referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Peisaje agricole

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Fauna regiunilor semideşertice de la nord si nord-est de Marea Caspică este influenţată de stepa şi deşertul intre care se află. Acolo vieţuiesc două tipuri de antilope (saiga şi jaran), marmotele (rozătoare de nisip), şi viezurele de nisip. Există multe reptile precum şopârlele, şerpii(cobra şi boa de stepă), şi broaşte ţestoase ,insecte precum scorpioni, păianjeni karakurt, periculoase pentru om şi cămile...

Varianta Printabila 


1


 

Peisajele Agricole

 

 

Peisajele agricole se suprapun n linii mari cu ceea ce am putea numi "peisaje rurale" deoarece, tipul predominanat de peisaj este n strnsă legătură cu modul rural de locuire a teritoriului. Peisajele rurale reprezintă modalitatea cea mai completă de caracterizare a specificului teritoriului. n cadrul or peisajele agricole reprezintă doar o parte.

Principalele categorii de peisaje rurale suntŞ

a)      Peisaje "naturale", cu un impact antropic redus, cuprinznd :

-          peisaje cu un covor vegetal foarte sărac, n care apare n evidenţă roca subadacentă, care sunt reprezentate de zonele polare, subpolare şi aride (calde şi temperate); expresia cea mai clară este dată de deşerturile tropicale, temperate şi "deşerturile reci";

-          peisajele forestiere, foarte puţin marcate de om (Amazonia, Africa centrală)

b)      Peisajele agricole cuprinznd:

-          peisaje de păşuni şi creşterea animalelor caracteristice regiunilor semideşertice şi zonelor de stepe aride;

-          peisajul mediteranean care se suprapune cu regiunea agrogeografică mediteraneană, cunoscută prin culturile specifice de citrice, măslin şi viţă-de-vie; la acestea se adaugă culture cerealiere relative reduse(gru in Grecia);

-          peisaje de terenuri cultivate intensive.

-          de asemenea, există peisaje care sunt trensformate ntr-o măsură şi mai mare de om, cum ar fi anumite spaţii agricole, urbane, de amenajări turistice şi n general, principalele areale cu o densitate foarte mare a popoulaţiei.

 

 

Peisaje de păşuni şi creşterea animalelor

 

Estul Africii

 

            n regiunile semideşertice, deoarece au un sezon arid mai pronunţat si ploi mai putin frecvente,  pot fi cultivate numai plante putin pretenţioase, rezistente la secete precum sorgul, meiul şi manioca. Culturile pentru comerţ includ bumbacul şi sisalul. Unde pot fi crescute vite, ele pot ajuta la perfecţionarea sistemului de agricultură, nsă pe marile suprafeţe infestate cu musca ţeţe se practica predominant succesiunea culturilor. Problema regiunilor mai uscate este anotimpul secetos ndelungat şi fertilitatea scăzută a solului. El poate fi fertilizat prin succesiunea culturilor cu toate că după cultivarea pe timp de cţiva ani pămntul trebuie lăsat să se odihnească pentru 20 de ani sau mai mult. n acest timp agricultorul trebuie să menţină terenul prin defrişări succesive ceea ce duce la irosirea energiei n lungi preumblări la terenuri.

            Suprafeţele cu o rată mai mare a ploilor se bazează pe un amestec de agricultură şi creşterea animalelor. n anii n care ploaia este suficientă pentru a produce o recoltă mulţumitoare, imigranţii din districtele suprapopulate venind n număr mai mare cresc şansele unui dezastru la revenirea secetei. De asemenea, creşterea terenurilor cultivate duce la reducerea păturii vegetale şi accelerează eroziunea.   

            Pe mari suprafeţe din estul Africii, ploaia nu este suficientă pentru culturi, precum n Somalia şi n 70 % din Kenya unde precipitaţiile nu trec de 50 cm n patru din cinci ani. n aceste regiuni singura utilitate posibilă a terenurilor este pastorală. Pe suprafeţele cele mai uscate precum coasta Mării Roşii, ntreaga Somalie şi nord-estul Kenyei, cel mai important animal este cămila arabă ,altfel vitele sunt cele mai răspndite, de obicei mpreună cu turme de oi, capre şi cţiva măgari. Aceste animale pot oferi carne, lapte, piele, lnă sau păr, şi transport. De vreme ce aceste animale păşunează sau rod, trebuie urmărite variaţiile ploii şi ale anotimpurilor n vederea vegetaţiei şi a apei de care depind. Acest tip de viaţă nomad duce la limitarea numărului de vite şi de produse care pot fi transportate, ct şi a accesului la instituţii precum şcoala sau spitalele. Vaccinarea animalelor, ct şi construirea de sonde şi rezervoare de apă au dat oamenilor posibilitatea de a-şi mări numărul de animale, dar aceasta a dus la păşunat excesiv şi respectiv la degradarea pămntului şi la creşterea mortalităţii n perioada secetoasă. O problemă este deţinerea a ct mai multe animale n detrimentul pămntului care este resursa primară. Astfel, interesul de a menţine păşunea scade considerndu-se că va fi folosită de turma altcuiva. De asemenea, păstorul este conştient că această conservare experimentală poate distruge turma, dar respinge alte alternative din cauza tradiţiilor culturale.

            Zonele semiaride ale coastei Eritreei, Somalia, nordul Kenyei, şi n regiunea Ogaden a Etiopiei sunt ocupate n cea mai mare parte cu soluri uscate relativ acoperite de plante. Solurile roşii sunt bogate n fier si sunt de o valoare agricolă medie dacă sunt irigate. Mai puţin fertile sunt solurile bătrne şi cu foarte multe plante sălbatice , precum n Tanzania.  

 

Asia Centrală

 

            Stepa, amestecată cu deşertul, munţii, pămntul acoperit de verdeaţă ori cultivat, a determinat uşor legaturi inevitabile intre nomazi şi agricultori prin structura sa.

            Fauna regiunilor semideşertice de la nord si nord-est de Marea Caspică este influenţată de stepa şi deşertul intre care se află. Acolo vieţuiesc două tipuri de antilope (saiga şi jaran), marmotele (rozătoare de nisip), şi viezurele de nisip. Există multe reptile precum şoprlele, şerpii(cobra şi boa de stepă), şi broaşte ţestoase ,insecte precum scorpioni, păianjeni karakurt, periculoase pentru om şi cămile.

Zonele de vegetaţie ale stepei se regăsesc mai degrabă n sudul Rusiei şi Ucraina, deşi se extind de asemenea pnă la Dunăre, iar vegetaţia semideşertică caracterizează solurile uscate din apropierea nordului şi nord-vestului malurilor Mării Caspice.         

 


1

Peisajul mediteranean

 

n Europa Mediteraneană există la adăpostul rămăşiţelor pădurilor munţilor, animale precum caprele sălbatice, oile sălbatice(oiţa de Corsica şi Sardinia), pisicile sălbatice, şi mistreţi. Reptile sunt comune acestor locuri prin şerpi(vipere),şoprle si broaşte ţestoase, dar păsări sunt puţine.

Vegetaţia mediteraneană include păduri, arbuşti (maquis), formaţi din diverşi copaci, arbuşti şi plante aromate. Asemenea arbuşti sunt dispersaţi din cauza secetei din timpul verii, mai ales in zonele unde solul este format din calcar sau unde exista puţin pămnt sau deloc.

 

Franţa

 

            De-a lungul secolelor, adaptarea umană la mediul variat al Franţei a dus la apariţia a două mari tipuri de peisaje: mediteranean şi de terenuri cultivate intens. Astfel că Franţa conţine peste 30 mil. hectare de suprafaţă agricolă şi mai mult de jumătate este utilizat pentru culturile arabile, circa 40% este format din păşuni şi 4% este utilizat pentru culturi permanente precum podgorii şi livezi. Suprafeţele unde se practica agricultura sunt localizate predominant n nordul şi vestul ţării, şi n jurul Parisului. Păşunile se află n regiunile vestice ale Basse-Normandiei. Iar marile suprafeţe destinate cultivării permanente se află n regiunile mediteraneene.

            Zona mediteraneană este recunoscută pentru producţia sa de fructe(mere, pere şi piersici), dar se cultivă de asemenea; şi sunt crescute turme de oi. 

 

Peisajul de terenuri cultivate intensiv

 

            n prezent, n multe ţări dezvoltate ale lumii, industria s-a generalizat n teritoriu, pe ţărmul estic al S.U.A., n majoritatea porturilor japoneze, de pe ţărmurile Angliei, Germaniei, Franţei de vest şi Italiei de sud. Aceasta a atras după sine mari transformări n peisajul geografic al locurilor, n modificarea funcţiilor economice ale multor regiuni, n deplasarea forţei de muncă rurale spre diferite centre, cu consecinţa urbanizării n ritm rapid a multor ţări din lume.

 

Europa

           

            Sub influenţă antropică mediul Europei s-a schimbat şi sub influenţa Orientului Mijlociu, unde şi au originile agricultura şi domesticirea animalelor, europenii au schimbat peisajul pentru a servi scopurilor lor economice şi sociale cu preţul dispariţiei unor elemente sălbatice. Natura sălbatică a supravieţuit cu greu şi n ultimul moment s-au luat măsuri de păstrare a acesteia.

            Industria, dezvoltndu-se rapid şi sprijinită prin marile rafinării de petrol, a trecut de marile aglomerări urbane n suburbiile acestora, apoi n micile oraşe şi chiar n mediul rural. Terenul arabil al Europei reprezintă 30 % din suprafaţa sa totală. La nivelul fiecărei ţări variază de la trei cincimi n Danemarce la mai puţin de 3% n Norvegia. Industrializarea şi urbanizarea Europei tind să acopere faptul că ea este de asemenea un mare producător de cereale, rizocarp (rădăcină comestibilă), ulei comestibil, fibre, fructe, animale şi produse animaliere, asigurnd peste 90% din producţia mondială de secară, două treimi din cea de cartofi şi ovăz şi două cincimi din cea de gru.

            Diversitatea  climatică a Europei a dus la delimitarea ariilor de producţie. Astfel vinul este cultivat cu succes la sud de 50 grade latitudine nordică, măslinul este limitat la regiunile mediteraneene. Porumbul cultivat n principal pentru siloz, este recoltat mai ales in şesurile joase ale Dunării şi n sud-vestul Rusiei, dar apare de asemenea n Franţa şi Italia. Orezul (n nordul Italiei) şi fructele citrice(Spania, Sicilia, Cipru) au nevoie de irigaţie. Ţările nordice cultivă puţine cereale (n special ovăz) şi se ocupă mai mult cu creşterea animalelor, mai ales vite, şi producţia laptelui. Cultivarea grnelor are loc in cmpia ce străbate Europa precum o curea de la estul Marii Britanii spre Urali. grul este cultivat pe soluri mai bune, secara şi ovăzul pe soluri mai sărace şi mai umede. Cultivarea utiliznd amestecul şi rotaţia culturilor este foarte practicată. Viticultura, deşi este foarte răspndită, este cea mai importantă n Italia, Franţa şi Germania. n ceea ce priveşte plantele industriale, Rusia, Ucraina şi Belorusia sunt cei mai mari producători de in, cnepă, sfeclă de zahăr (cultivată şi n alte părţi n rotaţia culturilor), şi exceptnd Belorusia, seminţe de Floarea-soarelui (pentru ulei comestibil). Tutunul este cultivat n Belorusia şi este important n Bulgaria, Italia, Grecia macedoneană .

 

Australia

 

Australia deţine terenuri cultivate intensiv n estul şi sud-estul ţării. O mare caracteristică a agriculturii australiene este accentul pus pe producţia pentru export. De vreme ce cea mai importantă ramură industrială rurală se bazează pe producţia de lnă, creşterea oilor are de asemenea importanţă deosebită. Economia agricolă a statului este susţinută mult de producţia de gru, carne, produse din lapte, fructe pentru export. Această producţie pentru export este foarte organizată de autorităţile statutare de piaţă. Zece astfel de autorităţi supraveghează piaţa grului, produselor din lapte, cărnii, ouălor, conservelor de fructe, fructelor uscate, merelor şi perelor, vinului, mierii şi a lnii.

 

Peisajul puternic antropizat

 

Germania

 

                Cea mai surprinzătoare caracteristică a aşezărilor din vestul Germaniei este concentraţia de ferme n sate extrem de mari, denumite Haufendrfer. Aceste sate sunt nconjurate de cmpuri nengrădite mpărţite n sute de fşii. n regiunile unde există tradiţia de mpărţire a moştenirii, după un timp s-a ajuns la terenuri din ce n ce mai fragmentate. Astfel, satele au devenit mai nghesuite şi haotice. n regiunile unde nu există această tradiţie proprietăţile au o ntindere mai mare.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica