referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Potentialul turistic al muntilor Apuseni

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Am ales să prezint această zonă geografică importantă din Romania ,deoarece am vizitat-o acum trei ani şi mi-a lasat o impresie bună despre frumuseţile naturii,creaţiile omului ,evenimentele folclorice şi organizarea turismului în această parte a Romaniei şi unde m-am simţit „ca acasă”...

Varianta Printabila 


1




 



PROFESOR-COORDONATOR

VRANCIU  LIVIA-  ELENA




ELEV

NIŢAN  ADRIAN –FLORIN
-CLASA  A  12-A -



-2007-
CUPRINS


Argument


Introducere..................................................................................................... pag.4
Cap.I  Localizarea  munţilor  Apuseni  din  punct  de  vedere  geografic....  pag.6
Cap II  Potenţialul natural  al  munţilor Apuseni ......................................  pag.13
           Cap.III  Potenţialul   antropic  al  munţilor Apuseni.................................. pag.24
Cap.IV  Zonarea turistică  n  munţii Apuseni............................................pag. 28

      Studiu de caz………………………….....pag.36
     Anexe.........................................................pag.40
     Bibliografie................................................pag.46



















ARGUMENT

      Proiectul  meu  se  numeşte  “POTENŢIALUL   TURISTIC  NATURAL  şi  ANTROPIC   AL  MUNŢILOR  APUSENI”  şi  vă  pune  la  dispoziţie  un  conţinut  din  45   pagini   unde  vă  va    fi     prezentat  despre  elementele  naturale,antropice,zone  turistice  şi  principalele  trasee  turistice  .Toate  acestea  vă  pot  ajuta  să  vizitaţi   cea  mai  frumoasă  zonă  din  Carpaţii   Romniei  ce  vă  pune  la  dispoziţie   cele  mai  interesante  forme  carstice  şi  alte  forme  de  relief  din  munţii  Apuseni.
  Elementele  naturale prezentate   sunt  relieful ,clima,hidrografia,vegetaţia şi  fauna   acestor  munţi care  ocupă  un  loc  aparte  n  inima  Carpaţilor  romneşti.
Elementele  antropice  de  interes  turistic  din  munţii  Apuseni  sunt  vestigiile  arheologice,monumentele  istorice  şi  de  artă ,muzeele  şi  casele  memoriale,  satele  turistice,resursele  turistice  legate  de  activitatea  economica ,elemente  de  arhitectură  populară  ,portul  popular  ,manifestări  folclorice  ,  monumentele  de  arhitectură  religioasă, precum  şi  locuitorii  acestei  zone  cunoscuţi  sub  numele  de  moţi  şi  crişeni  fiind  renumiţi  pentru  ospitalitatea  de  care  dau  dovadă  pentru  ca  vizitatorii  să  se  simtă  bine  la  ei  acasă.
     Alte  informatii  care  sunt  prezentate  n  acest  proiect  sunt  caracteristici  despre  anumite  areale  din  Apuseni  şi  despre  principale trasee  turistice  care  vă  pot  ajuta  să   circulaţi  şi  să vizitaţi  ct  mai  usor  aceşti munţi.  
          n  finalul  proiectului      sunt    prezentate    forme  de  turism  practicate  n  munţii  Apuseni  şi  sunt    date   informaţii  despre  viitorul  turismului  n  munţii  Apuseni  ,mai  ales  acum  cnd  am  intrat  n  Uniunea  Europeana  şi există  fonduri  băneşti  pentru   creşterea  turismului  n   Apuseni.
      Iar  n  ultimele  pagini   vă  voi  prezenta  cteva  fotografii  şi  alte  tabele  şi  grafice  ce  exemplifică  turismul  şi  elementele  naturale  şi  antropice  din  munţii Apuseni.
      
            Am  ales  să  prezint  această  zonă  geografică  importantă  din  Romania  ,deoarece  am  vizitat-o acum  trei  ani  şi  mi-a  lasat  o  impresie  bună  despre  frumuseţile  naturii,creaţiile  omului  ,evenimentele  folclorice  şi  organizarea  turismului  n  această  parte  a  Romaniei  şi  unde  m-am  simţit   „ca  acasă”.

POTENŢIALUL TURISTIC  NATURAL ŞI ANTROPIC  AL  MUNŢILOR   APUSENI


Potenţialul  turistic  al  Munţilor  Apuseni
Introducere-

           La  nceputul  secolului  al  XIX-lea   călatoriile  n  scopuri  turistice nu  reprezentau  dect  un  fenomen  marginal.Cu  toate  acestea  ,cea  mai  veche  ntrebuintare  a  cuvntului  “turist”  o  datorăm  acelor  ani.Desigur  că  la  vremea  aceea  termenul  era  utilizat  pentru  a  desemna  o  activitate  legată  de  caravane  ,de  deplasarea  pelerinilor  sau  de  incursiunile  exploratorilor  misionari.

nsă  ntr-un  secol  şi  jumătate  ,datorită  dezvoltării  economice  şi  industriale  a  naţiunilor  ,turismul  a  devenit un  sector  esenţial  al  activităţii  economice a  mai  multor  state .Fiind  una  din  formele  de  activitate  care  satisfac  cerinţe  personale  ,turismul  este  o  verigă  premergătoare  consumului  final  , cu  efecte  economice  ce  nu  trebuie  neglijate.El  a  pus n  joc  enorme  sume  de  capital  ,materializate  n  lucrări  publice  ,mijloace  de  transport,alimentaţie  şi  diverse  alte  servicii  ,ajungnd  n  prezent  să  numere  mii  şi  mii  de  firme  care  se  bucură  de  o  foarte  bună  organizare  , ncepand  cu  micile  birouri  de voiaj  şi  terminnd  cu  lanţuri  ntregi  de   hoteluri  de  lux.
Turismul  -ca  ramură  a  economiei  romnesti  atrage  dupa  sine  o  serie  de  efecte  pozitive  remarcabile:
•    Transferul  geografic de  resurse  
•    Amenajarea  şi  sistematizarea  teritoriului;
•    Echilibrarea  balantei  de  plăţi;
•    Integrarea mai  rapidă  n  Uniunea  Europeana;


Arealul  munţilor  Apuseni  este o  zonă  declarată  n  mare  masură  ca  fiind  defavorizată  att  din punct  de  vedere  economic  ct şi  social, lucru  datorat  n  special  trecerii  de  la  o  economie  centralizată  la  cea  de  piaţă.Astfel  s-a ajuns  ca  nivelul  de  trai  al locuitorilor  să  scadă  alarmant  n anii  ce  au  trecut.
Ocupaţiile  de  bază  ale  acestora  sunt  ca  şi  pnă  acum  ,mineritul  şi  prelucrarea  lemnului şi olăritul.
   Se  cunosc  anumite  areale  geografice  precum  cel  de  la  Zlatna  sau  cele din  zonele  miniere;areale  care  au  concentrat   o  mare  putere  de  muncă  n  comunism  , dar  care  acum  sunt  nevoite  să  facă  reduceri  de  personal  masive,pentru  a  putea  face  faţă  necesităţilor  şi  problemelor  ntmpinate.Dar  acestea  sunt  şi  cele  care  care  au  posibilitatea de  a  atrage  investiţii,cum   ar  fi  proiectul  de  la  Roşia  Montana.
        
     Cele  mai  mari  centre  urbane  ale  Apusenilor  sunt  Abrud ,Campeni,   Zlatna , Brad,  Vascău  ,  Nucet  si Huedin-oraşe  cu  peste  15-20 000 de  locuitori  ,n  care  este  concentrată  cea  mai mare  parte  a  populatiei.
Cadrul  natural  al  Munţilor  Apuseni  asigură  nu numai  suportul  material  şi  “atmosfera” de  derulare  a  actului receptiv  ,ci  contribuie  efectiv  ntr-un  procent  semnificativ  la  concretizarea  lui.
Toate  acestea  fac  ca  munţii  Apuseni  să  aiba  un potenţial  turistic  de  o  mare  complexitate  şi  de  o  valoare  turistică  deosebită.












Cap.I   Localizarea  şi  caracterisicile  generale  ale  munţilor  Apuseni  din  punct  de  vedere  geografic
           Munţii  Apuseni  sunt  localizaţi  n partea  central  vestică  a  Romniei , fiind   nvecinati   la est  cu  podişul  Transilvaniei,la  sud   cu  Mureşul  ,la nord  cu podişul Someşan şi  Dealurile  de  vest,iar la  vest  Campia  şi  Dealurile  de  vest  .
Sunt  mărginiţi  la  nord  şi  sud  de  paralela 46* si  47*  şi  prin  centrul  lor  trece  meridianul  de  23*.
Munţii  Apuseni  constituie  o  mare  atracţie  turistică  a  ţării  ,drept  pentru  care  au  fost  clasificaţi  ca  făcnd  parte  din  grupa  munţilor  de  o  foarte  mare  complexitate  turistică  ,alături  de  mult  mai  mediatizaţii  săi  fraţi ,munţi  din  Carpaţii  Orientali  şi  Meridionali.
2.1.Scurt istoric
Una dintre  cele  mai  vechi  urme  de  cultură  materială  descoperite  pe teritoriul  munţilor Apuseni  care  atestă  existenţa  unor  comunităţi  umane  nca  din  depărtatele  ere  ale  bronzului  şi  fierului  este  constituită  de  aşa  zisele  “depozite  de  bronz  de  la  Zlatna”.Locuirea  acestor zone  a  continuat  n  perioada  preromană  şi  romană,primele  aşezări  mai  mari  ,fiind  legate  de  exploatările  auro-argintifere  atestate  la  Roşia  Montana  şi  Zlatna.
Anul  1201  este  cel  care  se  vorbeşte  despre  prima  atestare  a  “TERREI ABRUTH”-Abrudul  de  astăzi.
Mai  trziu au avut  loc evenimentele  majore  cum ar   fi   răscoalele  lui  Horia,Cloşca  şi  Crisan(1784) şi  participarea  moţilor  la  revoluţia  (1848)  sub  conducerea  lui  Avram  Iancu.
     Data de 1 Decembrie 1918 este nregistrată   n storia  acestor  locuitori   prin participarea  moţilor  la marea unire naţională .

      Moţii- locuitorii zonei delimitate  de perimetrul Munţilor  Apuseni   păstrează  şi azi  ocupaţiile străvechi  precum sunt creşterea  animalelor ,prelucrarea lemnului ,mesteşugul  ,dovada făcnd  numeroasele obiecte şi unelte  din lemn  ,ornate cu incrustaţii şi motive decorative de o rara valoare şi frumuseţe.

2.2.Alcatuirea    petrografică
             Sunt alcătuiţi  din roci vulcanice (munţii Metaliferi),şisturi cristaline (munţii Bihor, Vlădeasa , Gilău,Găina) ,dar n deosebi din calcare ,de unde şi multitudinele   fenomene  carstice:peşteri, chei,doline ,lapiezuri şi sohodoluri.Sunt intens mineralizaţi ,bogati n metale şi nemetale.

2.3.Relieful
a)Munţii
         Apusenii  reprezintă    cel  mai  inalt   şi  mai  complex   sector   de  munţi   din  Carpaţii   Occidentali. Au   altitudini  de  peste  1800 m  n  zona  centrală   ,iar  n  nord  şi  sud  nu  ating  mai  mult   de   700-1000m.
    Cuprind   n  partea   centrală  Munţii  Bihor  (1849m),extinzndu-se  la  est  n  Muntele Mare(1826m)  şi  la  nord  n  munţii  Vlădeasa(1836m).n  prelungirea  estică  a  munţilor  Bihor  se  afla  muntele  Găina(1467m),iar  n  nord-est  se  afla  n  munţii  Gilău.

    n  sud-est  sunt   munţii  Metaliferi(1018m)  şi   munţii  Trascăului  ,iar  n  vest  munţii  Crişurilor:munţii Zarand(vf.Drocea-836m),munţii  Codru-Moma(vf. Plesu-1112m),munţii  Pădurea  Craiului  şi  munţii  Plopiş(776m).

      n  nord   ,dincolo  de  valea Barcăului   ,se  desfăşoară  un  complex  de  culmi  muntoase  ,alcătuite din  şisturi  cristaline,cu  altitudini  reduse  ,nconjurate  de  dealuri.Acest  sector   de  legatură  ntre  Carpaţii  Occidentali  şi  Carpaţii  Orientali  ,numit  “Jugul  intracarpatic”  include  munţii  Meseş  şi  dealurile  Prisnel  ,Preluca  şi   Dealu  Mare,depăşind   foarte  rar  altitudinea  de  800m.
b)Depresiunile
n  grupa  Apusenilor  , alături  de  culmile  muntoase  se  disting  o  serie  de  depresiuni:
•    Depresiunea  Zarand;
•    Depresiunile -  golfuri   Vad-Borod  şi  Beiuş;
•    Depresiunile  marginale  Huedin  şi  Simleu;
•    Depresiunile   intramontane  Gurahonţ  şi  Brad;
 c)Pasurile
Cele  3  pasuri  din această  grupă  sunt  urmatoarele  :
Vălişoara(ntre  depresiunea Brad  şi  Culoarul  Mureşului)
Ciucea(ntre   depresiunea  Huedin  şi  Vad-Borod)
Bucium(leagă  Culoarele  văilor  Ampoi  şi  Arieş)




2.4.Clima
Climatul    n   care  se  nscriu   munţii Apuseni  este  cel  montan  cu  influenţe  oceanice,caracterizat   prin  temperaturi medii  anuale  de  2-6*C,la  baza  munţilor -0*C. sau  chiar negative  pe  nălţimi  şi  inversiuni  de  temperaturi  n  depresiuni. Precipitaţiile   iau valori  de  700  -  1200mm/an  şi  chiar  peste  1200mm/an  n  zonele  nalte(Bihor, muntele Mare,Gilău).
Caracteristic  este  vntul  de  vest.Se  ntlneste  fenomenul  de  foehn,care  pătrunde  n zona  depresiunilor  Alba-Iulia.

2.5.Apele
Reţeaua  hidrografică  este  bine  dezvoltată  ,fiind  reprezentată  de  rurile:Arieş,Crişul  Repede,Crişul  Alb,Someşul Rece  si  Someşul  Cald.
Apele  stătătoare  sunt  reprezentate  de  lacuri  naturale-Vărăsoaia-lac  format  ntr-un  ţinut  calcaros  şi  lacuri  artificiale cum  ar  fi: Fntnele,Tarniţa  şi  Gilău  pe  Someşul  Cald).
n  zona  munţilor  vulcanici  reţeaua  de  ape  freatice  mineralizate  reprezintă  apele  subterane (Moneasa-bicarbonate  şi  sulfurate).n  regiunile  carstice   aceste  reţele  de  ape  sunt  discontinue  şi  formează  grote  şi  peşteri.
 

2.6.Vegetaţia
Speciile  de  plante  sunt  grupate  ntr-o  etajare  armonioasă  după  altitudine:
etajul  foioaselor;  (fag,tei,frasin,mesteacăn)
etajul  pădurilor  de  amestec;
etajul  coniferelor;
n  zona  subalpină (Bihor,Vlădeasa)  sunt  caracteristice  tufărişurile(jneapăn,ienupăr,afin),iar  n  zona  alpină –pajiştile  alpine.n  depresiuni  şi  luncile  rurilor  apar  stuful,papura,trestia,salcia,plopul,arinul.
2.7.Fauna
Cele  mai  ntlnite  animale  din  această  zonă  sunt  lupul,vulpea,ursul,mistreţul,cocoşul  de  munte  şi  acvila  de  munte.
Dintre  peşti  caracteristic  este  pastravul.
2.8.Solurile
n    cea  mai  mare  parte  a  acestor  locuri  sunt  ntlnite  argiluvisolurile  (cenuşii  şi  brun-roşcate)  care  apar  n  etajul  pădurii,brune  şi  brune-acide(climat  umed  şi  răcoros),solurile  podzolice  şi  spodosolurile.
2.9Căi  de  acces
Datorită  poziţiei  sale  n  cadrul  ţării  ,grupa munţilor Apuseni  este  străbătuta  de  o  reţea  bine  dezvoltată  de  căi  de  acces  att  pe  şosele,ct şi  pe căi  ferate.
Perimetrul  zonei  este  marcat  de  către drumurile  şi  căile  ferate  ce  trec  prin  Oradea,Alesd,Huedin,Cluj-Napoca,Turda,Alba -     Iulia,Sebeş,Simeria,Deva,Lipova,Pauliş,Arad,Ineu  şi  Tinca.
n  cadrul  munţilor  se  desfăşoară o „ perdea”de  rute   cu  puncte  de  intersecţie n  următoarele  localităţi  :Lunca,Vrfurile, Brad,  Cmpeni.
Din  partea  de  nord  se  poate  ajunge  pe  drumul  secundar  de  la  Huedin  la Beliş,mai  n amonte  existnd  numai  drumuri  forestiere .O  altă  variantă  ar  fi  calea  ferată  pnă  la  Cetăţile,iar  de  aici  se  poate  urma  acelaşi  traseu  rutier.
Se  poate  ajunge n  munţii   Apuseni  din  Cluj-Napoca,urmndu-se  drumurile  E  60  sau  E  81,pnă  n  Turda,iar  de  aici  fie  pe  DN  75  la  Cmpeni,cu  posibilitatea  de  a  se  ajunge  pnă  n  Abrud  şi  chiar  mai  departe  ,fie  pe  calea  ferată , urmnd  acelaşi  traseu,numai  pnă  n  Abrud.
Partea  de  sud-est  are  legatura  cu  municipiul  Alba-Iulia  urmndu-se  traseul  DN 74  prin  localităţile  Zlatna,Abrud  şi  Cmpeni.
Vestul  Apusenilor  este  accesibil  datorită  infrastructurii  reprezentate  de  către  drumul  79 A de  la  Ineu  la  Brsa  spre  Halmagiu şi  Brad   sau  de  către  drumul  E 79   care  trece  prin  Oradea  ,Beiuş,Halmagiu şi  Brad,n  paralelul  căruia  se  poate  călători  şi  pe  calea  ferată   ntre  localităţile  Beiuş  şi  Nucet.
3.Locuitorii  din Apuseni
n  munţii Apuseni  aşezările  omeneşti  permanente  sub  forma  de  cătune  urcă  pnă  pe  platoul  de  la  Ocoale-Scărişoara  ,la  1200m .
   Moţii  reprezintă  o  străveche  populaţie   a Apusenilor  fiind  strns  legaţi  de  locurile  lor  natale.Terenul  agricol,redus  ca  ntindere  este  aninat  pe  versanţii  văilor  sau pe  platformele  nalte  .
   Satele  moţeşti  sunt  răsfirate  cum  ar  fi comuna  Arieşeni  care  are  casele  la  o  distanţă  de  60  km  pătraţi  una  de  alta.  Moţului , obişnuit  cu  drumul  ,nu  i  se  pare  un fapt  deosebit   că  de  la  el  acasă  pnă  n  centru  trebuie  să  meargă  aproximativ  3  ore!                                                                                                                                              Agricultura  este  principala  funcţie  a  moţilor  şi  se  practică  pnă  la  1200m,altfel  climatul  rece  nu  permite  dect  cultivarea  cartofului,  orzului  şi  grului  care  riscă  să  nu  se  coacă  din  cauza  frigului.
    Păşunile  ntinse  de  pe  culmile  cele  mai  nalte  ajută  la  creşterea  oilor  şi  a  bovinelor.Suprafeţele  necultivabile   mai  sunt  folosite  pentru   cultivarea  ierburilor  care  sunt  cosite  pentru  furajarea  animalelor  la  iarna.Cea  mai  mare  bogaţie  a  moţilor  şi  a  acestor  munţi  o  constituie  pădurile  de  molid  care  ajută  la  prelucrarea  lemnului,unde  meseria  de  dogar  este  dominantă  printre  moţi   şi  ncepe  de la   alegerea  lemnului  pentru  doage  şi  pnă  la  nchegarea  butoaielor,putinilor  şi  doniţelor  ,precum  şi  de  confecţionarea  tulnicelor  şi  obiectelor  de  artizanat  :fluiere,ploşti,donicioare,ş.a.

  Lemnul  mai  este  folosit  pentru   construirea  caselor  ,care au    o  arhitectură  specifică ,a  grajdurilor  pentru  oi  şi  bovine sau  pentru  ţinerea  acareturilor  mesteşugăresti,precum  şi  pentru  construirea  meselor  paturilor,scaunelor,uneltelor    folosite  n  gospodăria  proprie  sau  pentru  comercializare.  
      Importantă  datină  stramoşească a      moţilor  este  organizarea  faimosului  Trg  de fete de   pe  Muntele  Găina  care  constituia  un  prilej  de  reunire  a  tuturor  fetelor  şi  băieţilor  din  regiunile  munţilor  Apuseni  ca  să  se  cunoască  şi  să  contracteze  căsătorii  .    Dar  de-a  lungul  timpului  tradiţia  nu  se  mai  respecta  şi  astfel  trgul  se  organizează  pentru  schimbul  de  mărfuri  şi  sărbătoare  folclorică  ntre  cele  două  categorii  de  locuitori  din  Apuseni  moţii  şi  crişenii  care  şi  schimbă  ntre  ei  produsele  sau  le  vnd  la  turiştii  veniţi  n  munţi.  Moţii  vin  cu  butoiaşe  ,ciubere,greble,doniţe,diferite  obiecte  miniaturale  :căni,ploşti,butoiaşe,doniţe,etc.,pe  cnd  crişenii  vin  cu  fructe  ,legume,ţesături  şi  obiecte  de  ceramică.

    Din  cauza  numărului  mare   de  turişti  care  iau  parte  la  trg  ,caracterul  folcloric  al  serbării  ncepe  să  se  piardă  lundu-i  ntaietatea  un  alt  trg  şi  anume  Trgul  de  la  Călineasa care  se  ţine  n  şesul  de  la  Călineasa  cu  o  săptămnă  nainte.
     Crişenii   sunt   locuitori  din  depresiunea  Beiuş  a  Apusenilor  care  locuiesc  la  poalele  munţilor  ,fiind  legaţi  mai  mult  de pămnturile  bogate  ale depresiunii.
Părţile  mai  pustii  ale  munţilor  sunt  cele  din  bazinul  Someşului  cald  vizitat  doar  de  turişti  şi  platourile  masivului  Vlădeasa  străbătute  de  turme  de  oi  aflate  n  transhumanţă.









Cap.II     POTENŢIALUL  NATURAL  AL  MUNŢILOR  APUSENI

Potenţialul natural  reprezintă  prin  peisaje  spectaculoase  configuraţia  variată  a  reliefului  ,condiţiile  climatice  favorabile  (frecvenţa  redusă  a  fenomenelor  negative ,absenţa  temperaturilor  excesive),valoarea  terapeutică  şi  abundenţa  unor   factori  naturali  ,(ape  minerale  şi  termominerale,nămoluri  curative,topoclimat şi   microclimat  ,fauna  şi  flora ,etc.)
     
3.1.CADRUL  NATURAL

Resursele  naturale  turistice  sunt  cele  care  de-a  lungul  anilor  s-au  pastrat  ntr-o  formă  sau  alta  neatinse  de  activităţile  umane.Prin  specificul,conţinutul  şi  valoarea  lor  ,resursele  turistice  naturale  reprezintă  ,pe de o parte  ,atracţii   turistice,pretabile  pentru  vizitare  ,iar  pe  de  altă  parte  ele  pot  fi  valorificate  direct  n  activitatea  de  turism  ca  “materie  primă”.

Munţii  Apuseni  oferă  resurse  turistice  naturale  prin  componentele  sale  legate  de  :relief,climă,ruri,lacuri,ape  subterane ,vegetaţie  ,faună,ş.a.
  Teritoriul  acestor  munţi  dispune  de  un  fond  bogat  şi  foarte  variat  de  resurse  naturale  ,componente  ale  peisajului  său  geografic  cu  importante  atribute  definite  de  număr  şi  densitate  relativă  mare  şi  de  valenţe  estetice,ştiinţifice,recreative  şi  educative  superioare.Aceste  valenţe  au  făcut  ca  zestrea  naturală  a  teritoriului  să  reprezinte  principalele  elemente  de  atragere  a  sa  şi de   reţinere  a  turiştilor.

     Principalul  element  atractiv  l  constituie   relieful  ,valoarea  sa  turistică  fiind  amplificată  de  particularităţile  celorlalţi  factori  geografici cum  ar  fi   clima,hidrografia,vegetaţia  şi  fauna.
     

3.2.Relieful  munţilor  Apuseni

Relieful  munţilor  Apuseni   se  nscrie  drept  cel  mai  variat  potenţial  turistic  ,prezentnd  interes  prin  valoarea  sa  peisagistică  ,ct  şi prin  posibilităţile  sale  de  acces ,de  desfăşurare  a  activităţilor  turistice  şi  de  amenajare  pentru  turism.
Munţii  Apuseni  şi  impun  frumuseţea  cadrului  natural  luat  in  ansamblu  ,remarcabil  pentru  frumuseţea  peisajelor  sale.
Sub  acest  aspect  cea  mai  interesantă  este  zona  carstică  a  munţilor  Bihor  care  reprezintă  cea  mai  spectaculoasă  ,interesantă  şi  originală  zonă  carstică  din  ţara  noastră  ,similară  sau  superioară  unor  zone  carstice  din  Europa.





         Munţii Trascău
                             

Ea  ntruneşte  cele  mai  reprezentative  formaţiuni  carstice  de  suprafaţă  :doline,văi  carstice  izbucuri,ponoare,etc.şi  de  adancime  (peşteri,avene) unele  dintre  ele  comparabile  cu  alte  formaţiuni  similare  din  alte  părţi  ale  lumii  reprezentnd  de  altfel  ,obiectivele  turistice  majore  ale  munţilor  Apuseni  evidenţiindu-se:
Chei  pitoreşti  şi  impresionante  precum  sunt  cele  de  pe  Valea  Garda  Seacă (cheile  Garda  Seacă ,Tăuzului ,Cerbului  ,Sohodolului,Gărdişoara),de  la  Coiba  mică ,valea  Ordncuşa,valea  Arieşului  mare (cheile  Mndruţului),Albacului   sau  de  la  Zugăi  pe  valea  Stearpă.
Peşteri  de  mărimi  diferite  cu  formaţiuni  spectaculoase  sau  de ordin  ştiinţific  printre    care  peşterile  Gheţarul  Scărişoara,Vrtop,de  pe  valea  Garda  Seacă,Coiba  mare,Coliba  Ghiţului,Peştera  cu  Apa  de  la  Fata  Bălăcenii Sura  ,izbucul  Sura  Apei,Peştera  lui  Ionele,Peştera  Urşilor.
Izbucuri  pe  valea  Garda  Seacă :izbucul  Tăuzului,Gura  Apei ,coliba  Ghiobului.
Cascade  şi  praguri  pitoreşti  pe  valea  Gărdişoara  şi  Arieşul  mic (cascada  Vrciog)
Ponoare,doline,lapiezuri apar  n  depresiunea  nchisa , ocoale,n  mprejurimile  cătunelor  Gheţari  şi  Ocoale  ,şi  pe  platoul  carstic  Scărişoara.

Relieful  carstic  reprezintă  aspecte  pitoreşti  n  perimetrul  Muntele  Mare,unde  pot  fi  admirate defileul  de  pe  cursul  inferior  al  Arieşului,cheile  Posagii,Pociovaliştei,Runcului,Ocolişelului, Sagagelei,renumitele  izbucuri  Feredeu  şi Bujori  de  pe  valea  Posaga,cascadele  sipote  şi  izbucul  de  pe  valea  Arieşului şi  masivul  calcaros  Scărişoara-Băiloaia,cel  mai  interesant sector  al  acestor  munţi.
Munţii  Trascău  sunt  prezenţi  n  teritoriu  cu  formaţiunile  calcaroase  din  versantul  sudic  al  masivului  Bedeleu,peşterile  Huda  lui  Papara  şi  Zmeilor  ,cheile  Morilor,Ponorului,Bulzului  şi  cascadele  de  pe  valea  Poienii.
Pitorescul  cadrului  al  zonei  este  sporit  şi  de  peisajele  create  de  celelalte formaţiuni  geologice  aflate  n  alcătuirea  munţilor  ce  străjuiesc  valea  Arieşului  ,reţinnd  atenţia  n  mod  deosebit  “clăile”  vulcanice  ce  domină  formele  n  general  montane  ale  ramurii  estice(munţii  Auriferi)  a  munţilor  Metaliferi  printre  care  Poienuţa,Detunatele,Vălcioiu şi  Gemenele.n  morfologia  de  detaliu  chiar  şi  unele  roci  sedimentare  din  alcătuirea  acestor  munţi  au  generat  forme  ce  se impun  n  peisaj  :stnci  abrupte,vrfuri  ascuţite,mici  creste,cum  ar  fi  Margaia  de  langa  Lupşa,Negrileasa,culmea  Mogoşului  din  munţii  Trascău.  
Frumuseţile   peisagistice   constituie  o  mare  bogăţie  n  Apuseni  ,acestea  găsindu-se n  marea  majoritate  a  zonelor  de  văi  sau  de  culmi  montane:munţii  Bihor  n  zona  Vrtop  ,comuna  Arieşeni,Muntele  Mare  ,munţii  Trascău.De  la  platoul  muntelui  Găina  se  zăresc  n  depărtare  şesurile  Aradului,extremităţile  vestice  ale  munţilor  Apuseni,pădurile  de  molid  şi  de  brad  de  la  Dragu,culmea  Bihorului  nvecinat(1848m)  fermecătoarea  vale  a  Crişului  Alb  cu  satele  ei  ,  forma  piramidală  a  Măgurei,vrful  Strmba  şi  Detunata  cu  coloanele  ei  de  bazalt  fiind  declarat  monument  al  naturii.
3.3 .Clima  munţilor  Apuseni

Clima este   un  alt  element  de  atracţie  turistică  ce  reprezintă  particularităţile  climatului  deoarece  favorizează  desfăşurarea  de  activităţi  turistice  pe  parcursul  ntregului  an.Zona  munţilor  Apuseni  are  un  climat  continental  moderat  cu  particularităţi  determinate  de  poziţia  sa,  fiind  sub  directa  influenţă  a  maselor  de  aer  umed  şi  răcoros  dinspre  vest  peste  care  se  suprapun  influenţe  sudice  şi sud-vestice  care  aduc  n  tot  timpul  anului  mase  de  aer  cald  de  origine  tropicală.Apar  şi  influenţe  climatice  nordice  şi  nord-estice  purtătoare  a  unor  mase  de  aer  rece  ,de  origine  polară şi  arctică.
n  acest  cadru  cea  mai  mare  parte  a  Apusenilor  ,are  temperatura  medie  anuală  de  6* C  . n  funcţie  de  regimul  termic  se  constată:
Zile  de  iarnă  -temperatura  maxima  sub  0*  C  ,n  depresiuni,n  ntervalul  noiembrie –martie(35  zile)  şi  octombrie-aprilie(70 zile),n  zona  nalta  a  munţilor  Bihor;
Zile  cu  ngheţ  se  produc  n  intervalul  septembrie-aprilie  pe  văile  rurilor  ,uneori  şi  n  august-iulie  ,la  mare  altitudine.
Zile  de  vară  cu  temperatura  maximă  de  25* C apar  numai  n  bazinele  inferioare  ale  rurilor  n  perioada  martie-septembrie(80  zile).Numărul  lor  scade  odată  cu  altitudinea  ,pnă  la  o  zi  sau  deloc(peste  1599m)

Datorită  influenţei  circulaţiei  vestice  umezeala  aerului  are  valori  medii  de  75-85%.Nebulozitatea  cea  mai  accentuată  (7  zecimi)  se  nregistrează  n  munţii  Bihor  şi  muntele  Mare  corespunzator  umezelii  de  85%.n  zona  naltă  zonele  cu  cer  acoperit  sunt  mai  numeroase  ,n  timp  ce  zilele  cu  cer  senin  se  remarcă  mai  ales  spre  estul  teritoriului.
Precipitaţiile  sunt  abundente  n  zona  munţilor  Apuseni  ,variind  de  la  1400mm  ,n  vest ,pe  culmile  nalte  ale  Bihorului şi  muntele  Mare  pnă  la  circa  1100  mm,la  Arieşeni  -800 mm  şi  Avram  Iancu-650  mm  şi  mai  puţin  de  800  mm  spre  vest.
Maximul  pluviometric  se  nregistrează  n  lunile  mai ,iunie  şi  iulie,iar  cele  mai  mari  cantităti  de  precipitaţii  cad  n  februarie  şi  martie.Ninsorile  cad  timp  de  50-60  zile  n  munţi  şi  de  20-30  zile  n  depresiuni  şi  văi.Stratul  de  zăpadă  duează  150 zile  pe  an  n  zona Montana  naltă  şi  30-50  zile  n  vale.n  zona  de  munte  stratul  de zăpadă  este  stabil  din  luna  decembrie  pnă  n  martie.
Regiunile  cele  mai  favorabile  pentru  practicarea  sporturilor  de  iarnă  sunt  năltimile  de  peste  900 metri ,stratul  de  zăpadă  atinge  30-40  cm.Vntul  este  adaptat  liniilor  mari  ale  reliefului,astfel  n  zona  Montana  predomină  circulaţia  vestică,la  Cmpeni  ,direcţiile  dominante  sunt  cele  de  sud-vest,vest şi  nord-est .
Particularităţile  climatului  creează  ambianţa  pentru  activitatea  de turism  ,dar  constituie  n  acelaşi  timp şi  un  important factor  natural de  cură  (climatoterapie);se  disting  trei tipuri  de  bioclimat:excitant-solicitant  de  cmpie,sedativ –indiferent  de  deal  şi  podiş,tonic-stimulent  de  munte.Unele  din  aceste  trei tipuri  se  constituie  n  factori  indispensabili  practicării  turismului(zapada  pentru practicarea  sporturilor  de  iarnă) reprezentnd  n  acelaşi  timp  şi  un  important   potenţial  turistic,interesnd  activitatea  turistică  att  n  sezon  ,ct  şi  n  eztrasezon.

3.4. Elementele  hidrografice  ale  munţilor  Apuseni

 

Fluviul  Arieş
Elementele  hidrografice  se  constituie    ca  resurse  naturale  de  importanţă  turistică  ridicată  ,impunndu-se  prin  elementele  estetice  pe  care  le  introduce  n  peisaj  prin  aspectele  ştiinţifice  complexe  ce  le  prezintă  sau  prin  posibilităţile  oferite  pentru  practicarea  de  activităţi de recreere şi  de  agrement  nautic.
    Astfel  ,att  Arieşul  ,ct şi  afluenţii  săi  prezintă  văi  pitoreşti  marcate  cu  sectoare  de  chei  sau  defilee  spectaculoase  ntrerupte  de  bazine  sau  lunci.n  lungul  acestor  văi  este   o  importanţă  reţea de  drumuri  feroviare  şi  poteci  care  asigură  accesul  n  munţi,n  toate  direcţiile,alcătuind  principala  reţea    de  trasee turistice.
Pentru  balneoturism  funcţionează  ca  bazine  complexele  lacustre  de  la  Turda ,Cojocna,Ocna-Dejului,Băiţa-Gherla.O  atracţie  deosebită  o  constituie  fenomenele  hidrologice  din  zonele  carstice .Dirijate  n  subteran  prin  sorburi  şi  ponoare  (Scărişoara,Gheţari  şi  Ocoliş),apele  străbat  distanţe  mari  n  interiorul  calcarelor  şi  ies  la  suprafaţă  prin  guri de  peşteră  ,izvoare  carstice  sau izbucuri  puternice(Coteţul  Dobreştilor,  Tăutul  şi  Gura  Apei)
n  peisajul  teritoriului  există  o  serie  de lacuri  antropice  unele  amenajate la  nceputul  secolului al  XX-lea  pentru  asigurarea  apei necesare  exploataţiei miniere.Este  vorba  de  cele  9 lacuri  amenajate  n  perimetrul comunei Roşia  Montana  cu  o  suprafaţă  de  6,4  ha  dintre  care  cel  mai  mare este  Lacul  Mare  de  2,5  ha.


3.5.Vegetaţia

 
Con  de  brad  din  munţii Apuseni

       n  munţii  Apuseni  apar  toate etajele  şi  subetajele  de  vegetaţie.Vegetaţia  subalpină  se  ntlneşte insular  n  Curcubata  mare  şi  muntele  Mare,limita ei  inferioara  cobornd  pnă  la  1560 m.Asociaţiile  de  tufărisuri  apar  n  alternanţa  cu  pajiştile  alpine.Tufărişurile  sunt  formate  din jneapăn  ,ienupăr  pitic  ,arin  de  munte ,smardar.Gramineele   alcătuiesc  n  special  pajiştile  :părusca,iarba  vntului,firuţa  şi mai  multe  dicotiledonate.
    Etajul  molidului  este  ntlnit  n  munţii  Bihorului  şi  muntele  Mare  ,limita  inferioara  fiind  cuprinsă  ntre  1550  m  şi  1230 m.Pădurile  de  molid  mbracă  versanţii  abrupţi  ai  acestor  munţi  cobornd  uneori  spre  văi.Elementul  principal  este  molidul  ,la  care  se  adaugă  bradul,fagul  şi  arinul  alb.
Subetajul  molidului  se  află  n  etajul  pădurilor  de  foioase  cu  mai  multe  etaje.Pădurile  de  răşinoase  şi  de  fag  apar ntre  1200  şi  900 m.Speciile  caracteristice  sunt  fagul  şi  bradul  ,la  care  se  adaugă  frasinul,tisa,molidul,carpenul,paltinul  de  munte,teiul  şi  alunul.
Pădurile  de  fag  ocupă  cea  mai  mare  parte  de  pădure  din  bazinul   Arieşului.
Pajiştile  secundare  foarte  răspndite  n  munţii  Metaliferi  ,Trascau  şi  n  depresiuni  ocupă  azi  locul  fostelor  păduri  de  fag  defrişate  şi  aparţin  formaţiei  de  paiuscă  cu  diverse  specii.Subetajul  gorunului  este  dezvoltat  la  poalele  muntelui Mare ,Trascău  şi  n  regiunile  deluroase  limita superioara  fiind  la  700 - 900 m.Speciile  ntlnite  n  aceste  păduri  sunt  stejar ,garniţa,fag,carpen,frasin.
   Vegetaţia  luncilor  este  deosebită   faţă  de  cea  a etajelor  de  vegetaţie  străbătute  de  ruri  ,factorul  hotărtor  putnd  fi  inundaţiile  periodice   ,dar  şi  apropierea  apelor  freatice.Speciile  lemnoase  caracteristice  luncilor   sunt:plopul,salcia,răchita ,aninul  negru,iar  din  cele  ierboase  :rogoz,stnjenel  de balta  şi  se  ntlnesc bazinele    rurilor  Arieş,Arieşul  mic,Abrud,Posaga,Ocoliş  ,Iara.
   Vegetaţia  de  mlaştină  cunoscută  sub  numele  de  “molhas”   provenită  din  graiul  moţilor  este  prezentă  n  Vrful  Căpăţănii  din  Muntele  Mare  şi  este  formată  din  muşchi,fanerogame,merişor,roua  cerului.
Potenţialul  natural  generat  de  vegetaţie  complectează  gama  atracţiilor  proprii  altor  compartimente  naturale  din  cadrul  peisajelor  geografice  .

3.6.Fauna



 

CAII                                                                  BOURUL
     Din  punct  de  vedere  turistic  fauna  prezintă  importanţă   mai  mult  prin  valoarea  sa  cinegetică.Fauna  de  mare  interes  vnătoresc  se  concentrează  n    unităţile  montane   :urs,mistreţ,cocoş  de  munte,cerb,etc.,dar  şi  n  pădurile  de  deal  şi  cmpie  :căpriorul.
n  pădurile  de  foioase  păsările  au  reprezentanţi  tipici  :ierunca  ,piţigoiul,mierla,buha.
n  făgete  trăiesc  :şoarecele  gulerat,viezurele,ursul  brun,lupul,jderul  ,cerbul,mistreţul  ,iepurele  şi  veveriţa.
Căprioara  este  mai  des  ntlnită  n  pădurile  de  stejar  dect  n  făget  ,iar  păsările  sunt  numeroase  aici:sturzul  de  vsc,potrnichea,ciocrlia  de  pădure,graurul,ghionoaia  sură.
atracţie  deosebită  n  bazinul  Arieşului  o  constituie  fauna  piscicolă  care  cuprinde  mai  multe specii  de  peşti,cu  o  zonalitate  bine  evidentiaţă:
•    zona  păstrăvului ocupă  o  buna  parte  din  bazinul  Arieşului  şi  principalii  săi  afluenţi  Arieţul  mic ,Bistra,Lupşa, (urcă  pnă  la  1400  -1500  m  şi  cobornd  pnă  la  600 m)
•    zona  lipanului  şi  moioagei se  găseşte  pe  cursul  superior  al  Arieşului;predominante  sunt  specii ca  lipanul  şi  mreana  de  munte  sau  moioaga.
•    zona  scobarului   ocupă  o  bună  parte  din  cursul  inferior  şi mijlociu  al  Arieşului,iar  speciile  dominante  sunt  scobarul şi   cleanul
•    zona  cleanului  suprapusă  cursului  inferior  al  Arieşului  şi  este  dominată  de  specia  cleanului


3.7.Rezervaţii  naturale

 

Cheile  Galbenei
Pentru  a  se  păstra  nealterate   frumuseţea  lor ,o  parte  din  monumentele  naturii  sunt  ocrotite  de  lege  spre  a  putea  fi  transmise  n ct  mai  buna  stare  generaţiilor  care  vor  urma  ,chiar  n  condiţiile  puternicelor  influenţe  pe  care  le  exercită  omul.
     Ocrotite  şi declarate  monumente  ale  naturii  sunt  plante ca  :floarea  de  colţ   ntlnite  pe  stncile  calcaroase  din  munţii  Bihor,muntele  Găina  ,muntele  Mare  şi  munţii  Trascău;strugurele  ursului  de  la  Scăriţele-Bălioara;pinul  de  pe  stnca  din  albia  Arieşului  de  la Sălciua;   ”fagul  mparatului” de la  Baia  de  Arieş;frasinul  de  la  Aiton  avnd  vrsta  de  cca  300  ani  si  circumferinţa de  7 m.
n  cadrul  faunei  sunt  declarate  monumente  ale  naturii  acvilele  ,corbii,păsările  insectivore.
n  munţii  Apuseni  se  individualizează   o  serie  de  rezervaţii  naturale de  mare interes  cu  regim  special  de  vizitare ,dar  cu  mare  atractivitate pentru turişti.

a)Rezervaţii  geologice

Dealul  cu  melci  se  află  n  vestul  comunei  Vidra  ,reprezentnd  un  celebru  recif  senovian  prin  ntinderea  apreciabilă,  variaţia  speciilor  de  animale  şi  marea  diversitate  a  organismelor.Forma  dominantă  o  reprezintă  melcul  Acteonella  cu  speciile  Gigantea  şi  Lamavka  cenura ,cca  100 000 mii de  exemplare  acumulate  ntr-un  spaţiu restrns  n  cretacicul  superior.
Detunata  goală  şi  detunata  flocoasă(24 ha)  constă  n  prezenţa  faimoaselor  coloane  de  bazalt,de  formă  prismatic  hexagonală.  Aflate  n  munţii  Metaliferi  ,aceste  vrfuri  deja  modeste  ca  altitudine   reprezintă  puncte  de  puternica  atracţie  pentru iubitorii  naturii.
Complexul    carstic  Scărişoara(200 ha) -  accesul n  această   peşteră  se  face  printr-un aven  care  dă  ntr-un  sistem  de  galerii  etajate  de  2 500  m  lungime şi  o  denivelare  de 220 m.
b) Rezervaţii  botanice :

       Rezervaţia  naturală  de  la  Scărişoara-Bălişoara-zona  ocrotită  este  situată  n  partea  superioară   n  masivul  muntelui  Mare unde cresc  smocurile  de  ierbi  ţepoase ,nsoţite  de  plante saxofile.n  această  subasociatie  regională  se  remarcă  argintica ,precum  şi  strugurii  ursului  sau  dupa numele  dat de  localnici  sarbazele.
Rezervaţia  Căpătna-se află  pe culmile largi  dintre  Balomireasa  si  muntele  Mare,unde  se  gasesc  cele  mai  nalte  tinoave  din ţară   ,numite  de moţi  “molhasuri”.Situată la  1600 m ,rezervaţia  este  formată  din muşchii  Sphagnum  şi  Holitrichum   cu  mai   multe   specii de  Vaccinum şi  plcuri de  pinus  mugho,alge,n  varietăti  de forme noi.
   Rezervaţia  Negrileasa este  formata  din  poienile  de  narcise  care apar in masiv.
   
c)Rezervaţiile  forestiere-
Pădurea  de larice  de  la  Vildom   este  situată  la  poalele  munţilor  Trascău  la  sud  de  Arieş.Laricele  apare  n  locurile  luminate  ,n  plcuri  sau  arborete  destrămate  şi  se  ntlneşte  n  cadrul  etajului  fagului.
 
d)Rezervaţii  mixte:
Cheile  Turzii(125 ha) reprezintă  o  uriaşă  spintecatură  n  bara  de  calcare  jurasice ,la  jumatatea  culmii Petreştilor.Rul  Hasdate  coboara  de la  460 m ,cat  are  la  intrarea  in  cheiepana  la  420 ,la  iesire  realizand astfel  o  panta  medie  de  13 m/km.
Flora  din  Cheile  Turzii  cuprinde  raritati  remarcabile  ,nu  numai  pentru  Romania  ,ci si  pentru  Europa.,cum  ar  fi  o plantă  specifica  de  usturoi care  constituie  faima  cheii  aceasta  planta  gasindu-se  numai  in  Turkestan.
Zona  muntilor  Apuseni  dispune  de  o mare  varietate  de  factori naturali   de  cura  care  pot  fi structurati  dupa  in  importanta  lor  in  turismul  in  turismul  balnearin:
•    ape  minerale  si  termominerale;
•    lacuri  si  namoluri  terapeutice;
•    plante  medicinale;
•    factori  climatici(aeroterapie  si  cura  de  teren)
•    curele de  aeroionizare;


Cap. III   POTENŢIALUL    ANTROPIC    AL  MUNŢILOR  APUSENI

       Reprezentnd  creaţia  umană  ,resursele  turistice  antropice  sunt  rodul  eforturilor  tehnice  ,culturale  şi  economice  ,ct  şi  elementele  spirituale  şi  tradiţionale  ale  oamenilor  de  pe  văile  ce  străbat  munţii  Apuseni manifestate   de-a  lungul  timpului  ntr-o  mbinare  armonioasa  cu natura.n  zona  Apusenilor  există  un  imens  tezaur  de  vestigii  arheologice  ,monumente  istorice  ,de  arhitectură  şi  de  artă  ,precum  un  impresionant  patrimoniu  de  care  atestă  evoluţia  si  continuitatea  n  muncă  şi  de  viaţa  n  aceşti  munţi,dezvoltarea  culturii  şi  artei poporului  romn.
    ntre  componentele  resurselor   antropice  turistice  ale  zonei  munţilor  Apuseni  ,cele  mai  reprezentative  sunt:  
       
1.    Vestigiile  arheologice legate  de  geneza  poporului  romn  şi  paternitatea  sa  pe  aceste  meleaguri:cetăţile  dacice,ruine  ale  unor  cetăţi  milenare,s.a.
2.    Monumente  istorice,de  arhitectură şi  de arta  cu  valoare  de  unicat:bisericile  şi  mănăstirile  cu  fresce  interioare;bisericile  si  cetăţile  ţărăneşti   fortificate;monumentele  istorice  din  principalele  oraşe-vechi  capitală  sau  oraşe  medievale.
3.    Muzeele  si  casele  memoriale  cum  ar  fi  muzeele  judetene  si orasenesti.
4.    Marturiile  civilizatiei  si  culturii  populare  :elemente  de etnografie  si folclor,arhitectura  si  tematica  poulara traditionala  ,creatia  artistica  :mestesuguri,artizanat,ceramica,port  popular,folclor  literar,muzical  si  etnografic.
5.    Satele  turistice care   prin  specificul  lor  ,originalitatea si  valoarea  turistica  ,cultural-istorica , prin  ambianta   placuta  a  cadrului  natural  si  bogatia  resurselor  naturale pot  sa se constituie ca  un  produs  turistic  inedit  satisfacand  o  gama  variata  de  motivatii  in  turismul intern si  international.
6.      Resursele  turistice  legate  de  activitatea  economica  care  includ  la randul  lor  lucrari  ingineresti si  arhitectonice  cu  o  valoare  turistica  inedita  cum  sunt  barajele  si  acumularile  de  apa  de  interes  hidroenergetic,hidrocentralele  si  alte obiective  economice.
7.    Elemente  de  arhitectura  populara  intalnite  la  bisericile  si  casele  din  lemn  specifice Tarii  Motilor,zonei  Buciumului  si  a mocanimii  din  muntele  Mare  si la  unele  constructii  tehnice  (piue  de  apa  sau  mori) intalnite  in  mare  numar  pe vaile  din  muntii Metaliferi,muntele  Mare.Toate  casele  de  pe  cursul  superior  si  mijlociu  al  Ariesului  se  caracterizeaza  prin  monumentalitate  datorita  acoperisului  lor  tuguiat  si mai  inalt  facut  din  sindrila  si  paie.
8.    Portul  popular   ,deosebit  de  pitoresc  ,purtat  in  mod frecvent  ,in  special  in  zona  Ocolis  -Salciua  si in  Lupsa sau  in  toata  zona  cu  ocazia  targurilor  si  sarbatorilor.
9.    Elemente  de  arta  populara  caracterizate  prin  simplitate  ,sobrietate  si  functionalitate  specifice  Tarii  Motilor;este  vorba  in  special de:obiectele  executate  din lemn(tulnice,fluiere,donite,ciubere), unelte  cu  decoratii  ornamentale,sumane,tesaturi,pieptare  ornate cu  piele,unelte  din  metal  cu  ornamentatii.

 
ŢARA  MOŢILOR

 
SATUL  IN  MUNŢII  APUSENI


10.    Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si Campeni;
11.    Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte numeroase si importante fiind cele care amintesc  de  luptele  duse  de  iobagi  impotriva mpilării sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu mpotriva exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si „Doamna Muntilor”;
12 Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor, prezente n majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele etnografice si memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.
13 Un element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la faptul ca meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin numeroasele marturii arheologice. Astfel n pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia Mica), de langa Salciua (Poarta Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost descoperite urme datand  din paleolitic.
In aceeasi cheie se mai afla „Pestera Calastur”, situata la cea mai mare cota, „Pestera Morarilor” (660 m) si „Pestera Binder” (520 m) care au fost populate de catre  omul  primitiv  in  paleoliticul  mijlociu.


1 Cap. IV  ZONAREA  TURISTICĂ
N  MUNŢII  APUSENI

n Muntii Apuseni, zonarea a fost conceputa ca modalitate de valorificare superioara si complexa a resurselor turistice, ntr-o viziune unitara, n vederea exploatarii eficiente a patrimoniului turistic. Raportata la scara ntregii regiuni, concepand turismul ca sistem, zonarea turistica urmareste stabilirea unui model de evaluare, ierarhizare, valorificare si amenajare prioritara a patrimoniului turistic ca si n cazul zonarii turistice a Romaniei, ea s-a dovedit o importanta analiza unitara a relatiilor existente ntre turism si teritoriu, n vederea dezvoltarii optime, armonioase a turismului.
Arealul de la Vadul Crisului si defileul Crisului Repede
Accesibil prin calea ferata Oradea-Cluj, sau prin ramificatia rutiera din DN 1 (E 60) de la Topa de Cris, reprezinta un complex carstic deosebit de pitoresc, format din calcarele din Muntii Padurea Craiului. In aceasta zona se semnaleaza pe langa defileul Crisului Repede, strajuit de abrupturi salbatice, o serie de pesteri, dintre cele mai nsemnate sunt: Pestera Vadului, Pestera Podinului, Casa Zmaului, Pestera cu Apa, Pestera Fugarilor, Pestera Deventului si Pestera Caprei.
In sfera de influenta a acestui areal turistic apare si platoul carstic Zece Hotare, ciuruit de doline si uvale, precum si Pestera Vantului de langa suncuius, considerata cea mai lunga pestera din tara. (11000m).
Frumusetea locului este subliniata si de prezenta cascadei paraului Pestireu, care traverseaza Pestera Vadului;
ˇ  Arealul Meziadului se caracterizeaza prin prezenta uneia dintre cele mai mari pesteri din tara noastra -Pestera Meziad- dispusa n cinci etaje, cu o lungime a galeriilor de 3400 m. Accesul este asugurat de o sosea ce pleaca din orasul Beius;
ˇ  Arealul zona carstica Padis - Cetatile Ponorului reprezinta cel mai nsemnat areal carstic din tara, atat datorita frumusetii peisajului, cat si a complexitatii formelor sale carstice. Aici se poate ajunge fie pe drumuri de culme, venind de la Stana de Vale sau Scarisoara, fie urcand pe soseaua de la Sudrigiu, Petroasa etc. In cadrul arealului distingem mai multe subunitati:
•    Padisul;
•    Poiana Ponor;
•    Lumea Pierduta;
•    Cetatile Ponor.
ˇ  Arealul Vaii Aleului, situat sub Masivlul Carligati, areal ce poate fi vizitat utilizand derivatia de la Sudrigiu, pe vale Crisului Pietros, pana la confluenta cu valea Ariesului, si de aici n amonte pe aceasta vale. Frumusetea povarnisurilor abrupte ale Muntilor Bihorului, Cascada Bohodeiului, clima de adapost, terenul din Poiana Aleului, extrem de propice pentru amenajari turistice, recomanda necesitatea ca, neantarziat, arealul sa fie amenajat turistic;
ˇ  Arealul valea Iada - Stana de Vale se desfasoara de-a lungul a circa 42 km, de la confluenta vaii Iada cu Crisul Rece pana n bazinetul de la Stana de Vale. Farmecul regiunii este dat de alternanta sectoarelor salbatice de defileu cu bazinete, n cere valea se largeste pentru a cuprinde poieni cu fanete. Depresiunea Stana de Vale este dominata de masive muntoase nalte, reprezentand unul dintre cele mai nsemnate centre turistice din Muntii Apuseni, mai ales ca poate sa ofere posibilitati corespunzatoare de cazare si hrana;
ˇ  Arealul carstic al Vascaului. Pe langa relieful carstic de suprafata, reprezentat prin doline, polii, sorburi, un interes deosebit prezinta izbucul intermitent de la Calugari situat intr-o tona deosebite de pitoreasca n partea estica a Masivului Codru Moma. Este accesibil fie din comuna Crisilor, fie din comuna Ponor, respectivul izbuc constituie un fenomen stiintific interesant prin raritatea sa. Datorita unei circulatii subterane pe baza de sisteme sifonale, apa izbugneste la suprafata intermitent, la intervale de timp regulate;
ˇ  Arealul Muntele Baisorii (1600 m) este situat la o distanta de 50-53 km departare de Cluj-Napoca si Turda beneficiaza, n medie, de 171 zile cu zapada, fiind solicitata n special n intervalul 15 noiembrie-15 aprilie. Vara se remarca peisajul de o frumusete exceptionala si posibilitatile de vanat si pescuit. Tot aici se ntalnesc rezervatia Scarita - Belioara, Cheile Runcului si  ale Pociovalistei, varful Cornul Pietrii si alte cateva obiective; fiind usor accesibile de la cabanele din Muntele Baisorii;
ˇ  Arealul Gilau - Tarnita ofera conditii deosebite pentru agrement la sfarsit de saptamana, deschizand si una din „portile” cele mai solicitate pentru patrunderea n interiorul Muntilor Apuseni;
ˇ  Arealul Belis - Fantanele, pe malul stang al lacului de acumulare si pe traseul drumului judetean Huedin - Belis - Albac, care ocoleste lacul. Mai putin spectaculoasa, partea estica trezeste interesul prin cateva sectoare de chei si mici defilee, mai reprezentative fiind Cheile Baciului, precum si prin ariile de alunecari de teren vechi cu un microrelif foarte accidentat, cateva dintre ele adapostind asociatii floristice si faunistice de o mare varietate si impunand, ca si Cheile Turzii, includerea ntre rezervatiile naturale ale zonei;
ˇ  Arealul Valea Ighelului (22 km). Pornind din Ighiu, pe aceasta pitoreasca vale, se poate ajunge pana la lacul de baraj natural Iezerul, declarat monument al naturii, singurul lac de acest fel din Muntii Apuseni, aflat ntr-un splendid cadru natural. Peste culme, se poate ajunge la Piatra Cetii, cu interesante fenomene geologice: pesteri, chei, cascade si o magnifica poiana cu narcise, apoi la Cheile Intregalde. Aici se ntalneste floarea de colt sau siminicul;
ˇ  Arealul Valea Ampoiului. Catre nord-vest de Alba Iulia, pe valea raului Ampoi, o cale ferata si o sosea urca spre Tara de Piatra, trecand prin asezari pitoresti, cu urme ale unor constructii romane si medievale, monumente de arhitectura populara si interesante monumente ale naturii. Dintre acestea amintim: calcarele cu orbitoline de la Ampoita, martori geologici si puncte fosiliere, precum si clipele de calcar de la Valea Mica;
ˇ  Arealul Muntii Codru - Moma se situeaza n partea de nord-est a judetului Arad. Principalul obiectiv din aceasta zona l constituie statiunea balneoclimaterica Moneasa care dispune de capacitati de cazare, stabilimente balnear si numeroase dotari turistice corespunzatoare tratamentului balnear si odihnei, un strand si un lac de agrement. In mprejurimi se pot face excursii interesante spre zona carstica Tinoasa, varful Izoi, Valea Rujii si sper platoul carstic al Vascaului. In apropiere, n perimetrul comunei Dezna, se afla cetatea Deznei si un frumos han pescaresc In perimetrul Muntilor Codru - Moma se ntalnesc si alte obiective de interes turistic; amintim aici frumoasele vai ce coboara spre depresiunea Zarandului si suprafetele forestiere compacte;
ˇ  Arealul depresionar Gurahont - Halmagiu grupeaza elementele de peisaj si cele istorico-etnografice din depresiunile Almas - Gurahont si Halmagiu. Depresiunile largi, legate prin defileul Crisului Alb ntre comunele Varfurile si Gurahont ntinsele suprafete forestiere cu un valoros fond cinegetic, situate la contactul muntilor Codru - Moma cu Muntii Zarandului, satele cu obiectivele lor istorice si etnografice confera arealului o diversitate de aspecte interesante. Dintre cele mai reprezentative obiective turistice amintim: valea Zeldisului cu satele si peisajele ei pitoresti, valea Zimbrului (cu rezervatia de laur), defileul Crisului Alb si satele din depresiunea Halmagiu - interesante pentru arhitectura, mestesuguri, port si folclor.

Principalele  trasee  turistice

Luate n functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale Apusenilor sunt foarte numeroase; dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative:
a) Muntii Bihor:
•    Stana de Vale - Pestera Meziad.
Traseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr-un triunghi albastru. Distanta: 23 km. Tmp de mers: 6 ore.
b) Muntii Codru-Moma:
•    Dumbravita de Codru - Moneasa.
Traseu nemarcat. Distanta: aproximativ 30 km. Timp de mers: 12-13 ore. Este accesibil atat vara, cat si iarna.
c) Muntii Padurea Craiului:
•    Cabana Vadu Crisului - Pestera Vantului.   
Marcajul este un triunghi albastru. Timp de mers: 5 ore, dus-ntors.
d) Muntii Metaliferi:
•    Geoagiu Bai - Cheile Mazii - Cheile Ardeu - Glod - Cheile Cibului - Cheile Bacaiei - Bozes - Geoagiu Bai.
Traseu nemarcat. Timp 8-10 ore. Circuitul pune n evidenta numeroasele forme carstice din sectorul sudic al Muntilor Metaliferi.
e) Muntele Gaina:
•    Bulzestii de Sus - Pastravaria Bulzestii de Sus - Muntele Gaina si retur.
Traseu nemarcat. Timp 6-8 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat ntre varfurile La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor Metaliferi si Bihor.
f) Muntii Vladeasa:
•    Cabana Scarisoara - Ghetarul Scarisoara - Arieseni.
Marcajul este constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni. Distanta este de aproximativ 11, 3 km. Timpul de mers: 2, 5-3 ore, iar traseul este practicabil tot timpul anului.
g) Muntii Trascau:
•    Lacul Ighel - Intregalde - Cheile Rametilor - cabana Sloboda.
Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel - Intregalde 3, 5 ore; Intregalde - Cheile Rametilor 3.5 ore; Cheile Rametilor - Sloboda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practicabil n sezonul cald.
h) Muntele Plopis (Muntele Ses):
•    Hanul Piatra Craiului - Sub Vf. Magura Mare - Comuna Tusa.
Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite traversarea masivului de la sud la nord, n apropierea varfului principal.
i) Muntii Meses:
•    Zalau - Culmea Meses - Ruinele cetatii Porolissum - Moigrad.
Marcaj: banda rosie, timp de mers 3-3, 5 ore. Traseul este ne recomandabil iarna.
j) Muntii Zarand:
•    Obarsia (Rosia Noua) - Saua Rosia - Izvorul Iacobini - Iacobini - Gurahont.
Marcaj: triunghi galben, Iacobini - Gurahont; nemarcat, Obarsia - Iacobini. Timp de mers: 5, 5-6, 5 ore. Traseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala a Muntilor Zarandului.
k) Muntii Gilau (Muntele Mare):  
•    Cabana Muntele Filii - Varful Huzii - Varful Ierii - Cetatea Lita - Plopi - Varful Rasca Mare - Cabana Somesul Rece.
Timp de mers: 6-7 ore. Marcajul este o cruce rsie. Punct de acces recomandat, gara Cluj-Napoca. Traseul face legatura ntre cabane la o altitudine joasa.
l) Cheile Turzii:
•    Cabana Cheile Turzii - Prin Cheile Turzii - La moara si napoi.  
Puncte de acces recomandate sunt garile Cluj-Napoca, Campia Turzii, Turda. Traseul este nerecomandabil iarna, marcajul l constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare. Timpul de mers este de aproximativ 2-2, 5 ore.
Propuneri  pentru  viitorul  turismului n munţii  Apuseni

Muntii Apuseni se integreaza n sfera turismului recreativ (drumetii montane, sporturi de iarna, alpinism, speoturism, vanatoare si pescuit). Turismul recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai, inclusiv prin interferenta reciproca. Nota comuna a tuturor tipurilor ramane insuficienta dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor.
Agroturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni si ferme turistice deschizandu-si portile n zona bordurii nordice (Belis - Rachitele - Calatele - Sancraiu).
Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori culturale traditionale - arta populara, folclor, etnografie, traditii - valorificarea potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni n viitorul apropiat, observandu-se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement, cerere venita atat din tara cat si de peste hotare, ntr-un procent tot mai mare.
In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor, lucru care se spera ca va duce n timp la finantarea unor proiecte de anvergura, cum ar fi nfiintarea Parcului National Muntii Apuseni, plan aflat momentan doar n stadiul de proiect, dar care este o actiune ambitioasa mai ales n directia protejarii si ocrotirii naturii.
Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca naltimile muntilor sunt reduse, iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din ntreg lantul Carpatic. accesul facandu-se cu o mai mare usurinta decat n cazul altor grupe.   


PREZENTAREA  UNEI  AGENŢII  DE  TURISM  ŞI  A  UNUI  PRODUS  TURISTIC  DIN  MUNŢII  APUSENI

-studiu de caz-


Agenţia  de  turism „Rustic  Turism  S.R.L.”este  situată  n  localitatea  Suceava  din  judeţul  cu  acelaşi  nume  avnd  ca  obiect  de  activitate  organizarea  şi  comercializarea  produselor  şi  serviciilor  turistice  pentru  clienţii  potenţiali  şi  actuali.
                                                                                                                                                                                                                       “RUSTIC TURISM” este o agenţie nouă care şi propune să vă ajute să redescoperiţi Romnia.                                                                                       RUSTIC TURISM   asigură  tot necesarul pentru ca  vacanţa dumneavoastră să se transforme n ceea ce v-aţi dorit.  Vă propunem   obiective turistice dintre cele mai diverse. Oferta noastră turistică  se axează pe redescoperirea frumuseţilor   naturale ale Romniei. Majoritatea turiştilor s-au săturat de coloşi de beton, care asigură aer condiţionat,  mijloace ultramoderne de comunicare şi un lux ce de multe ori ascunde adevaratele valori ale naturii.
   Noi vă  oferim alternativa, adică petrecerea unui concediu departe de lumea modernă, n mediul rural.
   Dezvoltarea care a cuprins agroturismul romnesc asigură  un confort obişnuit pentru secolul XXI şi oferă, n acelaşi timp, relaxarea unei izolări, departe de aglomeraţiile urbane.

      Firma  de  turism  are  contract  cu  pensiuni  şi  moteluri  din   toate  colţurile  ţării  ,avnd  obiective  turistice  diferite  ,de  la  turismul  rural  la  cel  montan  şi  de  la  reperele  religioase  sau  etnografice  la  obiectivele  considerate  monumente  ale  naturii.    
    Rustic  Turism   vă  ofera  şi  concedii  care  să  conţină   pachete  mixte  de  servicii  şi  obiective  ,combinaţii  intre  reperele  amintite  ,in  funcţie  de  cerinţele  clienţilor  noştri  .  Pentru  a  putea  alege  traseul şi  destinaţia  optime  agenţia  Rustic  Turism  pune  la  dispoziţia  clienţilor  săi  material  de  documentare  logistic(hărţi,pliante  ,ghiduri), ct  şi  material  uman  reprezentat  de  specialiştii  n  domeniu.  De  asemenea  n  funcţie  de  dorinţele  clienţilor  noştrii  ,asigurăm  participarea  la  diferite  activitaţi de  agrement  de  la  festivaluri  tradiţionale  pnă  la  diferite  concerte  ,incluznd    aici  şi  activitaţile  cu  caracter  sportiv  ,chiar  si  sport  extrem  :alpinism  ,drumeţii ,mountain  bike,etc.
    
    Firma  de  turism  „Rustic  turism”  vă  oferă  o  diversificată  paletă  turistică   cum  ar  fi  pachetele  turistice ncepnd  cu  turismul  pentru  odihnă  şi  terminnd  cu  cel  tematic:religie ,obiceiuri  populare  ,edificii  culturale  şi  istorice  ,etc.

Propunem  turiştilor  dumneavoastră  să  descopere  ROMNIA  acasă  la  romni:
TRANSILVANIA   ,centrul  ţarii , cu   ruinele  cetaţilor  dacice  şi  romane  ,cu  istoria  şi  legenda  lui  Dracula  ,dar  şi  cu  frumuseţile  sale  din  epoca  modernă  şi  obiceiurile  romanilor  din  această  zonă  şi  n  special  cele  din  marginimea  Sibiului  şi  din  inima  munţilor  Apuseni  ,cu  tradiţionalul  targ  de  fete  de  pe  muntele  Gaina.
MARAMUREŞUL  istoric  ,ncarcat  de  tradiţii  şi  obiceiuri  populare  ,cu  inegalabilele  frumuseţi  ale  naturii  mpletite  cu  arta  meşteşugărească .
   BUCOVINA  ,vatră  a  religiei  ,cu  manăstirile  sale  unice  n  lume  construite  cu  cteva  sute  de  ani  n  urmă  ,cu  podgoriile  sale  renumite  ,cu  arta  moldovenilor  de  a  picta  icoane  şi  sticlă      şi  cu  ouăle  ncondeiate  de  Paşti.
    BANATUL  este  zona  cu  influenţe  dintre  cele  mai  diverse  de  origini   germane  ,maghiare  ,srbesti  şi  multe  altele  cu  inegalabila  sa  tradiţie  n  muzica  populara  cu  munţii  Semenic  ,Cheile  Nerei  ,munţii  Codru –Moma  o  fascinantă  operă  desavrşita  de  natură.
  DELTA  DUNARII –loc  in care  ,n  satele  din  inima  deltei  locuitorii  pastrează  ocupaţia  tradiţională    ,pescuitul  ,dar  şi  uneltele  tradiţionale  specifice  acesteia  ,dar  şi  obiceiurile  şi arhitectura  locală  sunt  păstrate    cu  sfinţenie  ,  amintind  aici  tradiţionalele  case  ale  pescarilor  acoperite  cu  stuf.
Ar mai  fi multe  de  spus  ,dar  vă  lăsăm  pe  voi plăcerea  de  a  descoperi  o  ţara  ncărcată  de  tradiţii  şi  obiceiuri  ,de  istorie  ,de  cultură  şi  civilizaţie.
SLOGANUL  AGENŢIEI  „RUSTIC  TURISM”    
„Noi   remviem  tradiţia  .Prin  noi  redescoperiţi  frumuseţile  naturii  ,redescoperiţi  Romania !”
„Voi  doar  spuneţi  cum  şi  ct să  fie  concediul.   De  restul  ne  ocupam  noi!”
„VACANŢĂ  PLACUTĂ  ALĂTURI  DE  NOI!!!”

Prezentarea  unui  produs  turistic  al  agenţiei  de  turism  „RUSTIC  TURISM”

Si  acum   să  vă  prezint   un  pachet  de  servicii  turistice  pus  la  dispoziţie  de  agenţia  „RUSTIC  TURISM  „  clienţilor  din  Romnia  şi de  peste  hotare  ce  pot  să  petreacă   o  vacanţă  de  neuitat  n  zona  frumoasă  a  munţilor  Apuseni.
          
     Agenţia  de  turism  „RUSTIC  TURISM”  va  pune  la  dispoziţia  dumneavoastră   o  gamă  largă  de  produse  şi  servicii  turistice  care  să-i  satisfacă  turistului  nevoia  de  a  practica  turismul  şi  de  a  alege  o  vacanţă  pe  care  sa  nu o  uite  niciodată.
      n  aceată  lucrare  am  să  vă  prezint  un   pachet  de  servicii  turistice  pus  la  dispoziţie  de  agenţia  „Rustic  Turism”  n  colaborare  cu  Pensiunea  Maria  -  Răchiţele  situată  in  zona  munţilor  Apuseni  ,n  apropierea  municipiului  Cluj-Napoca   din  judeţul  cu  acelaşi  nume.
      Pensiunea  Maria (de  3  ***)    din  comuna  Răchiţele  pune  la  dispoziţia  turiştilor  un  pachet  de  servicii  turistice  la  preţ  convenabil  pentru  a  atrage  turiştii  de  pe  toate  meleagurile  si  de  toate  gusturile.
Vă  oferă  condiţii  de  a  petrece  vacanţa  ,sărbătorile,concediul  sau  sfrşitul  de  săptămnă  intr-un  cadru  natural  deosebit.
Satul  Răchiţele  este  situat  la  poalele  masivului  Vladeasa  .Aici  aerul  e  mai  curat ,brazii  mai nalţi  ,iar  oamenii  mai  frumoşi!!
Dacă  doriţi  să  vă  relaxaţi  şi să  vă  simţiţi  bine  ,alegeţi  pensiunea  Maria  ,un  loc  unde  confortul  ,ospitalitatea şi  civilizaţia  se  mbina  armonios  cu  natura.
     Pachetul  de  servicii  oferit  de agenţia  „Rustic  turism  „ n  parteneriat  cu  pensiunea  Maria    ,turiştilor,cuprinde  servicii  de  cazare  ,transport  la  locul  obiectivelor  turistice  si  la  locul  vacanţei  cu  autocarul  şi  telecabina  sau  telescaunul,  servicii  de  alimentaţie  (masa  dimineaţă-prnz –seara  şi  organizarea  de  mese  festive  ocazionale)  ,precum  şi  alte  servicii  suplimentare  :informare,organizarea  de excursii  la  cerere  ,vizionarea  de  spectacole –teatru  ,accesul  la  internet   şi  bibliotecă  şi  nchirierea  de  autoturisme  pentru  vizitarea  rudelor  şi  prietenilor  din  zonă .
     Serviciile  de  cazare ,alimentaţie  şi  agrement  sunt  asigurate  de   pensiunea  Maria    care  dispune  de  40  de  locuri  de  cazare  n  camere  modern  mobilate  ,dotate  cu  televizor  ,minibar,baie  proprie  şi   ncălzire  centrală   .
Bucătăria  este  complet  şi  modern  utilată  ,sala  de  mese  are  capacitatea  de  20  de  locuri,iar  mancarea  e  mai  buna  dect  la  mama  acasă.
Curtea  şi  spaţiul  de  agrement  este  dotat  cu  spaţii  verzi  ,terasa  cu  grătar,loc  de  joacă  ,teren  de  sport  şi  parcare.
Dacă  doriţi  să  vă  odihniţi  sau  să petreceţi  ,să  faceţi  drumeţii  sau  să  schiaţi  ,să  faceţi  căţărări  pe  gheaţa  sau  alpinism  ,ciclism  montan  sau  zbor  cu  parapanta  aţi  gasit  locul  potrivit  .
Dar  pentru  ca  vacanţa  sa  fie  atractivă  şi  să  aveţi  amintiri  frumoase  mpreună  cu familia  sau  prietenii  trebuie  să  vă  punem  la  dispoziţie  vizitarea  unor  obiective  turistice  nemaipomenite  din  aceşti  munţi  şi  oferirea  unor  condiţii  stricte  de  vizitare  a  lor.
Aceste  obiective  turistice  pot  fi  :
Biserica  din  Margău  ,secolul  XVIII –monument  istoric;
    Cascada  Valul  Miresei  la  7  km  de  pensiune;
    Pietrele  Albe  -traseu  de  cca  4 h si  30  minute;
    Lespezile  şi  peştera  Lespezi(amenajată)
    Peştera  varfuraşul  -monument  al naturii;
    Vrful  Micău (panoramă  ncntătoare);
    Vlădeasa-traseu  de  cca  7  h(Vf.  Vladeasa 1838 m);
    Piatra  Tlharului –traseu  de  cca  6 h;
    Gardul  de  piatra-traseu  de  cca  5,5 h;
    Lacul  Beliş  Fntnele –la  9  km  prin satul  dealul  Botii;
    Peştera  Sura  mica pe  valea  Firei,peştera  Onceasa,  izvoarele  Someşului  cald ,peştera  Humpleu;
    Gheţarul  de  la  Borşa  şi  Lumea  pierdută,cetăţile                            Radesei,Cheile  Galbenei,peştera  Gheţarul  Focul  Viu;
    Cetăţile  Ponorului(30  km);

Toate  acestea  sunt  obiective  care  sper  să vă  faca  să  vă  mbogăţiţi  cunoştinţele  cu  mai multe  informaţii  şi  să  vă distraţi  cum  vă  place  cel  mai  mult.
 
    Tarifele  serviciilor  puse  la  dispoziţie  de  agenţia  de  turism  n  colaborare  cu  pensiunea  Maria  pe  anul  2007  sunt  astfel:
        
                -cazare                35  ron  persoană/zi
             -  cazare  cu mic  dejun          45  ron  persoană/zi
           -    cazare  cu  demipensiune   65  ron  persoană/zi
           -  cazare  cu  pensiune  completă  85 ron  persoană/zi

  n  funcţie  de  durata  sejurului  şi de  numarul  de  persoane  tariful  se  poate  negocia.
       

ANEXE


Anexa I

Structura bazei de cazare din Muntii Apuseni pe tipuri de unitati si grade de confort.
Nr. Crt.    Tipul de untati    Nr. unitati    Nr. Locuri    % n total
1    Hoteluri,    12    1740    44, 4
    din care:    *
**
***    1330
410
-    76, 5
23, 5
-
2    Vile,    20    627    16, 0
    din care:    *
**
***
****    393
204
20
10    62, 3
32, 5
3, 2
2, 0
3    Moteluri,    6    400    10, 2
    din care:    *
**    236
164    59, 0
41, 0
4    Cabane,    16    541    13, 8
    din care:    *
**
***    244
129
168    45, 1
23, 8
31, 1

Anexa II
Numarul unitatilor si locurilor de cazare din Muntii Apuseni (n anii 2001-2002).
Anul    Nr. unitatilor de cazare    Nr. locurilor de cazare
    Nr. total     Nr. taberelor scolare    Nr. total    In taberele scolare
2001    9    4    521    310
2002    8    4    425    288
Numarul turistilor care au apelat la servicii turistice n Muntii Apuseni
(n anii 2001-2002).
Anul    Nr. turistilor      Turisti romani    Turisti straini
    Nr. total    In tabere scolare    Nr. total    In tabere scolare    Nr. total
2001    6967    3453    6877    3453    90
2002    8583    4577    8532    4577    51
Numarul nnoptarilor turistilor n Muntii Apuseni (n anii 2001-2002).
Anul     Nr. nnoptarilor    Turisti romani     Turisti straini
    Nr. total    In tabere scolare    Nr. total    In tabere scoalre    Nr. total
2001    17830    11990    17554    11990    276
2002    24110    16917    23890    16917    220


Sursa: Centrul teritorial de statistica Alba.
Anexa III
Domeniul schiabil: repartitie si trasaturi generale pe judete
Nr. crt.    Judetul    Suprafata domeniului schiabil (ha)    Numar partii    Lungime
 - km -     Procente din zona
1    Alba    3, 0    1    0, 74    20, 8
2    Bihor    1, 6    1    0, 55    11, 2
3    Cluj    9, 8    3    2, 36    68, 0
     Total zona    14, 4    5    3, 65    100, 0
Domeniul schiabil:
repartitie si trasaturi generale pe statiuni si localitati/centre
Nr. crt.    Statiuni si localitati    Suprafata domeniului schiabil (ha)    Numar partii    Lungime
- km -     Procente din zona
1    Baisoara    6.6    2    1, 05    45, 8
2    Fantanele    3.2    1    1, 31    22, 2
3    Arieseni    3.0    1    0, 74    21, 0
4    Stana de Vale    1.6    1    0, 55    11, 0
     Total zona:    14.4    5    3, 65    100, 0
Sursa: S. C. Telefericul S. A. Brasov 1996
Anexa  IV
Instalatii de transport pe cablu n Muntii Apuseni
     1    2    3
Jjudetul    Alba    Cluj    Bihor
Statiunea/Localitatea    Ariseni - Vartop    Baisoara    Stana de Vale
Masiv montan    Bihor    Baisoara    Vladeasa
Anul darii n folosinta    1994    1979    1987
Lungime    Pe orizontala    717    1005    550



    Pe nclinat    750    1035    557
Diferenta nivel    818    247    84
Tip vehicul    65 ag./1 pers    70 ag./2 pers    63 ag./2 pers.
Numar locuri    65    140    126
Capacitate orara-nr. persoane    720    600    1000
Durata de parcurs (min.)    5    7    4
Numar curse/ora    -    -    -
Viteza de exploatare (m/s)    25    25    25
Altitudine etaj inferior/etaj superior    1185/1400    1252/1500    1090/1172
Proprietar    Privat    Privat    Privat
Sursa: S. C. Telefericul S. A. Brasov, 1996.
             Anexa V
Prognoza circulatiei turistice
Variante    Anul 2005    Anul 2010
1    29626    31026
2    28601    30513
3    28490    30458
4    29663    31044
Sursa: Date calculate dupa informatii oferite de catre Centrul teritorial de statistica Alba 2003.
Anexa IX
Structura propunerilor privind spatiile de cazare ce urmeaza a fi realizate
Tip de unitati    Numar
TOTAL din care:    6.350
Hoteluri    2.350
Cabane    1.660
Campinguri    1.690
Tabere, colonii    650
Structura propunerilor privind reteaua de alimentatie publica
Tip de unitati    Numar de locuri
Total din care:    9.240
Restaurant    4.640
Autoservire    100
Crama    150
Bar de zi    540
Braserie    910
Disco-bar    550
Patiserie-cofetarie    340
Cafe-bar    80
Bufet-bar    1.530
Pati-bar    100
Cantina-pensiune    300



ANEXE-FOTOGRAFII  REPREZENTATIVE  DIN  MUNŢII  APUSENI




Crişul  Repede

Mănăstirea  Rimet
    
 
Rezervaţia  Moneasa
Rezervaţia Meziad


 
Peretele  Dolinelor
    Pajişte



 
Aşezare  de moţi
Lan  de  cereale




                       BIBLIOGRAFIE

                
CĂRŢI  SAU  REVISTE

•    Munţii  Apuseni Bihor Vladeasa –M.Bleahu,S.Bordea,Editura  Uniunii  de  Cultura  Fizica si  Sport
•    Munţii  Codru-Moma  -Bleahu  Marcian , Ghid  turistic  ,Editura  Sport-Turism,1978,Bucureşti
•    Munţii Apuseni  -Ilie  Mircea  ,Editura  pentru  turism ,1974,Bucureşti
•    Munţii  Apuseni  -muzeu  istoric  şi  etnografic  al  poporului  romn,Editura  Turism,1980,Bucureşti  
•    Ţara  moţilor  -S.Bordea ,Ghid  turistic,Editura  pentru  turism ,1982,Bucureşti


Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica