referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Sicilia, arii protejate

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Sicilia este o regiune preponderent colinara dar are in cuprinsul teritotiului sau si munti si campii. In partea de est se iveste varful Vulcanului Etna inalt de 3 263 m. Cu frecventele sale eruptii Etna a acoperit teritoriul cu lava sa neagra care a colmatat o campie extinsa pana la mare. Aceasta se numeste Campia Cataniei, si este una ditre regiunile care se desfasoara de-a lungul litoralului...

Varianta Printabila 


1 Sicilia

     Sicilia este o regiune a Italiei insulare,iar cu cei 25 710 km˛ este si cea mai mare insula a Marii Mediterane. Este locuita de aproximativ 5,1 miloane de persoane si are drept capitala orasul Palermo. E unul dintre cele mai importante puncte turistice ale Italiei, iar in secolul XVIII era ultima oprire a „Marelui Tur”, calatorie pe care o faceau tinerii aristocrati  englezi in Europa pentru a se instrui.
     Sicilia este o regiune preponderent colinara dar are in cuprinsul teritotiului sau si munti si campii. In partea de est se iveste varful Vulcanului Etna inalt de 3 263 m. Cu frecventele sale eruptii Etna a acoperit teritoriul cu lava sa neagra care a colmatat o campie extinsa pana la mare. Aceasta se numeste Campia Cataniei, si este una ditre regiunile care se desfasoara de-a lungul litoralului.
     Clima Siciliei este mediteraneana. In ultimele decenii au avut loc variatii climatice substantiale. Pe coasta, mai ales cea sud-occidentala clima este mereu mai asemanatoare cu cea subtropicala avand veri toride si ierni blande. Pe Muntele Etna clima e de tip alpin. Vara se intalneste destul de des „scirocco” un vant provenit din Sahara. Precipitetiile de pe insula sunt scazut si influenteaza rezervele hidrice.
     Turismul. Industria turistica este o activitate in continua expansiune favorizata de prezente in teritoriu a numeroase situri arheologice si de frumuseti naturale care trezesc interesul vizitatorilor.
In ultimii ani s-a investit in capaciatea de primire a structurilor hoteliere, favorizand o crestere a numarului de turisti pe insula, care in vara anului 2006 a atins un nivel record. Pe langa bine cunoscutele si renumitele localitati: Taormina, Aureale, Siracusa, Palermo, Monreale, Agrigento si multe altele, taramul sicilian este bogat in istorie, traditii,dar mai ales in arta, cultura, fortarete si biserici, paduri si bazine naturale foarte importante.
     Sicilia are mai multe arii protejate din care fac parte si: Parcul Regional Etna, Parcul Regional Nebrodi si Parcul Regional Madonie.

Parcul regional Etna

     In anii ´60 a inervenit necesitatea formarii unui parc pentru a proteja zona ecosistemul Muntelui Etna, datorita pasionatilor de munte care au luat cu asalt vulcanul cu automobilele, punand in pericol habitatul.
     Idea de formare a parcului s-a concretizat abia in anii ´80 cand a luat nastere Parcul Regional Natural Etna. Scopul parcului este acela de a ocroti patrimoniul forestier si conservarea dezvoltarii speciilor faunistice si floristice specifice locului si sa regleze si sa coordoneze dezvoltarea activitatilor turistice  care pot da utilitate locurilor si bunastare populatiei  care locuieste pe acest teritoriu. Parcul s-a deschis oficial in 1987.
     Fauna
     Acum un secol Golvagni, descriind fauna Muntelui Etna povestea despre prezenta unor animale, devenite pentru noi mitice: lupi, porci mistreti si capriori. Dar deschiderea de noi drumuri, despaduririle si vanatoarea au dus la disparitia acestor mamifere mari si continua sa ameninte viata multor specii. Totusi pe Vulcanu Etna mai traiesc inca: porcul spinos, vulpea, pisica salbatica, iepurele domestic dar si cel salbatic, iar printe animalele mai mici sunt: ariciul, nevastuica, parsul, si specii variate de soareci si lilieci.
     Flora
     In zona de varf a muntelui nu este nici nici un fel de vegetatie deoarece pe lavele mai recente nici o seminta nu poate germina. Coborand pe la 2 400m intalnim sapunarita si cateva specii de licheni. Pe la 2 000m se pot intalni pe unii versanti pinul, mestaeacanul si fagul, iar mai jos chiar si castanul si maslinul. Alaturi de aceasta vegetatie intalnim ginestra care creaza cu florile sale un frumos contrast cu negrul lavei vulcanice. Coborand pe dealuri intalnim viile din care se produce vinul Doc al Etnei.
 
Parcul Regional Nebrodi

     Acest parc a luat nastere in 1993 si se intinde pe o suprafata de 86 000 ha. Este impartit in patru zone care functioneaza, potrivit interesului naturalistic pentru conservarea si valorizarea cat mai eficienta a resurselor care constituie patrimoniul ariei protejate:
•    Zona A, de rezervatie integrala, are 24 546 ha si cuprinde vegetatia de la inaltimi foarte mari unde intalnimunicele paduri de tisa(taxus baccata) din Sicilia. Peste 1 200m intalnim fagete intinse pe circa 10000 ha in timp ce intre 800 si 1 200m pe versantii nordici, si intre 1000 si 1 400 pe cei sudici domina cerul. Intre padurile de fag si cele de cer intalnim ample pasuni. Fagul din acest parc atinge limita meridionala a ariei sale de extindere. Intre 600 si 800 m se gaseste stejarul de pluta.
•    Zona B, de rezervatie generala se intinde pe 48 879 ha include formatiunile de padure care mai raman si ample zone de pasunat, aflate la marginea padurilor. In aceasta zona mai intalnim si limitate zone de padure.
•    Zona C, de protectie este intinsa pe 569 ha si contine 9 zone strategic amplasate in teritoriu, aici fiind permise activitati cu importanta pentru parc, cum ar fi: realizarea de structuri turistico-receptive si culturale.
•    Zona D, de control se afla pe 13 593 ha si constituie partea externa a ariei protejate si imbina gradual peisajul acestaia cu cel al zonei inconjuratoare.
     Clima din Muntii Nebrodi este diferita de cea din restul Siciliei, fiind caracterizata de ierni mai rigide si mai lungi si de veri mai calde dar nu sufocante.
     Precipitatiile variaza intre 600 si 1 400mm. Fenomene ca ceata si zapada sunt frecvente si fac sa se creeze gradul necesar de umiditate de care au nevoie anumite tipuri de paduri pentru a supraviatiu in aceasta zona. De exemplu padurile de fag, deoarece acesta gratie frunzelor zale care sunt prevazute cu puf, acesta fiind capabil sa retina apa se reuseste sa faca fata perioadelor mai secetoase.
     Flora
     Vegetatia Parcului Nebrodi este etajata pe inaltime, astfel ca avem la poale specificele tufisuri mediteraneene mereu verzi. Acestea se intind pana la 700-800 m inaltime si cuprind mirt, ginestra, strugurii-ursului, fistic si maslini care suporta frigul mai usor. Intre 800-1 200-1 400m avem stejar cu frunze cazatoare, iar peste 1200-1400 intalnim formatiuni de padure formata in principal din fag. Aici intalnim si paltinul, printre care si un exemplar care atinge o inaltime de 22 m si are o circumferinta a trunchiului de 6 m. Pe varful muntelui se afla tisa, cu exemplare care ajung pana la 25 m si specii variate de plante, cum ar fi pomisorul ghimpos, ghimpele, paducelul.
    
1 Fauna
     Muntii Nebrodi sunt inca partea din Sicilia cea mai bogata in fauna. Parcul gazduieste mai multe comunitati faunistice complexe: numeroase mamifere mici, reptile si amfibieni, apecii de pasari.
     Dintre mamifere amintim: pisica salbatica, porcul spinos, jderul, parsul mare, parsul comun,soarecele mare.
     Dintre reptile inalnim broasca testoasa, iar amfibienii sunt reprezentati de broasca verde mica.
     Au fost clasificate si 150 de specii de pasari, dintre care unele endemice, de mare interes fiind o specie asemanatoare pitigoiului care are culoarea de un gri spalacit.
     In zonele de la marginea padurilor traiesc unele pasari rapitoare, cum sunt soimii, soricarii, vinderelul rosu, soimul calator in timp ce in zonele mai inalte, pe piscurile golase domneste acvila regala.
     Lisita, codobatura galbena, mierla, tufarul prefera zonele umede, in timp ce in zonele de pascut nu e greu de zarit rara prepelita de Sicilia, sitarul de padure si corbul imperial.
     Fauna de nevertebrate este si ea foarte bogata. Cercetari stiintifice au dus la rezultate surprinzatoare, din cele 600 de specii inscrise, reprezentand doar o mica parte din fauna existenta, 100 de specii sunt noi pentru Sicilia, 25 sunt noi pentru Italia, iar 22 de specii sunt noi pentru stiinta. Dintre speciile cele mai relevente din cauza aspectului estetic sunt cele 70 de specii de fluturi care traiesc in Parcul Nebrodi.
     Specii disparute. In cursul secolului XIX fauna a suferit o scadere considerabila datorita braconajului, acesta cauzand disparitia mai multor specii, printre care si: cerbul, daimul, capriorul , lupul, bufnita. Ultimele exemplare de grifoni au disparut in anii ´60.

Parcul regional al Madonie

     Este un parc natonal regional deschis in 9 noiembrie 1989 . Cuprinde masivul muntos al muntilor Madoniei situat intre raurile Imera si Pollina .
     Gazdueste peste jumate dintre speciile vegetale prezente doar in Sicilia, iar la fauna sunt prezente jumatate dintre speciile de pasari, toate speciile de mamifere si mai mult de jumatate din speciile de nevertebrate.
Parcul este impartit si el in patru zone:
•    Zona A, a rezervatiei integrale, in care mediul natural este conservat in totalitate, fiind vorba de ecositeme de mare interes naturalistic si peisagistic.
•    Zona B, a rezervatiei generale. Aici este interzisa construirea de noi cladiri sau marirea celor deja existente, efectuarea de trensformari in teritoriu. Este permisa doar infrastructura absolut necesara. Aceasta zona are un grad antropic mai mare ca prima zona.
•    Zona C, de protectie. Sunt admise doar constructii care duc la valorificarea resurselor parcului, de exemplu infrastructura turistica (parcari, locuri de cazare pentru turisti, edificii culturale).
•    Zona D, de control. Aici sunt permise toate activitatile compatibile cu parcul.
     Flora
     Zonele cele mai naturale ale parcului raman cele montane, o mare parte fiind acoperite de paduri, arbusti, tufarisuri si pasuni bogate in plante erbacee.
     Sunt si diverse specii endemice, cel mai cunoscut fiind bradul nebrodean. Se numeste astfel pentru ca in trecut prin Nebrodi se intelegea Madonie, cei doi termeni fiind separati abia mai tarziu. Din acelasi motiv multe specii de plante specifice  Muntilor Madonie poarta numele de Nebrodi. O alta specie endemica este astragalul nebrodean, un arbust ca o pernita spinoasa, foarte asemanator cu astragalul de pe Etna, el traind la peste 1 200m altitudine. Mai amintim si albita nebrodeana, usturoilul nebrodean si violeta nebrodeana.
     Zona cuprinsa intre 400-1 000m este caracterizata de o vegetatie formata din mai multe tipuri de arbusti specifici climei mediteraneene temperate.
     O parte din Muntii Madonie este acoperita cu paduri formate dintr-un amestec de specii de arbori mereu verzi si specii de arbori cu frunze cazatoare, in parte tipic mediteraneana, iar in parte tipic central-europeana. Speciile mai raspandite sunt speciile de maslin si cele de stejar, dar si pomisorul ghimpos, stejarl de pluta, gorunul, fagul.
     De un interes deosebit este sejaretul de pe Muntele Quacella, unde acest stejar tipic mediteranean se intalneste direct cu fagul, specie tipica din centrul  Europei. Este un fapt deosebit pentru ca in general intre cele doua formatiiuni de vegetatie se interpune in general stejarul cu frunze cazatoare sau un alt tip d vegetatie din care fac parte si pomisorul ghimpos, gorunul sau ulmul montan.
     Intre 1 000-1 500m intalnim o combinatie intre o padure verde specifica climei temperat umede, unde domina pomisorul ghimpos, gorunul, acestora li se adauga insa paltinul de Ungheria, ulmul montan, dar sunt si specii cu frunze cazatoare: cerul, fagul, paltinul monta.
     Pe fag il intalnim peste 1000m pana la 1600-1700m altitudine. Pe Muntii Madonie ajunge la limita sa extrema meridionala, fiind raspandit mai ales in Europa centrala.
     Fauna
     In acest sector intalnim vulpi, porci mistreti, iepuri salbatici, nevastuici, pisici salbatice, jderi. Isi au locul aici si unele pasari, ca de exemplu pitulicea, pitigoiul, codobatura, ciocanitoarea, mierla, corbul imperial. In timpul iernii este destul de raspandita si becata, care foloseste noaptea pentru a se hrani.
     Dintre pasarile rapitoare intalnim acvila regala, la care deschiderea aripilor masoara peste 2 m. Mai sunt de altfel si soimi peregrini, soimi mici, soimii-randunelelor, huhurezii de padure, ciuful su cucuvele.
Sunt disparute ca si in celelalte parcuri speciile de cerb, daim, porcul mistret mare, lupul si grifonul.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica