referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Marile metropole ale lumii 2

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Zona de Vest este regiune metropolitană cea mai distantă faţă de centru oraşului. Include cartierele Barra da Tijuca, Jacarepaguá, Campo Grande, Santa Cruz şi Bangu. Barra da Tijuca rămâne o zonă de creştere rapidă, atrăgând în special sectorul mai bogat al populaţiei, în timp ce cartiere învecinate, din Zona de Vest relevă diferenţe mari între clasele sociale...

Varianta Printabila 


1  

 
    



 





 
 

Plaja Ipanema
Rio de Janeiro (nsemnnd Ru de Ianuarie n portugheză) este numele unui stat şi a unui oraş n sud-estul Braziliei. Oraşul este faimos pentru plajele sale cu hoteluri alineate, Copacabana şi Ipanema, pentru imensa statuie a lui Isus Cristos Mntuitorul ("Cristo Redentor") de pe muntele Corcovado, şi pentru carnavalul său anual.                    Populaţia oraşului este de aproximativ 6.150.000 locuitori (2004), ocupnd o suprafaţă de 1256 km. Zona metropolitană curpinde o populaţie estimată ntre 10 şi 13 milioane.
Cuprins
•    1 Istorie
•    2 Sectoarele Oraşului
o    2.1 Centro
o    2.2 Zona de Sud
o    2.3 Zona de Nord
o    2.4 Zona de Vest
o    2.5 Barra da Tijuca
•    3 Favelas
•    4 Carnaval
•    5 Fotbal
•    6 Diverse
•    7 Vezi şi
•    8 Legături externe

Istorie
Golful n care este situat Rio de Janeiro (Golful Guanabara) a fost descoperit de europeni pe 1 ianuarie, 1502, prin exploratorul portughez Gaspar de Lemos; l-a numit "Rio" pentru că a crezut că era mai degrabă o gură de ru dect un golf.
Oraşul Sfntul Sebastian Rio de Janeiro a fost fondat la 1 martie 1565 n onoarea regelui Sebastian I al Portugaliei.
Rio de Janeiro a fost capitala Braziliei din 1764 pnă n 1960, cnd guvernul a fost transferat la Braslia, dar acesta a rămas unul dintre cele mai importante oraşe din ţară, al doilea cel mai mare dupăSo Paulo. ntre 1808 şi 1821, n timpul invaziei napoleonice asupra Portugaliei metropolitane, oraşul a deveni capitala Portugaliei şi a extinsului său imperiu.
 

1888 Hartă germană a oraşului
Sectoarele Oraşului
Oraşul este mpărţit adesea ntre centrul său istoric (Centro), Zona de Sud dezvoltată n turism, cu plajele sale faimoase la nivel mondia, Zona de Nord unde dezvoltată industrială, Zona de Vest şi regiunea nouă Barra da Tijuca.
Centro
Centro este zona istorică a oraşului. Atracţii turistice importante sunt Biserica Candelaria şi catedrala modernistă, Teatrul Municipal şi cteva muzee. Centro rămne inima comunităţii de afaceri a oraşului. "Bondinho", un tramvai, pleacă din staţia centrală, trece printru-un fost apeduct n stil roman, şi se plimbă prin străzile abrupte ale cartierului nvecinat Santa Teresa.
Zona de Sud
Zona sudică din Rio de Janeiro este formată din mai multe cartiere, printre care So Conrado, Leblon, Ipanema, Arpoador, Copacabana şi Leme, care compun faimoasa linie de coastă a oraşului.
Cartierul plajei Copacabana găzduieşte una dintre cele mai spectaculoase petreceri de An Nou. Peste două milioane de spectatori mbulziţi pe nisip urmăresc artificiile. Din 2001, artificiile sunt lansate de pe vase, pentru a conferi mai multă siguranţă evenimentului.
După Copacabana şi Leme, se află cartierul Urca, n care se află Muntele Pine de Zahăr ("Po de Acar"), a cărui nume caracterizează faimoasa nălţare din mare. n vrf se poate ajunge cu telecabina, accesibilă de pe Dealul Urca ("Morro da Urca"), care oferă o priveleşte spre muntele Corcovado. Cel mai nalt munte al oraşului, totuşi, este Pedra da Gvea (Piatră de Gabier) din So Conrado (842m). Zborul cu planorul este o activitate populară pe o culme nvecinată - după un zbor scurt, se aterizează pe plaja Praia do Pepino din So Conrado.
 

O vedere spre Ipanema de pe Corcovado. Insulele Cagarras se pot vedea n fundal
Zona de Nord
n Zona de Nord din Rio se află Stadionul Maracan, stadionul de fotbal cu cea mai mare capacitate din lume, capabil să găzduiască aproape 200.000 de persoane (totuşi cel mai mare stadion de orice tip din lume se află n Praga, Republica Cehă) dar nu este folosit pentru fotbal). n era modernă, capacitatea a fost redusă conform cu regulile de siguranţă modernă, şi introducere de scaune pentru toţi spectatorii. n urma ultimelor renovări, va ajunge să deţină o capacitate de aproximativ 120.000 de persoane. Maracan va fi locul de desfăşurare a Ceremoniilor de Deschidere şi nchidere precum şi a unor competiţii ale Jocurilor Pan-Americane 2007.


Zona de Vest
Zona de Vest este regiune metropolitană cea mai distantă faţă de centru oraşului. Include cartierele Barra da Tijuca, Jacarepagu, Campo Grande, Santa Cruz şi Bangu. Barra da Tijuca rămne o zonă de creştere rapidă, atrăgnd n special sectorul mai bogat al populaţiei, n timp ce cartiere nvecinate, din Zona de Vest relevă diferenţe mari ntre clasele sociale. Sectorul are zone industriale, nsă n interiorul său se află şi cteva zone agricole. Pe lngă Barra da Tijuca şi Jacarepagua, un alt cartier cu o creştere economică importantă este Campo Grande. Cteva competiţii ale Jocurilor Pan-Americane din 2007 se vor desfăşura n Centrul Sportiv Micimo da Silva, poreclit Şcoala Generală "Algodo" şi altele pe Stadionul talo del Cima Stadium, n Campo Grande.
Barra da Tijuca
La vestul zonelor mai vechi este Barra da Tijuca, o zonă costală subdezvoltată anterior, care acum trece printr-o perioadă de reconstrucţie. Clădiri moderne de apartamente şi centre comerciale i conferă zonei un aer americanizat spre deosebire de centrul nghesuit (Centro). Aceasta a atras transferarea oamenilor de afaceri n Barra da Tijuca pentru a profita de acest fapt. Plajele imense din Barra da Tijuca sunt de asemenea populare pentru locuitorii oraşului. Barra da Tijuca este locul unde va fi amplasat Satul Jocurilor Pan-Americane din 2007.
 

Portul Botafogo, cu luna deasupra muntelui Pine de Zahăr

Favelas
Rio este un oraş al contraste, şi deşi mare parte din oraş concurează cu metropolele cele mai moderne ale lumii, un procent important din cei 13 milioane de locuitori ai oraşului ncă trăiesc n gospodării sărace. Cele mai urte locuri din aceste zone sărace sunt mahalalele, cunoscute sub numele de favelas, dezvoltate de obicei pe dealuri, unde clădirile nalte sunt dificil de construit, iar accidentele, datorate n general de ploi, sunt frecvente. Favelas, la fel ca n cazul ghetourilor din Bucureşti sau Budapesta, se confruntă cu probleme legate de droguri, crime şi atacuri de bandă.
Carnaval
Carnavalul de la Rio de Janeiro oferă mai multe distracţii, incluznd faimoasele parade Escolas de Samba n "sambdromo" şi bine-cunoscutele "blocos de carnaval" care străbat ntreg oraşul. Cele mai faimoase sunt:
•    Cordo do bola preta : Paradele din centrul oraşului, este unul dintre cele mai tradiţionale "bloco de carnaval".
•    Trupa Ipanemei : parada homosexualilor care străbate plaja Ipanema.
•    Suvaco do Cristo : Paradă n grădina botanică, chiar sub braţul lui Cristo Redentor. Numele de Suvaco do Cristo se traduce n romnă ca "Subsoara lui Cristos", şi a fost ales din motivul menţionat mai sus.
 

O imagine a Zonei de Nord din Rio de Janeiro făcută din satelitul NASA Landsat 7
Fotbal
Rio de Janeiro este oraşul de origine a patru cluburi de fotbal braziliene: Flamengo, Botafogo, Fluminense şi Vasco. Faimosul stadion Maracan este de asemenea situat n Rio de Janeiro.

Diverse
Oraşul va găzdui ediţia din 2007 a Jocurilor Pan-Americane, ntre 13 şi 29 iulie. Plaja Copacabana va fi locul de desfăşurare a competiţiilor de triatlon şi volei de plajă, cea de yachting desfăşurndu-se n Golful Guanabara. Municipalitatea construieşte un nou stadion, n apropiere de Maracan, cu o capacitate de 95.000 de spectatori. Va fi denumit după fostul preşedinte brazilian al FIFA Joo Havelange. Rio de Janeiro a fost de asemenea un candidat pentru Jocurile Olimpice din 2012.
ntr-un episod al serialului The Simpsons, familia a plecat la Rio. Episodul a nfuriat o serie de oficiali din turism, care au ameninţat că vor da n judecată producătorii serialului.

















 
 

nsemnul hollywoodian
Hollywood este un cartier a oraşului Los Angeles, California din Statele Unite.
Hollywoodul a fost ntemeiat n 1857. Relatările conform cărora numele ar proveni de la arbuşti sfinţiti aduşi din Anglia sunt n mare parte neadevărată. Se spune că numele de Hollywood a apărut, din ntmplare, cnd soţia lui Harvey Henderson Wilcox, un agent imobiliat n anii 1880, călătorind cu trenul, a ntlnit o femeie, care şi-a denumit casa "Hollywood" (lemn sfnt). Cnd doamna Wilcox s-a ntors acasă, şi-a botezat ferma la fel.
Hollywood a devenit o municipalitate n 1903. n 1910, locuitorii de sex masculin au votat unirea cu oraşul Los Angeles, pentru a-şi asigura o sursă constantă de apă.
Spre nceputul anilor 1900, mai multe companii de producţie cinematografică din New York şi New Jersey au nceput să se mute n nsorita Californie, datorită vremii bune şi a zilelor mai lungi. Deşi lumina electrică exista la acea vreme, aceasta nu era destul de puternică ca să expună adecvat o peliculă; cea mai bună sursă de lumină pentru producţia cinematografică era lumina solară. Compania Nestor, primul studio de film din zona Hollywoodului, a fost fondată n 1911 de David Horsley. n acel an, s-au turnat acolo cincisprezece filme independente.
 

Hollywood la sfrşitul aniilor 1920
Distanţa dintre California de Sud şi New Jersey i-a ngreunat lui Thomas Edison impunerea brevetelor sale de invenţie n domeniul cinematografic. n acel moment, Edison deţinea aproape toate brevetele necesare pentru producţia unui film iar n est, producătorii de film care lucrau independent de Motion Picture Patents Company (compania lui Edison) erau adeseori acţionaţi n instanţă şi agresaţi de Edison şi agenţii săi. n conscinţă, producătorii de film din California puteau să lucreze indepedent, neatrnat de controlul lui Edison. Dacă trimitea agenţi n California, zvonurile despre aceştia ajungeau la Los Angeles naintea agenţilor, iar producătorii de film puteau să fugă n Mexic.
Faimosul nsemn al Hollywoodului a fost ridicat n anul 1923 şi era menit să promoveze noile dezvoltări imobiliare pe dealurile Hollywoodului, nfăţişnd iniţial cuvntul "Hollywoodland". Pentru mulţi ani semnul a fost lăsat să se deterioreze. n 1949, Camera de Comerţ a Hollywoodului a călcat n prag şi s-a oferit să elimine ultimele patru litere şi să le repare pe celălalte. Semnul, amplasat n Parcul Griffith, a fost nregistrat ca marcă şi nu mai poate fi folosit fără permisiunea Camerei de Comerţ a Hollywoordului, care administrează şi venerabilul Walk of Fame.
 

Salutări de la Hollywood
Cuvntul "Hollywood" este utilizat colocvial cu sensul de industrie cinematografică şi de televiziune n California de sud, termenul derivnd de la faimoasa comunitate.
Studioul Charlie Chaplin, de pe bulevardele La Brea şi De Lonpre, la sud de Sunset Boulevard (Bulevardul Soarelui), a fost construit n 1917. A avut mulţi propietari după 1953, printre care Kling Studios, care au produs serialul TV Superman cu George Reeves; Red Skelton, care le-a folosit ca sound stage pentru showurile CBS; de asemenea CBS a filmat aici Perry Mason cu Raymond Burr. A fost deţinut de asemenea de compania A&M Records condusă Herb Alpert şi Tijuana Brass Enterprises. Propietarzk curent este The Jim Henson Company, deţinătoarea show-ului Muppets. n 1969, Comitetul pentru Patrimoniu Cultural al oraşului Los Angeles a desemnat studioul un momument istoric.
Prima ceremonie de decernare a Premiilor Oscar a avut loc la 16 mai 1929 n timpul unui banchet desfăşurat n Sala Florilor a Hotelului Hollywood Roosevelt de pe Bulevardul Hollywood. Biletele costau $10.00, iar la ceremonie au participat două sute cincizeci de persoane.
 

Hollywood Walk of Fame
Faimoasa clădire Capitol Records de pe Strada Vine, la nord de Bulevardul Hollywood, este un studio de nregistrări nchis pentru vizitele publicului, dar arhitectura sa circulară unică este specială, prin faptul că pare a fi o stivă de etaje.
n noiembrie 2002, o propunere de separare a Hollywoodului de Los Angeles şi formare a unui nou oraş a fost respinsă de marea majoritate a votanţilor.
Recent construitul Kodak Theatre de pe Bulevardul Hollywood, amplasat acolo unde se nălţa odată istoricul Hollywood Hotel, a devenit noua locaţie a ceremoniei de decernare a premiilor Oscar.
 
Ville de Paris
 
 





















Parisul este capitala şi cel mai mare oraş al Franţei. Oraşul este traversat de rul Sena, care mparte oraşul n două părţi - Malul Drept, n partea de nord a Parisului, şi Malul Stng, n partea de sud.
Oraşul are o populaţie de 2.147.857 (1999), dar zona metropolitană are peste 11 milioane de locuitori (11.174.743 la recensămntul din 1999)
Cuprins
•    1 Istorie
o    1.1 Populaţie istorică
•    2 Administraţie
•    3 Geografie
•    4 Transport
•    5 Locuri n Paris
o    5.1 Monumente si clădiri
o    5.2 Muzee
o    5.3 Suburbii, străzi şi alte zone
o    5.4 Viaţa de noapte
•    6 n aglomerarea urbană a Parisului
•    7 Evenimente
•    8 Legături externe

Istorie
Nucleul istoric al Parisului este Ile de la Cit, o insulă mică din care mare parte este ocupată de impresionantul Palais de Justice şi de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula este conectată cu una mai mică, Ile Saint-Louis, care este ocupată de case construite n secolul XVII şi XVIII. Caracteristicile majore ale Parisului sunt cheiurile străjuite de copaci de-a lungul Senei - n special pe malul stng cu vnzătorii ambulanţi de cărţi (faimoşii buchinişti, podurile istorice care traversează rul şi bulevardele precum Champs-lyses.
 

Vedere din Turnul Montparnasse (Tour Montparnasse) către Turnul Eiffel. n dreapta, mormntul lui Napoleon se află sub domul aurit de la Les Invalides. Turnurile centrului de birouri şi divertisment La Defense se văd la orizont.
Parisul a fost ocupat de un trib galic pnă cnd au ajuns aici romanii n 52 .Hr.. Invadatorii se refereau la ocupanţii anteriori ai oraşului ca parisii, nsă au numit oraşul Lutetia, care nseamnă "loc mlăştinos". Aproximativ cincizeci de ani mai trziu oraşul s-a ntins şi pe malul stng al Senei, ntr-o zonă care a rămas şi astăzi cu numele Cartierul latin, şi a fost redenumit "Paris".
Ocupaţia romană s-a ncheiat n 508, cnd Clovis I a făcut oraşul capitala dinastiei Meroviengienilor a francilor. Invaziile vikingilor din secolul IX a obligat parizienii să construiască o fortăreaţă pe Ile de la Cit. n cursul uneia dintre invazii Parisul a fost cucerit de către vikingi, probabil sub Ragnar Lodbrok, care a primit o recompensă uriaşă pentru a pleca pe 27 martie 845. Slăbiciunea ultimilor regi Carolingieni a dus la creşterea puterii conţilor Parisului. Odo, Conte de Paris a fost ales ca rege al Franţei de către lorzii feudali n timp ce Charles al III-lea avea pretenţii la tron. Pnă la urmă, n 987, Hugo Capet, conte de Paris, a fost ales de lorzii feudali după moartea ultimului urmaş Carolingian.
 


1 Vedere din Muzeu Orsay spre Grande Route
n cursul secolului XI oraşul s-a ntins pe malul drept. Secolele XII şi XIII, care includ domnia lui Filip al II-lea Augustus (1180-1223), sunt notabile pentru creşterea oraşului. Drumurile principale au fost pavate, primul Luvru a fost construit ca fortăreaţă şi mai multe biserici, inclusiv catedrala Notre-Dame, au fost construite sau ncepute. Mai multe şcoli de pe malul stng au fost unite n cadrul Sorbonei, care numără pe Albertus Magnus şi Sf. Thomas Aquinas printre primii profesori. n Evul Mediu Parisul a prosperat ca centru intelectual şi comercial, cu o ntrerupere temporară cnd a lovit ciuma n secolul XIV. Sub domnia regelui Louis al XIV-lea, regele Soare, de la 1643 la 1715, reşedinţa regală s-a mutat la Versailles.
Revoluţia franceză a nceput cu luarea cu asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintre conflictele din anii următori au avut loc ntre Paris şi zonele rurale ale Franţei.
 

Vedere a Parisului şi a Senei din cafeneaua de pe magazinul La Samaritaine.
n 1870 războiul franco-prusac s-a ncheiat cu un asediu al Parisului şi a Comunei Parisului, care s-a predat n 1871 după o iarnă de foamete. Turnul Eiffel, cel mai cunoscut simbol al Parisului, a fost construit n 1889 ntr-o perioadă de prosperitate cunoscută ca La Belle poque.
Populaţie istorică
•    1801: 547.800 de locuitori
•    1831: 714.000
•    1851: 1.053.000
•    1881: 2.240.000
•    1901: 2.661.000
•    1926: 2.871.000
Paris: evoluţia demografică ntre 1801 and 1926

1801
1851
1881
1926

547 800    1 053 000    2 240 000    2 871 000
Administraţie
Parisul este un dpartement al Franţei (Paris, 75), parte din regiunea Ile-de-France. Parisul este mpărţit n douăzeci de districte numerotate, arondismentele. Aceste districte sunt numerotate n spirală, cu primul arrondissement n centrul oraşului.
Pnă n 1964, dpartement 75 era "Seine", care conţinea oraşul şi suburbiile nconjurătoare. Schimbarea acestei organizări a dus la crearea a trei noi dpartemente care formează un inel n jurul Parisului, deseori numite la petite couronne (coroniţa): Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis şi Val-de-Marne.
Bertrand Delano este primarul Parisului din 18 martie 2001.
Primari anteriori: Jacques Chirac, Jean Tiberi.
Geografie
nălţimea Parisului variază din cauza dealurilor in multe districte:
•    Montmartre - 130 metri peste nivelul mării
•    Belleville - 115 metri peste nivelul mării
•    Menilmontant
•    Buttes-Chaumont
•    Passy
•    Chaillot
•    Montagne Ste-Genevieve
•    Butte-aux-Cailles
•    Montparnasse (dealul a fost nivelat in Secolul XVIII)
Transport
Parisul este deservit de două aeroporturi: Orly, la sud de Paris, şi Charles de Gaulle, la nord de Paris, situat n localitatea Roissy-en-France.
Parisul este dotat cu o reţea densă de metrou, numit Mtro. De asemenea, RER-ul (Reţeaua Expresă Regională) ce face legătura intre diferitele departamente din jurul Parisului, străbate Parisul. n plus există o reţea de căi ferate: din cele 6 gări pariziene pleacă zilnic trenuri pentru navetişti, trenuri naţionale şi TGV-uri (Train Grande Vitesse) (numit Thalys sau Eurostar pentru Belgia, Olanda, Germania, respectiv Marea Britanie).
Oraşul este şi nodul principal al reţelei de autostrăzi şi este nconjurat de o şosea largă circulară numită Boulevard Peripherique. Intrările şi ieşirile de pe Peripherique sunt numite "Portes" (porţi), fiindcă acestea corespund cu porţile oraşului. Majoritatea acestor porţi au parcări unde neriveranii sunt sfătuiţi să-şi lase maşinile. Traficul parizian este renumit pentru ncetineală şi pentru pericolul pentru integritatea caroseriei. Primăria a luat măsuri pentru fluidizarea traficului n comun (autobuze, taxi-uri), crend culoare speciale pentru acestea.
Locuri n Paris
 

Arcul de Triumf şi bulevardul Champs-lyses
Monumente si clădiri
•    Turnul Eiffel - simbolul Parisului.
•    Arc de Triomphe - monument din centrul Place de l'toile, comemornd victoriile Franţei şi onornd pe cei care au murit n luptă.
•    Les Invalides - Muzeu şi loc de veci pentru mulţi soldaţi francezi şi pentru Napoleon.
•    Conciergerie - nchisoare foarte veche unde mulţi membri ai regimului monarhic au stat nainte de moartea lor la revoluţia franceză.
•    Palais Garnier - sediul Operei din Paris, considerată de Adolf Hitler ca fiind cea mai frumoasă clădire din lume.
•    Catedrala Notre-Dame pe Ile de la Cit
•    Clădirea Samaritaine - galerii comerciale de la nceputul secolului XX.
•    Sorbonne - universitate faimoasă, fondată n Evul Mediu.
•    Statuia Libertăţii - o versiune mai mică a statuii din portul din New York pe care Franţa a dăruit-o Statelor Unite n 1886.
•    Pantheonul din Paris - biserică şi mormnt al celor mai mari personalităţi ale Franţei.
•    Sainte-Chapelle - capelă din secolul XIII.
•    glise de la Madeleine - biserică
•    Place des Vosges - piaţă din districtul Marais creată n timpul domniei lui Henric al IV-lea

Muzee
•    Luvrul - un muzeu enorm care găzduieşte foarte multe opere de artă, inclusiv pictura Mona Lisa şi statuia Venus din Milo.
•    Muzeul d'Orsay - un muzeu de artă găzduit ntr-o gară din secolul XIX convertită, şi care conţine n special opere impresioniste.
•    Centrul Georges Pompidou, cunoscut şi ca Beaubourg - o clădire neobişnuită care găzduieşte muzeul de arte moderne şi un centru cultural cu o mare bibliotecă publică. Lngă această clădire se află şi atelierul Constantin Brncuşi.
•    Muse Rodin - o mare colecţie de opere ale celui mai celebru sculptor francez.
•    Muse du Montparnasse n vechea reşedinţă a artistului Marie Vassilieff de la Avenue de Maine nr. 21, detaliază istoria comunităţii artistice din Montparnasse.
•    Muse Cluny, cunoscut şi ca Muse National du Moyen-Age, găzduieşte o mare colecţie de artă şi obiecte din Evul Mediu, inclusiv ciclul de tapiserii Doamna cu licornul.
Suburbii, străzi şi alte zone
•    Montmartre - zonă istorică pe o colină, unde se află şi Basilique du Sacr-Cœur şi care este faimoasă şi pentru cafenele şi atelierele multor artişti importanţi.
•    Champs-lyses - faimoasă stradă din lume, un bulevard de obicei plin de turişti.
•    Rue de Rivoli - magazine elegante pentru turişti.
•    Place de la Concorde - piaţa din care porneşte Champs-lyses, cunoscută n trecut ca Place de la Revolution, locul obeliscului şi al ghilotinei.
•    Place de la Bastille - actuală piaţă, este locul unde se afla Bastilia pnă la Revoluţia Franceză.
•    Montparnasse - zonă istorică de pe malul stng al Senei, faimoasă pentru ateliere, restaurante şi cafenele.
•    Cimitirul Pere Lachaise - unul dintre cele mai populare obiective pariziene, conţine mormintele multor francezi faimoşi, ct şi al oamenilor faimoşi din toată lumea care au ajuns să trăiască n Franţa (inclusiv romni).
•    Cimetire de Montmartre
•    Cimetire de Montparnasse
•    Cimetire de Passy
•    Les Halles - zonă comercială care include şi un nod important de metrou.
•    Le Marais - zonă şic de pe malul stng al Senei cu două comunităţi numeroase, homosexuală şi evreiască.

Viaţa de noapte
•    Le Lido - cabaret de pe Champs-lyses faimos pentru spectacolele exotice şi unde, ca soldat american n permisie cu nişte prieteni, Elvis Presley a dat un concert ad hoc.
•    Bal du Moulin Rouge, Le Crazy Horse Saloon, Les Folies Bergre - cluburi de noapte faimoase.
n aglomerarea urbană a Parisului
•    Disneyland Resort Paris - parc de distracţii din estul oraşului.
•    La Dfense - complex major comercial, de birouri şi teatre; tot aici este amplasat şi Grande Arche.
•    Palatul de la Versailles - fostul palat regal n oraşul Versailles din sud-estul Parisului. Cea mai mare atracţie turistică a Franţei.
•    Basilica Saint Denis - catedrală gotică foarte veche şi loc de veci al multor monarhi francezi, aflată n nordul oraşului.
Evenimente
•    iulie 1789 - Asaltul Bastiliei
o    Familia regală este forţată să revină din Versailles la Paris
•    1814 - Parisul ocupat de armatele celei de-a şasea coaliţii, după căderea lui Napoleon
•    1815 - Parisul este ocupat din nou, de data aceasta de către a şaptea coaliţie, după trecerea celor o sută de zile.
•    1855 - Expoziţia Universală din 1855
•    1856 - Are loc Congresul de la Paris
•    1867 - Expoziţia Universală din 1867
•    January 28th, 1871 - Cade Comuna din Paris
•    1878 - Expoziţia Universală din 1878
•    1889 - Expoziţia Universală din 1889 - Turnul Eiffel
•    1900 - Expoziţia Universală din 1900
o    Este inaugurat Metroul din Paris in iulie (la nceput o singură linie, ce străbătea Parisul de la est (Porte de Vincennes) la vest (Porte Maillot).
•    1925 - Expoziţia Internaţională de Arte Decorative şi Industriale moderne din 1925
•    1931 - Expoziţia Colonială Franceză din 1931
•    13 iunie, 1940 - Naziştii intră n Paris
•    1968 - revoltele studenţeşti din 1968 n Paris, combinate cu o serie de greve ale muncitorilor din ţară ameninţă să dea jos guvernul Charles de Gaulle.
•    1999 - Deschiderea Bibliotecii Naţionale Franceze

Date
Statut    Capitala Franţei

Populaţie
 • Total (2004)
 • Densitate

2.142.800 locuitori
24.448 locuitori/km
Suprafaţă
105,397 km

Altitudine    m
Coordonate geografice    4852′ N 219′ E

Fus orar
UTC+1

Primar
Bertrand Delano
    
 





Kremlinul din Moscova
Kremlinul din Moscova (rusă: Московский Кремль) este cel mai cunoscut kremlin (citatadelă rusească). Este un complex fortificat (vezi Turnurile Kremlinului) care incluse palatele Kremlinului şi catedralele Kremlinului care domină Piaţa Roşie din Moscova. Complexul serveşte ca reşedinţă oficială şi ca principal loc de muncă al Preşedintelui Federaţiei Ruse.
Istorie
 

Vedere a Kremlinului din Moscova
Aici s-au aflat primele aşezări din zona Dealului Boroviţchi acolo unde rul Neglinnaia se varsă n rul [[Moscova (rul)|Moscova]. ncă din secolul al XI-lea a fost o structură fortificată importantă pe deal. Oraşul a fost extins foarte mult de Prinţul Iuri Dolgoruki n secolul al XX-lea. Fortăreaţa a fost numită Kremlin n 1331. ntre 1366-1368, pe durata domniei lui Dmitri Donskoi, a fost construită o citadelă din piatră albă. Pnă la sfrşitul secolului al XV-lea, principatele ruseşti au fost unite sub conducerea marelui Prinţ Ivan cel Mare, care a devenit Mare prinţ al ntregii Rusii. El a organizat reconstrucţia Kremlinului, invitnd un mare număr de vestiţi constructori din Italia, printre ei aflndu-se şi arhitectul Aristotile Fioravanti.
 

Turnul Spasskaia, Kremlin
Clădirile
Triunghiul neregulat al zidurilor Kremlinului cuprind o suprafaţă de 27,5 hectare, iar piaţa Catedralelor este inima Kremlinuli. Ea este nconjurată de şase clădiri, din care trei catedrale. Catedrala Adormirii este cea mai veche, terminată n 1479, fiind cea mai mare catedrală din acele timpuri şi locul unde erau ncoronaţi ţarii. Construcţia cu faţadă masivă din calcar, cu cinci turle cu cupole aurite a fost proiectul lui Fioravanti. Catedrala Bunei Vestiri, cu nouă cupole aurite a fost terminată n 1489. Catedrala Arhanghelului Mihaiil (1508) este n partea de sud-est al pieţei şi este locul de nhumare a peste cincizeci de membri ai familiilor regale ruseşti. O altă construcţie importantă este Turnul cu Clopot al lui Ivan cel Mare aflat n partea de nord-est al pieţei, are 81 de metri nălţime şi se spune că marchează centrul Moscovei. Cele 21 de clopote sunau alarma n cazul de primejdie.
 

Ţar Puşka, Tunul Imperial, Kremlin
Cea mai veche construcţie civilă este Palatul Faţetelor (1491), unde se află tronurile imperiale, a fost ctitorit de Ival cel Groaznic. Următoarea clădire ca vechime este casa familiei regale, Palatul Terem. Primul Palat Terem a fost construit de Ivan al III-lea al Rusiei, dar cea mai mare parte a construcţiei din ziua de azi a fost finalizată n secolul al XVII-lea. Primele două palate sunt unite de Marele Palat al Kremlinului. Acesta a fost inaugurat de Nicolae I n 1838. A fost cea mai mare construcţie din Kremlin şi a costat 11 milioane de ruble. Are săli de recepţie, o scară monumentală roşie şi apartamente private.
Partea de nord a Kremlinului este ocupată de Arsenal. Primul Arsenal a fost construit de Petru cel Mare n 1701. Arsenalul din ziua de azi a fost construit n 1817 după ce trupele lui Napoleon au distrus vechea clădire n timpul invaziei sale eşuate n Rusia din 1812.
Zona de nord-vest a Kremlinului este ocupată de Clădirea Armureriei. Construită n 1851, este n zilele noastre muzeu.
Personalităţi politice
Numele Kremlin a devenit o metonimie folosită pentru a denumi guvernul Uniunii Sovietice (1922 – 1991) şi pe membrii săi de frunte, precum ar fi secretarul general, premierul, preşedintele, miniştrii şi comisarii. Mai este ncă folosit, dar nu la aceiaşi scară, pentru a desemna guvernul Federaţiei Ruse.
Legături externe
•    Kremlinul din Moscova
•    Istoria Kremlinului
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica