referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Evolutia productiei de otel 2001-2006

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Industria siderurgică este una din cele mai importante industrii din punct de vedere economic.Bazându-se pe resursele naturale,ea face ca rezervele acestor resurse să se afle într-o continuă scădere.De asemenea,există diferenţieri la nivelul continentelor şi al ţărilor,diferenţieri ce cuprind atât resursele dintr-un anumit loc cât si valorificarea lor...

Varianta Printabila 


1 Referat nr.1





Evolutia productiei de otel
2001-2006




    Bibliografie:
1.    G. Erdeli , C. Braghina , D. Frasineanu , “Geografie economica mondiala” , Ed. Fundatiei Romania de maine , Bucuresti , 2000.
2.    Valeria Alexandrescu , V. Teodorescu , “Terra-Geografia resurselor” , Ed. Fundatiei Romania de maine , Bucuresti , 2001.

Student:
  Ene Florina-Ionela
Grupa:
  124
Specializarea:
  Meteorologie-Hidrologie
An:
  I
    Industria siderurgică este una din cele mai importante industrii din punct de vedere economic.Bazndu-se pe resursele naturale,ea face ca rezervele acestor resurse să se afle ntr-o continuă scădere.De asemenea,există diferenţieri la nivelul continentelor şi al ţărilor,diferenţieri ce cuprind att resursele dintr-un anumit loc ct si valorificarea lor.
    Datorită faptului că volumul rezervelor certe al majorităţii minereurilor a fost superior extracţiei,durata de asigurare n ani ani a consumului a sporit.Astfel,minereurile de fier au o asigurare de circa 800 ani,nichelul asigură consumul pt 100 ani,manganul 200 ani,cromul 300 ani. O situaţie aparte o constituie alte resurse metalurgice (aur,argint,platina,zinc, plumb,cositor) care pot fi folosite pt aprox.50 ani.
    Diferenţierea resurselor la nivelul regiunilor geografice evidenţiază dezvoltarea industriei siderurgice.Astfel 7 state (Indonezia,Guineea,Jamaica, Bolivia,Malaysia,Brazilia şi Birmania) deţin 80 % din rezervele de cositor, 4 state (Australia,Guineea,Jamaica,Surinam) 80 % din cele de bauxită,Zair şi Zambia 45 % din cele de cobalt,Cuba şi Noua Caledonie 45 % din cele de nichel,China 70 % din rezervele de wolfram,iar ţările n curs de dezvoltare deţin mai mult de jumătate din rezervele mondiale de cupru.

        RESURSELE METALURGICE FEROASE

    Minereul de fier reprezintă resursa cea mai intens folosită şi care,pe parcursul a 4 milenii,din prima “epocă fierului” pnă n prezent,nu a putut fi nlocuit,fiind componentul principal al oţelului.Deţine primul loc n ceea ce priveşte volumul producţiei şi utilizarea lui.Zăcămintele de fier se grupează n:magmatice,sedimentare şi metamorfice şi apar sub formă de minereuri diferite tipuri (magnetit,hematit,limonit).
    Magnetitul este minereul cel mai bogat n conţinut de metal (70 % fier).Este cel mai pur minereu,avnd nsă o răspndire limitată:doar 15 % din rezervele mondiale fac parte din această categorie.Cele mai bogate zăcăminte de magnetită sunt n Ural (Magnitnaia),Suedia (Kiruna),sudul Canadei,Venezuela (Cerro Bolivar),India,nord-vestul Australiei.
    Hematitul se caracterizează printr-un conţinut mai redus de fier (sub 70 %) şi are o răspndire mai largă:27 % din minereurile de fier fac parte din această categorie,fiind specifice Braziliei,Suediei,Indiei,fostei URSS (Krivoi Rog),nordul Australiei.
    Limonitul şi sideritul ,cu un conţinut de fier de 48-63 %,sunt cele mai răspndite găsindu-se n Franţa (Lorena),Marea Britanie,Japonia,SUA>
    Minereurile de fier au o răspndire inegală pe glob.Rezervele cele mai mari sunt concentrate n Federaţia Rusă ( circa 100 mld.tone)-44 % din rezervele mondiale,America de Nord şi Centrală (44 mld.tone)-17 %, America de Sud (34 mld.tone)-14 %,Europa (21 mld.tone),Asia (17,3 mld. tone),Australia-Noua Zeelandă si Noua Caledonie (16,8 mld.tone).
    Astfel,n fosta URSS principalul zăcămnt este cel de la Krivoi-Rog (20 % din rezerve),dar la calitatea minereului pe primul loc se situează zăcămintele din Ural (13 %).Asemănător din punct de vedere metalogenetic cu zăcămntul de la Krivoi-Rog este cel de la Kursk (intrat n exploatare n anii 1931-1932),regiune n care se nregistrează aşa-numita “anomalie genetică de la Kursk”.Rezervele de aici situează zăcămntul pe primul loc n lume (37 mld.tone).n partea europeană a Federaţiei Ruse pot fi menţionate: siderozele de la Tula şi Lipeţk (35 % fier),Kerci (conţinut bogat n fosfor). n Siberia de Vest se remarcă zăcămintele de la Temir-Tau,Kustanei şi Akaban, iar n Siberia de Est cele de la Angara Ilim şi Angara Pitsk.
  

1  n Canada (locul 2 n lume-33 mld.tone) se remarcă zăcămintele de fier din provinciile New Foundland,Quebec,Ontario.
    n Brazilia (30 mld.tone) majoritatea minereurilor sunt de calitate superioară (magnetit,hematit) ,avnd un conţinut de metal de 63-70 % ; zăcămintele se concentrează n Minas Gerais,Bahia,Sao Paolo,Amapa.
    SUA dispune de un volum al rezervelor de minereu de fier de 7 mld. tone ; din rezervele ţării şi producţiei se concentrează n regiunea marilor Lacur,dar ele se găsesc şi pe teritoriul statelor Michigan,Minessota şi Wisconsin.
    n America de Sud se remarcă Venezuela (zona Imataco şi regiunea fluviului Orinoco) şi Brazilia.
    n Europa reprezentante sunt Franţa (6 mld.tone),Suedia (3 mld.tone), Marea Britanie (3 mld.tone) şi Germania (2,5 mld.tone).
    Pe continetul african,deşi mai puţin cunoscute şi cercetate,se remarcă zăcămintele din Africa de Sud,Gabon,Liberia,Algeria şi Mauritania.
    n ierarhia producţiei mondiale de minereu primul loc e ocupat de Federaţia Rusă,urmată de Australia,Brazilia,SUA şi Canada,iar la export lideră e Australia,urmată de Brazilia şi Canada.

        ALTE RESURSE ALE INDUSTRIEI SIDERURGICE

    Manganul intră n compoziţia a peste 100 minerale,din care doar cteva au importanţă economică: bioxidul de mangan,psilomelanul, braunitul,rodomitul.Manganul e folosit ca metal de aliaj n industria oţelului. Există mai multe tipuri genetice de zăcăminte de mangan dar cele mai mari şi mai bogate n minereu,cu o mare pondere n producţia mondială,sunt cele sedimentare şi se găsesc n fosta URSS,Africa de Sud,Brazilia,Gabon, Argentina,Ghana,India,Maroc,Australia şi China.La producţie se remarcă Federaţia Rusă,China,Brazilia,Gabon,India,Africa de Sud şi Australia.
    Cromul se foloseşte n siderurgie pt producerea oţelurilor speciale. Utilizarea sa este mai largă,fiind solicitat n industria chimică ot producţia vopselelor şi a tananţilor şi n industria materialelor de construcţii pt producerea ceramicii refractare.Tipul principal de minereu de crom l constituie cromitele,ale căror rezerve sunt estimate la 2 mld.tone,fiind concentrate pe teritoriul Africii de Sud,Rhodeziei,Federaţiei Ruse,Finlandei şi Indiei.Cele mai importante producătoare sunt Africa de Sud,fosta URSS, Turcia,Albania,Rhodezia şi India.
    Nichelul ,datorită rezistenţei faţă de acizi,nu oxidează şi transmite această calitate oţelurilor speciale.De aceea,o bună parte din consumul de nichel revine producţiei de oţeluri inoxidabile.Rezervele (65 mil.tone) se concentrează n Cuba (25 %),Noua Caledonie (22 %),Federaţia Rusă (14 %), Canada (14 %),Rep.Dominicană,Guatemala,Porto Rico şi Australia. Principalele producătoare sunt Canada,Noua Caledoni,SUA şi Federaţia Rusă.
    Vanadiul este un metal ce dă elasticitate şi rezistenţă oţelurilor.Rezerve marise găsesc n Rusia (Ural) şi n Peninsula Kola,SUA (Colorado,Utah,Idaho,Arizona),Peru,Africa de Sud,Namibia,Rhodezia, Mexic,Spania.
    Titanul este de asemenea utilizat n siderurgie,dnd rezistenţă metalelor.Cele mai mari zăcăminte sunt n SUA şi n Canada(sud-estul Peninsulei Labrador),India şi Norvegia.
    n siderurgie se mai folosesc ca metale pt aliaje tungstenul (wolfram) şi molibdenul ce se găsesc n cantităţi mari n SUA,Canada,Rusia,China şi Chile,principalele state producătoare se molibden.

        OŢELUL şi FONTA

    Oţelul este un aliaj de fier,carbon şi alte elemente,obţinut n stare lichidă.Majoritatea oţelurilor nu conţin fosfor,sulf şi siliciu şi au ntre 0,1 şi 0,5 carbon.Oţelurile se pot mpărţi n 3 categorii:
 -oţeluri moi (carbon mai puţin de 0,2 %)- se folosesc n locul fierului forjat         
 -oţeluri mijlocii (0,2-0,6 % carbon)- se folosesc pt fabricarea şinelor şi a elementelor strucrturale
 -oţeluri cu conţinut mare de carbon (0,75-1 %)- se folosesc la fabricarea briciurilor,instrumentelor chirurgicale,burghiurilor şi a altor scule.
        

     Proprietăţile oţelului
    Cnd oţelul bogat n carbon este ncălzit la roşu şi răcit ncet,el e relativ moale.Dacă e răcit brusc,prin scufundare n apă,ulei sau mercur, devine mai dur dect sticla şi casant.Acest oţel tare poate suferi fenomenul de revenire printr-o rencălzire,obţinndu-se un produs cu combinaţia dorita de rezistenţă şi duritate.

    Fonta – fierul topit obţinut n furnalul nalt,venind n contact cu coscul din partea de jos a furnalului,conţine diferite procente de carbon dizolvat,mpreună cu siliciu,mangan,fosfor şi sulf.Astfel se obţine fonta,care poate fi de mai multe feluri:
 - albă – obţinută prin răcire bruscă
 - cenuşie – obţinută prin răcire nceată
 - maleabilă
     Astfel,principalele produse ale minereurilor feroase sunt oţelurile şi fontele.Topirea minereurilor şi elaborarea acestor produse implică procese tehnologice complexe ce se realizează n centre integrate sau specializate.

EVOLUŢIA 2001-2006 PE PRINCIPALELE ŢĂRI PRODUCĂTOARE
     
    Urmărind evoluţia producţiei de oţel n perioada 2001-2006 se remarcă o diferenţiere la nivelul statelor producătoare,producţia lor crescnd de la an la an.
    Astfel n fruntea clasamentului se situează China,care n 2001 avea o producţie de 150.9 mil.tone,cunoaşte o ascensiune mare pnă n 2006 (418,8 mil.tone).n 2002 producţia a fost de 182,2 mil.tone,n 2003 de 222,4 mil. tone,n 2004 de 280,5 mil.tone,iar n 2005 de 353,4 mil.tone,nregistrnd o ascensiune de 277,5 %.
    Următoarea clasată,cu o pondere de 112,9 %, este Japonia care a cunoscut o ascensiune din 2001 (producţie de 102,9 mil.tone) pnă n 2004 cnd a atins valoarea de 112,7 mil.tone.Apoi,n 2005,se nregistrează o uşoară scădere a producţiei (112,5 mil.tone),ca mai apoi să se nregistreze o creştere aproape la fel de mare ca n 2002 faţă de 2001 (n 2002 producţia a fost de 107,7 mil.tone).Astfel n 2006 s-a nregistrat o valoare de 116,2 mil.tone a producţiei.
    n ordinea descrescătoare a producţiei,a treia ţară producătoare este SUA,cu o creştere ceva mai mică dect primele 2 ţări.n 2001 SUA a avut o producţie de 90,1 mil.tone,valoare ce a crescut treptat pnă n 2004 – 99,7 mil.tone (2002 – 91,6 mil.tone,2003 – 93,7 mil.tone).Ca şi Japonia, şi SUA a nregistrat o scădere a producţiei n 2005 faţă de 2004 (de la 99,7 mil.tone n 2004 a ajuns la 94,9 mil.tone n 2005).n 2006 producţia creşte din nou, atingnd valoarea de 98,5 mil.tone.
    Următoarele ţări producătoare de oţel cu o producţie de peste 10 mil. tone sunt: Rusia (2001 – 59 ; 2006 – 70,6),cunoscnd o creştere treptată de la an la an ; Coreea de Sud (2001 – 43,9 ; 2006 – 48,4) cu aceeaşi ascensiune continuă ; Germania (2001 – 44,8 ; 2006 – 47,2) care cunoaşte o dublă scădere faţă de anii precedenţi n 2003 şi 2005 ; India (2001 – 27,3 ; 2006 – 44) ; Ucraina (2001 – 33,1 ; 2006 – 40,8) ; Italia (2001 – 26,5 ; 2006 – 31,6); Brazilia (2001 – 26,7 ; 2006 – 30,9) cu dublă scădere faţă de anii precedenţi n 2005 şi 2006 ; Turcia (2001 – 15 ; 2006 – 23,3 mil.tone) ş.a.

    Astfel se poate spune că oţelul,ct materiile prime care se prelucrează pt a obţine anumite produse,este un element principal n multe ramuri ale economiei,reprezentnd baza tuturor produselor care ne uşurează viaţa.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica