referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Cipru - descriere

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Insula are o lungime maximă de aproximativ 220 km, de la Cape Andreas, situat în nord-estul insulei, la extremitatea vestică a insulei, Cape Arnaoutis. Lăţimea maximă, de la Cape Gata, situat în sud, la Cape Kormakiti, situat în nord, este de aproximativ 90 km...

Varianta Printabila 


1 REPUBLICA CIPRU

 


Denumirea ţării

Denumirea oficială este Republica Cipru iar denumirea convenţională scurtă este Cipru.
Notă: Regiunea de nord a Ciprului este cunoscută sub numele de “Republica Turcă a Ciprului de Nord”, regiune recunoscută numai de Turcia. n prezent, la toate activităţile socio-culturale, economice şi politice interstatale participă doar partea sudică a ţării recunoscută ca stat independent – Republica Cipru.  
Poziţia geografică. Suprafaţa

Statul Cipru este o insulă din Marea Mediterană, situată n sud-estul Europei, avnd coordonatele geografice: 35 00 N, 33 00 E.
Suprafaţa totală a Ciprului, insula a III după mărime n Marea Mediterană, este de 9.251 km2 din care 9.240 km2 formează uscatul, iar 10 km2 apa.
Insula are o lungime maximă de aproximativ 220 km, de la Cape Andreas, situat n nord-estul insulei, la extremitatea vestică a insulei, Cape Arnaoutis.
Lăţimea maximă, de la Cape Gata, situat n sud, la Cape Kormakiti, situat n nord, este de aproximativ 90 km.
Lungimea liniei de coastă este de 648 km.
Notă  3.355 km2 reprezintă suprafaţa cipriotă turcă    

Ţările nvecinate

Ciprul este situat la aproximativ 70 km sud de Turcia ,100 km vest de Siria şi 270 km vest faţă de Kastellorizon (extremitatea sud-estică a Greciei).              

Conditii Naturale

Insula are o formă neregulată, partea de nord-est avnd o formă ascuţită spre direcţia coastei de vest a Siriei, formnd Peninsula Karpas.
Activitatea seismică este moderată.

Relieful

Majoritatea uscatului este neted.Această parte netedă a uscatului este situată n interiorul insulei, purtnd numele de Mesaoria (greacă- “ntre munţi”).Mesaoria se ntinde de pe coasta de vest pnă pe coasta de est fiind ncadrată de lanţuri muntoase; la nord lanţul de munţi Kyrenia, paralel cu linia de coastă, lanţ muntos ce se ntinde pnă n Peninsula Karpas; punctul cel mai nalt al acestui lanţ muntos atinge cota de 1.019 m.
La sud se află Munţii Troodos, care acoperă majoritatea porţiunii sud-vestice a insulei. Ţărmul din această parte a insulei este abrupt şi stncos. Vrful cel mai nalt al acestui lanţ muntos este Olympus cu o altitudine de 1.953m.

Condiţii climatice

Ciprul are o climă temperat-mediteraneeană, cu veri arzătoare şi uscate dar şi un sezon răcoros şi ploios care ncepe din luna octombrie şi durează pnă n luna martie.
Volumul mediu de precipitaţii anual nu depăşeşte 500 mm. Temperatura medie anuală este de 20,6 grade Celsius.

Vegetaţia şi fauna

Pădurile de pin, cedru şi chiparos acoperă aproximativ 1/7 din suprafaţa totală a Ciprului, n principal n zonele muntoase. Printre alţi arbori indigeni putem menţiona ienupărul, stejarul, măslinul, roşcovul. Eucaliptul a fost plantat extensiv n scopul forestificării insulei, măsură impunătoare, n special, n urma defrişării unor fşii enorme de pădure. n trecut, imensele păduri cipriote realizau un areal de vieţuire pentru o diversitate considerabilă de păsări migratoare şi animale, fapt pentru care erau recunoscute adevărate paradisuri naturale, dar pe parcursul secolelor, fşia forestieră care acoperea cndva partea centrală a insulei a fost utilizată de oameni n scopuri economice, dar nu a mai fost restituită complet. Anumite eforturi n acest sens au fost efectuate de Marea Britanie n timpul colonizării insulei din sec.18 şi 19. O daună considerabilă i-a fost adusă nvelişului forestier prin incendii, n timpul conflictelor armate a partizanilor greci şi turci din 1974.
Ciprul are puţine animale sălbatice, n schimb, insula este vizitată de o mare varietate de păsări migratoare. Printre alte specii ntlnite pe insulă putem aminti becaţele, pitpalacul, sitarul.
Cu scopul de a asigura protecţia biodiversităţii teritoriului său, n cadrul proiectului menţionat mai sus, n Cipru s-au delimitat cteva rezervaţii şi o regiune forestieră cu statut de rezervaţie naţională, statul lund astfel sub o protecţie special direcţionată  8.1 %  din suprafaţa totală a insulei numai n 1996. Pe parcurs, anumite teritorii aproximate au fost adiţionate n shemele rezervaţiilor.De asemenea cu scopuri ecologice, statul cipriot a ratificat o serie de convenţii internaţionale privind protecţia biodiversităţii şi a speciilor pe cale de dispariţie, menţinerea stratului de ozon, limitarea poluării aerului, schimbarea climei, problemele poluării transporturilor şi multe alte probleme ecologice de ordin mondial.



Condiţiile socio-umane

Majoritatea societăţii cipriote este formată de două populaţii: greacă şi turcă, alături de acestea regăsindu-se o importantă comunitate de armeni.
Sistemul educaţional este separat, acesta fiind menţinut de comunităţile greceşti şi turce. nvăţămntul grecesc cipriot este administrat de Ministerul Educaţiei. Zece ani de şcoală elementară sunt obligatorii pentru toţi copiii cu vrsta cuprinsă ntre 5 şi 15 ani. La nceputul anilor ’90, n nvăţămntul primar grecesc cipriot se nscriau aproximativ 63.000 de copii anual. Studiile superioare erau oferite de University of Cyprus, Intercollege ş.a. nvăţămntul turcesc cipriot este administrat de Republica Turcă a Ciprului de Nord. Rata analfabetismului este scăzută n ambele comunităţi.
Limbile oficiale ale statului sunt limba greacă şi turcă, acestea fiind folosite n instituţiile statale oficiale, şi de asemenea n limbajul cotidian. Datorită extensiei turismului şi rolului acestuia n economia cipriotă, o altă limbă, cea engleză, este vorbită n majoritatea oraşelor spre a asigura anumite facilităţi turiştilor.

Populaţia

Populaţia totală a insulei este de aproximativ 762.887, estimare făcută n iulie 2001, din care 78% reprezintă populaţia greacă cipriotă (99,5% locuiesc n regiunea cipriotă grecească; 0,5% locuiesc n regiunea cipriotă turcă), 18% reprezintă populaţia turcă cipriotă (1,3% dintre aceştia locuiesc n regiunea cipriotă grecească; 98,7% locuiesc n regiunea cipriotă turcă), iar restul de 4% este ocupat de alte etnii (99,2% locuiesc n regiunea cipriotă grecească iar 0,8% n regiunea cipriotă turcă).
1. populaţia pnă la 14 ani                         22.95 %
2. populaţia cu vrsta ntre  14 şi 65 ani    66.26%
3. populaţia cu vrsta peste 64 ani             10.79 %
Natalitatea este de 13,08 naşteri/1.000 locuitori.
Mortalitatea este de 7,65 decese/1.000 locuitori.
Longevitatea medie este de 76,89 ani: 74,6 ani la bărbaţi  
                                                              79,3 ani la femei
Diviziunea pe sexe
                              la naştere           1,05 m/f
                              sub 15 ani          1,05 m/f  
                              5-64 ani             1,02 m/f
                              peste 65 ani       0,77 m/f  
                              populaţia totală 1,00 m/f   
Estimările din 1999 au arătat că pe insulă trăiesc un număr de 400 persoane infectate cu virusul HIV.
Din totalul populaţiei cipriote, 78 % sunt adepţii religiei ortodoxe, 18 % sunt musulmani, iar 4% alte religii.
Membrii comunităţii greceşti aderă la Biserica Ciprului ce este n concordanţă doctrinară cu biserica Ortodoxă Estică.Arhiepiscopul, care este episcopul Nicosiei, şi alţi trei episcopi ai bisericii Cipriote sunt aleşi de membrii bisericii.
Minoritatea turcă este n marea majoritate de religie musulmană.
Celelalte mici grupări religioase includ religiile Romano-Catolică, Creştină-Arabă, Evreiască.

Aşezări umane. Oraşe

Capitala Ciprului este oraşul Nicosia (Lefkosia), acesta fiind şi  principalul centru comercial, cultural şi ştiinţific al ţării. Fiind o capitală veche, care datează mai mult de 1000 ani, este firesc că interesul pentru acest oraş este unul multiplu, att economic, ct şi istoric. Itinerarul unei excursii reuşite nu trebuie nicidecum să ocolească aceste locuri fermecătoare. O importanţă culturală deosebită prezintă muzeele din Nicosia, printre care se numără Muzeul de Bijuterii, Muzeul Istoriei Monedei Cipriote, Centrul Municipal de Arte, Muzeul „Leventis”, care prezintă un scurt istoric al capitalei şi n 1991 a fost onorat cu titlul de „Muzeul Anului” n Europa. Un cartier renumit al Nicosiei este „Laki Geitonia”, o regiune de deplasare pedestriană, renovată cu acurateţe de arhitecţi pentru a păstra atmosfera tradiţiei, şi a readuce la viaţă sectorul distrus n urma conflictelor armate din 1974. Cel mai impresionant muzeu istoric al capitalei rămne a fi muzeul „Cipru”, colecţiile căruia datează Era Neolitică. Nicosia este un oraş al contrastelor, la fel ca şi ntreaga insulă. Aici convieţuiesc străzi care nu s-au schimbat pe aspect arhitectural tocmai din sec. XVI, şi totodată mari centre comerciale. Spre exemplu,  o vie amprentă a civilizaţiei moderne o atestăm prin edificiile Colecţiei Naţionale de Artă Contemporană sau ale Muzeului de Folclor, a celui Bizantin etc. Cunoscut, n vremurile străvechi, sub numele de Ledra, oraşul a fost sub tutela bizantină n secolul 4 d.c. iar apoi sub stăpnirea regilor Ierusalimului, n 1192, fiind cucerit apoi de veneţieni n 1489, de imperiul otoman n 1571 iar apoi de britanici n 1878.
Fiind colonie britanică, Nicosia a devenit capitala acesteia n anul 1925 iar n 1960 a devenit capitala Ciprului independent.  ntr-un sens arhitectural, Nicosia poate fi reprezentată prin Muzeul Etnologic, care este cazat n casa lui Chatzigeorgakis Kornesios, sugerndu-se amploarea valorii sale culturale, oraşul fiind o succesiune continuă de perle a tezaurului cipriot.
Oraşul a fost divizat n partea cipriotă turcă şi grecească, n urma invaziei turceşti din anul 1974.  
 Teritoriul Ciprului este mpărţit n 6 districte:Famagusta (populaţie-20.516), Kyrenia, Larnaca (populaţie-59.600), Limassol(populaţie-129.700), Nicosia, Paphos.
Procesul de urbanizare alcătuieşte o pondere de 56 %. (conform estimărilor din a. 1999).
Notă:
1. Chatzigeorgakis Kornesios – personalitate marcantă care figurează n istoria insulei, semnificnd zeul puterii, protector al Ciprului  
2.Districtul administrativ al părţii cipriote turceşti a cedat Kyrenia, o parte din Famagusta, o mică parte din Lefkosa(Nicosia) şi Larnaca.



1 Resurse naturale

Principala resursă minerală este cuprul, după care a şi fost denumită ţara(grec. Kypros-  lat. Kuprum ).Cipru a fost principalul furnizor de cupru al lumii antice. Printre alte minereuri putem menţiona azbestul, gips, crom, minereu de fier.
Altă resursă naturală importantă a ţării este pămntul arabil, acesta fiind o sursă importantă de venituri pentru mulţi locuitori ai insulei.
Una dintre cele mai importante resurse natureale ale Ciprului l constituie peisajele muntoase şi cele de litoral, asigurnd funcţionarea facilă a turismului.

Agricultura

Aproximativ 47% din terenul arabil este cultivat; majoritatea fermierilor, cei din regiunea sudică a Ciprului, sunt organizaţi n asociaţii mici, private şi utilizează o tehnologie foarte dezvoltată. Totuşi, agricultura nu este ramura principală a economiei cipriote, fapt care se pune n vizor şui prin simpla analiză a structurii terenului cultivabil. (diagrama 3)


Industria

Este dezvoltată industria extractivă (cupru, fier, azbest), textilă(mbrăcăminte, ncălţăminte) cea a materialelor de construcţie, chimicalelor.
Industria energetică produce anual aproximativ 2.951 miliarde kWh şi consumă cam tot att, de aceea importurile şi exporturile de energie electrică fiind nule. Combustibilul folosit pentru obţinerea energiei electrice este 100% combustibil solid.
Veniturile anuale ale părţii greceşti sunt (estimare anul 2000) de aproximativ 2,9 miliarde dolari, iar veniturile anuale ale părţii turceşti(est.2000) de aproximativ 294 milioane dolari.

Transporturile şi comunicaţiile

Ciprul dispune de o reţea de şosele cu o lungime totală de aproximativ 10.780 km de parte greacă şi de 2350 km de partea turcă, fiind cel mai convenabil transport naţional şi unind toate oraşele principale (tabelul 2) . Statul nu are nici un fel de sistem de căi ferate.

Tabelul nr. 1
Schema Distanţelor

Localitatea    Lefcosia    
Lemesos    80    Lemesos    
Pafos    152    72    Pafos    
Larnaka    47    70    142    Larnaka    
Troodos    80    51    123    121    Troodos    
Agia Napa    81    107    184    41    163    Agia Napa    
Polis    188    108    37    177    160    220    Polis    
Paralimni    85    111    178    44    158    5    219    Paralimni

Aeroporturi sunt n număr de 15 din care 3 sunt internaţionale: Larnaka şi Paphos, pe teritoriul cipriot grecesc, şi Tymbou (Ercan), pe teritoriul cipriot turcesc; helioporturile sunt n număr de 7.
Porturile cele mai importante sunt la Famagusta, Kyrenia, Larnaca, Limassol, Paphos, Vasilikos. Ciprul dispune de 1328 nave comerciale, 438 cargouri, 23 nave pentru transport chimicale, 6 pentru transport gaz lichid, 143 tancuri petroliere, 8 nave pentru pasageri.
Reţeaua de telefonie internă este dezvoltată, utilizndu-se tehnologia modernă n acest sens. Legăturile telefonice cu continentul sunt făcute cu ajutorul a 3 cabluri coaxilare şi 5 cu fibră-optică; există 6 mari furnizori de servicii de internet (ISP) iar numărul utilizatorilor de internet este de aproximativ 80.000. Este de asemenea dezvoltată şi telefonia mobilă.

Relaţii comerciale

Cei mai importanţi parteneri pentru export sunt Federaţia Rusă, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Germania ş.a.
Cei mai importanţi parteneri pentru import sunt Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Italia, Germania, Grecia ş.a.

Turismul

Ceea ce face din Cipru o ţară atractivă şi fascinantă pentru turişti, este tocmai istoria lungă şi tulburată a ţării, datnd din anul 7.500 .C; varietatea peisajelor ce se pot ntlni satisfac toate gusturile vizitatorilor datorită unicităţii lor.
Turiştii pot vizita peisaje arheologice, muzee ale artei populare, bazilici, fresce bizantine, case tradiţionale; aceştia pot merge pe străzi pavate şi poduri medievale pot lua parte la sărbători, festivale anuale sau la culesul citricelor sau măslinelor, o activitate nfăptuită cu mult tradiţionalism n cazul ritualurilor, şi cu tehnicile cele mai moderne n cazul practicii uzuale.
Excursiile sunt organizate de o mare varietate de operatori de turism oferindu-se astfel posibilitatea vizitării unei game largi, variate şi interesante a locurilor de pe această insulă.
Vizitatorii Ciprului au oportunitatea de a vizita ţările nvecinate n vase luxoase de croazieră. Agenţiile de voiaj oferă astfel de croaziere n Egipt(2 zile), Grecia şi insulele Greciei ( 7 zile).
Un număr mare de turişti sunt atraşi cu ocazia desfăşurării Raliului Ciprului, acesta fiind inclus n cadrul Campionatului Mondial de Raliuri.
Suvenirurile pot fi cumpărate dintr-un număr mare de chioşcuri situate de o parte şi de alta a şoşelelor. Artizanii ciprioţi sunt renumiţi pentru produsele din ceramică, mpletituri, ţesături manuale, cele din argint şi cupru. De asemenea , turiştii mai pot cumpăra timbre şi monezi vechi, articole din lemn sculptat, obiecte de mbrăcăminte din lnă. Oricărui turist i va fi de folosul calendarul de sărbători:


Sărbătorile naţionale ale Ciprului sunt:
1 Ianuarie – Ziua Anului Nou   
6 Ianuarie – se sărbătoreşte ndeosebi n oraşele de pe marginea mării şi n unele oraşe mari, unde apa este sfinţită, se aruncă o cruce n apă, iar tnării notători sar să o caute.
Lunea Verde – este sărbătorită nainte cu 40 de zile nainte de Paşte
Ziua Carnavalului – are loc nainte cu cteva zile de LENT
25 Martie – este o importantă sărbătoare religioasă
1 Aprilie – este o sărbătoare naţională cnd elevii claselor gimnaziale şi studenţii participă la slujbe religioase  
 Paştele(martie-aprilie) – este cea mai importantă sărbătoare a grcilor ciprioţi
1 Mai –sărbătoarea naţională a tuturor ciprioţilor(nu numai a celor ce muncesc)                                 
15 August – este o sărbătoare a grecilor ciprioţi
1 Octombrie – ziua independenţei Ciprului;este sărbătorită printr-o paradă militară
28 Octombrie – este o importantă sărbătoare naţională a grecilor cunoscută  şi sub numele de “Okhi”; n această zi grecii au refuzat cererea lui Mussolini din 1940 de a se alătura teritoriului grec.
15 Noiembrie – turcii ciprioţi sărbătoresc ziua independenţei
25 Decembrie – este o sărbătoare religioasă a grecilor ciprioţi;
    26 decembrie – este de asemenea o sărbătoare naţională  

Orice turist va gusta din magnificele peisaje ale Ciprului, indiferent de sezonul n care l va vizita, timpul pe această insulă pitorească fiind nsoţit de o vastă gamă de evenimente socio-culturale, festivaluri şi concursuri dintre cele mai variate, de la concursuri de matematică pnă la expoziţii de vinuri din Septembrie(*), concursuri de dans şi poezie, parade.
•    Cel mai renumit vin al Ciprului este şi cel mai vechi vin din lume, numit Commandaria, un vin dulce de desert, producţia căruia este ţinută n secret. Un lucru este totuşi sigur, gustul acestui vin este irepetabil, datorită faptului că producătorii niciodată nu termină un butoi pnă la capăt, ci n fiecare an l amestecă cu vinul nou. Astfel, şi un vin gustat azi are picături ale unor epoci demult apuse.      
 
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica