Lunca Dunării este o formă de relief, respectiv albia majoră a fluviului Dunărea.
Sectorul LUNCA DUNĂRII  se ntine de la Porţile de Fier pnă la Călăraşi.Este sectorul de cmpie al Dunării avnd o luncă din ce in ce mai largă (10 km) n partea romnească nspre bulgari ţărmul este nalt adncimea apelor permite navigaţia navelor cu pasaj de pnă la 2m. Lunca n era comunistă a fost desecată şi ndiguită pentru a fi redată agriculturii.
Porturile fluviale din acest sector sunt: Drobeta - Turnu Severin;Calafat;Corabia;Turnu Măgurele;Giurgiu;Olteniţa;Călăraşi.
Singurul pod din acest sector este: Podul Prieteniei (dintre Giurgiu şi Bulgaria).
Lacul Amara liman fluviatil, după modul de formare este un lac natural format prin bararea cu aluviuni a unui curs de apă, (a nu se confunda cu Lacul Amara Buzău), este un lac din judeţul Ialomiţa un lac sărat, de unde provine şi numele lacului.
Lacul este situat pe traseul drumului Slobozia - Buzău n apropierea localităţii Amara lacul fiind alimentat numai de şiroaie de ape şi din precipitaţiile puţine (climă aridă) din regiune.
       Suprafaţa lacului atinge 132 ha avnd un volum de 2,6 mil. mc de apă, o lungime de 4 km şi adncimea ntre 200 şi 800 m. Lacul este situat ntr-o depresiune, neavnd legătură cu rul Ialomiţa, prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului şi prin procesul de evaporare datorită climatului uscat a crescut concentraţia n săruri a apei.
       Apa lacului fiind hipotonă bogată n săruri de sulfaţi, bicarbonaţi, cloruri, ioduri, bromuri şi săruri de magneziu, ceeace a dus la formarea unui nămol cu caracter terapeutic apreciat.
       Caracterele terapeutice ale apei şi nămolului lacului n comparaţie cu alte staţiuni balneare din ţară au fost descoperite mai trziu (1936), pnă atunci populaţia (1860 - 1864) din mprejurimi a folosit n boli reumatice empiric apa şi nămolul.
       Primele cercetări ştiinţifice prin examenul chimic a apei lacului a fost efectuat de savantul romn Petre Poni n anul 1887, astfel prin publicaţiile din aceea vreme se face cunoscut compoziţia apei şi nămolului sapropelic negru bogat n sulf, magneziu şi clorură de sodiu.
        Apa şi nămolul sunt indicate n afecţiuni dermatologice, respiratorii, renale, endocrine, digestive, afecţiuni reumatice a aparatulul locomotor, procese degenerative articulare, boli ortopedice, sau post-traumatice, afecţiuni ginecologice, afecţiuni nervoase ca pareze sau unele paralizii.
      Lacu Sarat este o statiune deschisa in toate anotimpurile anului, de importanta locala, situata in sud-estul Romaniei, pe raza comunei Chiscani (judetul Braila), in nord-estul Campiei Romane, la altitudinea de 25 m, pe malul lacului omonim, la 5 km sud-vest de municipiul Braila. Clima este continentala de stepa, cu diferente anuale de temperatura mari (25,4C). Temperatura medie anuala este in jur de 11C (media in iulie este de 23C, in ianuarie de -2,3C). Media anuala a precipitatiilor este scazuta (sub 450 mm).

      Lacu Sarat este de fapt format din doua lacuri, despartite de o sosea si de o linie ferata, lacuri ce comunica intre ele printr-un canal subteran special amenajat. Primele stabilimente pentru bai calde au fost construite aici inca din 1875. Cercetarile ulterioare si analizele chimice ale apei lacului au demonstrat o concentratie puternica de saruri minerale si faptul ca namolul de aici dispune de o eficienta terapeutica analoga lacurilor din Suedia, Italia sau Austria. Dar istoria acestui loc pare a fi mult mai veche: se spune ca proprietatile terapeutice uimitoare ale apei si namolului de aici au fost descoperite de Vlad Tepes pe la 1400. Aici, la Lacu Sarat, se vindecau ostasii si caii raniti in lupte.

   
1   Lacu Sarat (1,72 km˛, adancimea maxima 1,5 m) prezinta importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala hipertonica, continand compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare 70 - 84 g/ litru), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale), boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica), dermatologice (psoriasis, ichthyosis, dermatita keratotica, neurodermatite, etc.), endocrine (benigne, hipotiroidism, hipoovarianism pubertal), afectiuni ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, neurite, sciatica si sechele dupa poliomelita), a starilor post-traumatice (dupa operatii pe muschi, tendoane si articulatii, dupa luxatii si fracturi), respiratorii (bronsite cronice, traheolaringite, laringite) si alte boli.

       Statiunea ofera si facilitati pentru bai calde in ape minerale in cazi, aplicari de namol cald, aerohelioterapie si aplicari de namol rece urmate de bai in lac, instalatii pentru electro- si hidroterapie, gimnastica, piscina pentru kinetoterapie. In toate aceste procedee de tratament se folosesc toti compusii chimici aflati in namolurile Lacului Sarat: sulf, clor, sodium, brom, magneziu.

       In statiune exista un complex balnear cu 250 de locuri. Statiunea este legata prin linii de tramvai si autobuz de municipiul Braila, de unde se poate pleca in excursii cu vaporul pe Dunare, catre Delta Dunarii si Marea Neagra.
Limane fluvatile:Lacul Oltina;Iezerul Mostiştei;Lacul Balta Albă;Lacul Jirlău;Lacul Amara Buzău;Lacul Snagov;Lacul Caldăruşani;Lacul Amara Ialomiţa.
Lacul Snagov, după modul de formare este un lac natural format prin bararea cu aluviuni a unui curs de apă. Acesta este un liman fluviatil.
       Snagovul este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atractiile turistice din zona, a carui frumusete este intregita de padurile inconjuratoare. Este un liman fluvial al raului Ialomita. Suprafata lui este de circa 600ha, lungimea de 16 km, iar adancimea maxima de 9 m (cel mai adanc lac din Campia Romana).
        Colectarea apei in lac se face din panza de ape subterane si doar in mica masura din apele de ploaie si zapada. De aceea nivelul apei din lacul Snagov este constant, cu exceptia primaverii si, adesea, a toamnei.
         Forma lacului este alungita si foarte sinuoasa, cu multe golfuri, in partea din avale aflandu-se o insula pe care se gaseste manastirea Snagov.

Fauna si Flora
       
         O suprafata de 100 ha a fost declarata rezervatie naturala, prin legea nr 5/2000 privind amenajarea teritoriului national (sectiunea III Arii protejate) pentru protejarea faunei si a florei care se dezvolta aici. Mai multe detalii la Zone Protejate si Biodiversitate.
        Pe malurile lacului, in afara de stuf si papura creste si nufarul indian (aclimatizat la Snagov), nuferi albi si galbeni. In micile golfuri formate in unele locuri ale malurilor se formeaza plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de pana la un metru si jumatate. Acesta, cunoscut mai ales in Delta Dunarii, este o patura plutitoare formata din radacinile si rizoamele vechi ale stufului, impletite intre ele ca intr-o plasa deasa peste care se depune pamantul si pe care creste stuf verde.                     
 Uneori acesti plauri sunt atat de solizi si de mari incat pot suporta greutatea catorva oameni sau a unei colibe.
       Fauna piscicola, care atrage numerosi pescari amatori, se remarca prin existenta mai multor specii de pesti: platica, crap, biban, somn, stiuca, rosioara si doua specii de guvizi. Aceasta fauna piscicola isi gaseste un ascunzis bun in bradisul de pe fund si sub portiunile de plaur care acopera lacul in zonele retrase.
Aici au fost pescuite exemplare care reprezinta adevarate recorduri: platica de 28 kg, somn de 90 si 150 kg, crap de 32 kg, stiuca de 16 kg.
Cercetarile au scos la iveala si unele elemente faunistice care reprezinta relicve ponto-carpatice si caspice.
Amenajari    
      Pe malurile lacului au fost amenajate mai multe debarcadere, de la care pornesc sau la care acosteaza vaporase si salupe pentru plimbari pe lac, barci ce se inchiriaza pe timp limitat, stranduri, popasuri, restaurante, terenuri de sport.
In sezonul cald, pe lacul Snagov se desfasoara antrenamente si se organizeaza intreceri nationale si chiar internationale de canotaj.
       Pescarii sportivi pot beneficia de cazare la cabana Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, asezata pe malul vestic, peste lac de satul Ghermanesti. Tot aici se inchiriaza si barci pentru pescuit, dar pot fi utilizate si barcile localnicilor.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica