referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Ploiesti - Analiza zonelor functionale

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Dintre oraşele importante ale ţării,Ploieştiul se află la cea mai mică distanţă de capitală.Cu toate acestea şi cu toate că,pe parcursul a 4 secole,a avut strânse legături cu Bucureştiul,el şi-a păstrat personalitatea.De asemenea,oraşul are bine definite zonele funcţionale,asupra cărora voi face o analiză detaliată...

Varianta Printabila 


1




PLOIEŞTI

-Analiza zonelor funcţionale-






    Dintre oraşele importante ale ţării,Ploieştiul se află la cea mai mică distanţă de capitală.Cu toate acestea şi cu toate că,pe parcursul a 4 secole,a avut strnse legături cu Bucureştiul,el şi-a păstrat personalitatea.De asemenea,oraşul are bine definite zonele funcţionale,asupra cărora voi face o analiză detaliată.
    Asupra descrierii,analizei şi interpretării oraşului s-au oprir de-a lungul timpului mai mulţi istorici,autori şi alte personalităţi.Printre aceştia  se remarcă Vasile Prvan,Nicolae Iorga-autorul legendei despre formarea Ploieştiului.Legenda spune că,demult,nainte de ntemeierea Ţării Romneşti
ntr-o poiană,spre marginea de miazănoapte a nesfrşitului codru al Vlăsiei,a poposit un cioban,Moş Ploe,cu turmele sale.Găsind aici iarbă bună pt oi,dar şi pămnt rodnic pt agricultură,nu a plecat mai departe,ci a făcut case pt el şi copiii lui,ntemind astfel o aşezare căreia i-a dat numele său.Despre istoria,economia şi cultura oraşului Ploieşti a scris Mihail Sevastos n Monografia oraşului Ploieşti apărută n 1937,n care autorul menţionează: “Mihai Viteazul a ntemeiat  oraşul Ploeşti in 1599, cu prilejul concentrării trupelor care, n toamna acestui an, au trecut n Ardeal. Locurile i erau cunoscute prin bogăţia vnatului şi a pescuitului. El işi făcuse aici chiar curţi. Mihai Viteazul alese acest punct pentru adunarea oştilor, avnd n vedere att drumul Teleajenului, ct şi posibilităţile de aprovizionare mbelşugată şi eftenă n acel loc unde se intlnesc şesul, dealul şi muntele, cu diversele lor produse, şi unde răscrucea marilor drumuri uşura schimbul de mărfuri.”
Articole valoroase a publicat şi profesorul Nicolae Simache care a fost un pasionat cercetător al istoriei judeţului Prahova.Alţi autori,ca Ioan Monizi,pornind de la afirmaţia lui Nicolae Bălcescu că aici ar fi fost ncă din timpul lui Mircea cel Bătrn o căpetenie a judeţului,au pretins că numele ar veni de la ploaie sau de la oştenii destinaţi să apere graniţele.
Atitudinea ploieştenilor faţă de război şi de problema independenţei a fost exprimată de presa ploieşteană,n special de ziarul “Vocea Prahovei” (director C.Iennescu),care a protestat mpotriva “masacrelor din Balcani”.
    Prin descriere,Ploieştiul este o “străveche aşezare,ridicată ntre stejarii seculari ai legendarului codru al Vlăsiei,unde culmile domoale ale dealurilor se nfrăţesc cu apa Teleajenului.Ploieştiul apare n documente abia n 1503-ca sat moşnenesc-iar din 1597,prin hrisovul dat de primul făuritor al unităţii naţionale,Mihai Viteazul,ajunge ‘Cetate de scaun’ a voievodului şi trg care,cu trecerea vremii devine tot mai prosper.” (Gh.Niculescu/I.Velcea, “Judeţul Prahova”)
    Datorită poziţionării oraşul a avut o viaţă ndelungată,nelăsndu-se acaparat de capitală.Ploieştiul este traversat  de meridianul de 26o şi de paralela de 44o55’.Paralela de 45o trece prin zonele suburbane Ploieştiului. Municipiul ocupă peste 60 km2 ,din care 35 km2 reprezintă zonele suburbane. Se găseşte n zona de contact ntre dealuri şi şes,acestui fapt datorndu-i specificul natural şi marea nsemnătate economică. Municipiul Ploieşti se găseşte n apropierea regiunii viticole Dealul Mare-Valea Călugărească şi are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din Romnia.
    Prin metoda analizei,mă voi opri acum asupra zonelor funcţionale ale municipiului.O zonă funcţională este definită ca parte din teritoriul  unei localităţi avnd limite determinate şi funcţiuni bine precizate.Funcţiunile caracteristice ale unei zone din cadrul perimetrului construibil al unei localităţi,pot fi fundamentale (de producţie,de locuit) sau complementare (de circulaţie şi transport,de dotări,plantate,etc).
    Zona rezidenţială ocupă cel mai mare spaţiu al municipiului fiind distribuită att n interior ct şi la periferie.Desigur,această zonă funcţională a cunoscut n timp o evoluţie determinantă.Astfel,de la microraioanele de blocuri construite n primele cincinale,s-a trecut la realizarea unor cartiere ntregi,a unor complexe urbanistice cu toate dotările necesare.Pot fi amintite marile cartiere Ploieşti-Nord,cu peste 10000 de apartamente (arhitect-Daniel Guj),Ploieşti-Vest 1 cu 8000 de apartamente (arhitect-Gh.Dumitrescu), Ploieşti-Vest 2 cu peste 11000 apartamente (arhitect-Constantin Ciobanu).n cadrul acestor mari cartiere se dezvoltă altele mai mici precum Malu Roşu,            
9 Mai,Ienăchiţă Văcărescu.
    n ultima perioadă au apărut cartiere de lux (ex. Albert),n care arhitectura e diferită de cea a restului oraşului,locuinţele fiind reprezentate de vile şi nu de blocuri.
    Zona mixtă (administraţie,cultură,comerţ) principală e situată n centrul oraşului.Aici se află Primăria Municipiului Ploieşti şi Prefectura Judeţului Prahova.Pt cultură sunt numeroase edificii printre care:
- Palatul Culturii – cea mai impunătoare clădire din cele mai vechi,construit pt Tribunalul Judeţean.Este o clădire  masivă,monumentală,cu un mare corp central şi două aripi principale ce-l ntretaie aproape de capete-stil neoclasic francez.Renovat după cutremurul din 1977,palatul găzduieşte Biblioteca „N.Iorga”,Şcoala Populară de Artă,Muzeul de Biologie Umană,Muzeul de Etnografie,Universitatea Cultural-Ştiinţifică.
- Palatul Justiţiei – stil neoromnesc,avndu-l ca arhitect pe Petre Antonescu.Faţada nordică e mai complicată dect cea sudică,avnd două „bastioane” uşor ieşite n afară şi cu acoperişuri piramidale proprii.
- Palatul Poştei – arhitect Enrico Fanciotti,lucrare realizată n anii ’60 sub conducerea ing. Elizeu Oanţă;aminteşte de monumentele Egiptului antic prin intrarea adncită,placajul de piatră Bantopoc ciocolatie,ferestrele drepte şi prin acoperişul plat.
    Alte clădiri de interes cultural sunt:Muzeul de Artă (fostul Palat al Prefecturii),Casa de Cultură a Sindicatelor,Teatrul „Toma Caragiu” şi Teatrul de Păpuşi „Ciufulici”,Filarmonica.
    Pt comerţ se remarcă Halele Centrale – clădire monumentală şi unitară,cu faţadele de cărămidă roşcată şi beton,dominată de marea cupolă şi de turn.Cele mai noi centre comerciale sunt Winmarkt Grand Center şi Mall.
    Printre construcţiile de atracţie turistică:Catedrala Sf.Ioan,Biserica Domnească,Casa hagi Prodan,Casa Dobrescu,Casa Ştefan Moţoi,ş.a.
    Ploieştiul dispune de 50 de grădiniţe cu program normal şi prelungit,32 şcoli cu clasele I-VIII,16 licee,2 colegii (Mihai Viteazul, I.L.Caragiale),şcoli profesionale şi de maiştri şi o universitate (Universitatea Petrol-Gaze).
   


1 Zona industrială – fiind un oraş cu funcţii complexe,Ploieştiul are bine definit şi domeniul industrial.Sunt prezente aproape toate ramurile industriei,cea mai dezvoltată fiind nsă industria petrochimică.Astfel,putem numi mai multe rafinării ca:
- „Astra Romnă” care a fost comasată cu „Orion”, „Noris” şi „Lumina”, formndu-se astfel „Rafinăria nr.1” care azi are denumirea de „Rafinăria Ploieşti”.Aceasta,mpreună cu rafinăria „Vega” (denumită şi „Rafinăria nr.2, „L.Edeleanu”, „Ploieşti-Nord”) au fost modernizate,dezvoltate şi profilate pe producţia de carburanţi şi uleiuri (de cox din reziduuri la prima, de catalizatori la a doua).
- fosta „Creditul Minier”,devenită ulterior „Brazi”,s-a unit n 1969 cu „Combinatul Petrochimic” şi au format cea mai mare,mai complexă şi mai modernă unitate de prelucrare a ţiţeiului din ţară (include 14 fabrici şi produce peste 100 produse petrochimice exportate n peste 50 ţări)
- „Rafinăria Teleajen” (fosta „Romno-Americana” numită şi „Rafinăria nr.3”) a devenit n 1979 „Combinatul Petrochimic Teleajen”
- rafinăria „Xenia” a luat denumirea de „Uzina Petrochimică nr.2” n 1954; din 1965 se numeşte ntreprinderea „Dero”,fiind specializată n detergenţi.
    De asemenea dezvoltată este şi industria grea,de utilaje.Se numără aici:
- ntreprinderea de Utilaj Petrolier „1 Mai” (fosta „Concordia”)
- ntreprinderea de Utilaj Chimic (I.U.C.)-situată n sud-vestul oraşului,dar are o secţie putenică şi n nord (fosta uzină „Macazul”),produce utilaj pt rafinării,butoaie metalice,cisterne de transport CFR,ansambluri şi subansambluri pt industria de vagoane.
- din fostele ateliere ale societăţii „Romno-Americana” s-a dezvoltat „ntreprinderea de Utilaj Petrolier şi Reparaţii Teleajen”
- fosta „Anglia” a devenit ulterior „Cablul Romnesc”
- o ntreprindere nouă este „ntreprinderea de Rulmenţi Grei” realizată ntre anii 1976-1980
- „Feroemail” produce obiecte tehnico-sanitare,radiatoare pt ncălzire centrală
    Pt industria uşoară menţionăm:
- „Flacăra” produce articole de menaj
- ntreprinderea de Pielărie „Poporul”
- ntreprinderea „Dorobanţul” unificată cu „Electa” şi specializată n stofe
- Ţesătoria de In şi Cnepă „Intex”-Păuleşti
    n cazul industriei chimice se remarcă „Progresul”,un combinat ce produce ultramarin,oxigen,utilaj chimic şi tehnologic,cremă de ghete,fiole algoscop,uleiuri pt haine de piele,ceară pt parchet,apă distilată,pungi şi flacoane din mase plastice,decoloranţi,tuburi pt pastă de dinţi,etc.Precizăm că există şi unităţi pt industria materialelor de construcţii şi anume pt materiale izolante,cărămidă,carton asfaltat,ceramică,etc,dar şi pt industria alimentară (morărit,panificaţie,paste făinoase,bomboane, industrializarea cărnii,a laptelu,etc).
    Din cauza industriei dezvoltate şi a noxelor (diferiţi oxizi,praf,fum, pulberi,cenuşă,etc.) eliberate de diferitele ramuri industriale spaţiile verzi ale municipiului au de suferit.De asemenea nici nr lor nu este prea mare.Pt zona spaţiilor verzi menţionăm:
- Complexul de Agrement Teleajen-are o suprafaţă de 260 ha şi cuprinde alei,pajişti,copaci,arbuşti,peluze de flori (unele specii de copaci sunt protejate;ex:Platanus orientalis,Ulmus sp,Populus italica,Tilia trifoliata, etc),3 lacuri artificiale (unul este alimentat din rul Teleajen,iar celelalte două sunt amenajate pt pescuit),Grădina Zoologică (cu specii diverse de animale şi păsări) şi Casa Stere n interiorul căreia e amenajat un restaurant.
- Parcul Pionierilor-cu o vegetaţie ce datează de o jumătate de secol;tot aici se află şi statuia de bronz „Atlas”
- Parcul Tineretului-include 7 terenuri de tenis de cmp,un teren de fotbal şi atletism şi un lac de agrement
- Hipodromul-deţine,n afara de pista pt curse de cai,şi un parc de 12 ha.
    O altă zonă funcţională este zona de transport pt care putem remarca existenţa a ctorva artere principale de circulaţie.Prima dintre este reprezentată de Centrul civic ce reuneşte Piaţa 16 Februarie,prima parte a Bulevardului Republicii şi alte străzi.Latura vestică apare ca un front construit rareori ntrerupt,aici evidenţiindu-se 2 clădiri:Palatul Poştei şi Banca Naţională).n centru apare o serie de blocuri cu 5 etaje cu un tronson mai nalt (are de fapt 7 niveluri).La parterul acestor blocuri se află Cinema „Patria”,braseria „Continental”,Galeria Fondului Plastic,Farmacia nr.1 (cu program permanent),cofetăria „Continental” şi alte magazine.Pe stnga şi la etaj se află Procuratura Judeţeană şi Municipală,iar la parter apar birouri ale Oficiului Judeţean de Turism Prahova.Pe dreapta se situează Hotel Central şi Winmarkt Grand Center (cel mai mare centru comercial prahovean rezultat din comuniunea Galeriilor Comerciale şi a magazinului Omnia). Mergnd spre Bvd Republicii se observă blocuri nalte şi noi şi Casa de Cultură a Sindicatelor.Pe latura sudică este Piaţa 16 Februarie unde sunt construite blocuri cu mari magazine la parter.O serie de blocuri apare şi pe latura nordică.Primul bloc din această serie e cunoscut sub denumirea de „7 etaje” şi are n prelungire str. V.I.Lenin).Pe latura estică se observă o neregularitate a construcţiilor (Halele Centrale,blocuri vechi şi noi).Pe o nouă aliniere,mai retrasă,se nşiră,despărţite prin diverse străzi,clădiri precum Palatul Telefoanelor,Casa Modei,un bloc ce are la parter cofetăria „Patria” şi o patiserie.n mijlocul acestor laturi,pe lngă vaste spaţii verzi cu bazine şi fntni arteziene,se ridică 4 mari edificii:Palatul Culturii,Palatul Politico-Administrativ,blocurile „Unirea” şi „Mercur”.
    Bulevardul Gh.Gheorghidiu-Dej (Independenţei) este de departe cea mai frumoasă arteră a oraşului.nspre centru apare Muzeul de Artă,scuarul I.L.Caragiale (aici se ataşează bulevardului o piaţetă semicirculară mărginită de o latură a scuarului,de restaurantul „Bulevard”,de muzeul „Ceasul de-a lungul vremii” şi de o parte a Casei Căsătoriilor.Pe partea cealaltă se află Biserica Sf.Gheorghe cu clopotniţa monumentală şi Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”.De-a lungul bulevardului se afla cţiva arbori ocrotiţi prin lege:n curtea Bisericii Sf.Gheorghe-un tei secular (Tilia tomentosa),n curtea Trustului Petrolului-un arbore fosil (Ginkgo biloba),pe str. N.Bălcescu nr.15-un arbore mamut (Sequoiq gigantea),pe str. Kutuzov nr.5-un păr secular (Pirus satira) şi n curtea Catedralei Sf.Ioan-mai multe exemplare de tisă (Taxus baccata).
    Bulevardul Republicii a fost deschis n urmă cu două secole şi are două părţi: - spre centru (mai veche)-străzile din jurul acestei părţi formau mahalaua Sf.Ioan cu oameni bogaţi,
             - spre nord (mai nouă)-era axa altei mahalale,Sf.Vasile,dar aici trăiau oameni săraci.
    Astăzi bulevardul este o arteră cu 4 benzi carosabile.Pe partea estică se află cartierul Cina.Mai trziu,n continuarea acestui cartier a aparut cel mai mare cartier Ploieşti-Nord.Bulevardul face ieşirea la DN1B.
    Bulevardul Bucureşti este de asemenea o arteră foarte importantă deoarece reprezintă intrarea n municipiul Ploieşti pe DN1A (şoseaua Bucureşti-Ploieşti).Partea sa nordică se numeşte acum str.Democraţiei şi porneşte din Centrul civic.Fiind drumul spre capitală,artera s-a lungit foarte repede,ajungmd să fie tăiată de calea ferată atunci cnd a fost construită (1870-1871).Spre sud se păstrează lăţimea părţii carosabile (4 benzi) şi a trotuarelor,dar din marginea acestora izbucnesc bloucuri nalte.
    Alte artere importante pot fi considerate şi străzile: Gheorghe Doja (fosta Cale a Oilor,drum de transhumanţă ce venea din Transilvania spre Dunăre); 23 August (fosta Cale a Trgoviştii ce lega vechiul trg cu alte localităţi); Mihai Bravu (fosta Cale a Albeştilor); Rudului (fosta Cale a Rudului care unea Ploieştiul cu cătunul Rudu,unica aşezare rurală de pe moşia oraşului); Mihail Kogălniceanu (fosta stradă Franceză) şi Lupeni (fosta Banu Manta;prezintă caracteristicile unei generaţii de artere ploieştene).




    Situat la cea mai mică distanţă de capitală dintre toate oraşele importante ale ţării,municipiul Ploieşti este un oraş cu autonomie, nelăsndu-se sustras de Bucureşti.Poziţia sa geografică,n centrul Munteniei n partea central-nordică a Cmpiei Romne,i-a asigurat trăinicia şi i-a influenţat n cea mai mare măsură dezvoltarea şi prosperitatea.De asemenea, zonele funcţionale bine distribuite dau un aspect plăcut oraşului.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica