referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Brazilia

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Ţărmul atlantic este în general jos şi puţin fragmentat, cu excepţia marelui estuar al Amazonului, unde apar şi foarte multe insule, cea mai mare fiind Marajo. La sud de Capul Rocco şi Capul Branco, linia de ţărm este mai articulată şi mai înaltă, cu numeroase porturi (Recife, Salvador, Rio de Janeiro, Santos, Porto Alegre). În largul oceanului se găseşte insula Trinidade...

Varianta Printabila 


1  


             Cea mai mare ţară din America de Sud, formată din 23 state federale şi singura de limbă portugheză.

 
             
             n partea central-estică a Americii de Sud cu deschidere la Oceanul Atlantic (7400 km2). Ţărmurile sunt scăldate de curenţi calzi, fără prea mare influenţă climatică. n vest, frontiera ajunge aproape de Munţii Anzi. Partea nordică ocupă bazinul Amazonului.

   

             Este a cincea ţara din lume (după Rusia, Canada, China, S.U.A.) şi are suprafaţa de 8 511 965 km2 (aproape ct Europa şi jumătate din America de Sud).

    

             n N - Guyana Franceză, Surinam, Guyana şi Venezuela, n N-V - Columbia, n V - Peru, n S-V – Bolivia, Paraguay şi Argentina, n S - Uruguay, iar in E - Oceanul Atlantic.

   

             Are 153 332 000 loc., 18 loc./km2, 75% din populaţie este urbană şi se vorbeşte limba portugheză.

 

          Ţărmul atlantic este n general jos şi puţin fragmentat, cu excepţia marelui estuar al Amazonului, unde apar şi foarte multe insule, cea mai mare fiind Marajo. La sud de Capul Rocco şi Capul Branco, linia de ţărm este mai articulată şi mai naltă, cu numeroase porturi (Recife, Salvador, Rio de Janeiro, Santos, Porto Alegre). n largul oceanului se găseşte insula Trinidade.
           Reliful are altitudini medii joase, aproape 2/3 fiind sub 300 m. Domină doua tipuri majore: podişurile şi cmpiile. Podişul Braziliei ocupă partea central-estică, cu o altitudine medie de 800 m. n vestul său se individualizează Podişul Mato Grosso (media de 800 m), iar n sud, de-a lungul coastei Atlanticului, sunt culmi mai nalte (pnă la 2 800 m), ca Serra do Mar, Serra Espinaco. La nord de fluviul Amazon, Brazilia ocupă puţin şi din Podişul Guianelor, cu vrful cel mai nalt din toată ţara, Pico de Neblina (3 014 m).


             A doua categorie de relief cuprinde Cmpia Amazonului (peste 50% din teritoriul Braziliei), ntinzndu-se şi prin vestul Podişului Mato Grosso, unde face joncţiunea (peste  Bolivia şi Paraguay) cu Cmpia Parana-Paraguay.
 
    
             
             Clima are următoarele tipuri: ecuatorială (n Bazinul Amazonului), subecuatorială (la nord şi zona ecuatorială a Amazonului), semiaridă caldă (n N-E) şi temperat caldă (n sud).
             Fluviile principale sunt Amazonul (cu afluenţi foarte mari: Rio Negro, Yapura, Tapajos, Madeira ş.a.), Sao Francesco (cu o cascadă ce i mparte cursul navigabil n două sectoare) şi Parana care trece n Argentina. Rurile Podişului Braziliei dispun de cascade şi de un mare potenţial energetic.
             Vegetaţia este dominată n nord de pădurea ecuatorială numită aici selvas (ocupă 1/3 din pădurile lumii şi produce o mare parte din oxigenul atmosferei). Pe platouri se dezvoltă vegetaţia de savană şi stepă, cu ierburi nalte sau scunde, cu tufişuri şi arbori rari, ale căror rădăcini ajung pnă la 20 m adncime. Aceste asociaţii poartă diferite denumiri: campos (n sud, acum cu plantaţii de cafea, bumbac, fructe sau cu paşuni), sertao (la N-E de campos, cu vegetaţia mai xerofilă - cactuşi mari, arbuşti spinoşi), caatinga (cu arbori mici, ale căror frunze cad n anotimpul arid).
 
    

            
1 n Brazilia domină albii (60%) proveniţi din portughezi, spanioli, italieni, germani ş.a. Urmează metişii (30%), negrii (6%), amerindienii (2%) şi mulatrii (1,8%). Peste 80% din populaţie locuieşte n fşia atlantică, mai ales n sud-est. Jumătate din teritoriu are o densitate sub 1 loc./km2, cu precădere n Amazonia şi n Podişul Mato Grosso. Aici există grupuri etnice specifice.
             Sub aspect religios, 88% sun catolici, apoi protestanti, ortodocşi ş.a. 75% din populaţie trăieşte la oraş, dar mulţi n arealele periferice, sărace.
             Principalele oraşe sunt situate n est: Sao Paulo (15,2 milioane loc.), Rio de Janeiro (10,2 mil.), Salvador (92,1 mil.), Brasilia (1,8 mil.) ş.a. Este vestit n lume Carnavalul de la Rio care are loc de Lăsata Secului.
             Brazilia este a opta putere economică a lumii, deşi ncă dependentă de economia S.U.A. şi de cea europeană. Totodată, Brazilia a acumulat numeroase datorii externe.
             Agricultura este de tip latifundiar. Se practică monocultura, cu producţii pentru export, ce duc la secătuirea solului. O altă cultură, pe spaţii mari, este cea a arborilor de cauciuc, n special n Amazonia. Se mai cultivă cacao, porumb, orez, manioc, batate, fasole, oleaginoase, fructe tropicale (ananas, banane). Dispune de mult lemn (locul III pe Glob), cu specii deosebite, ca pinul de Parano.
             La bovine (140 mil. capete), Brazilia deţine locul I pe Glob. Se mai cresc ovine ( 21 mil. capete), porcine (33 mil. capete), caprine (12 mil. capete), cabaline. Pescuitul atinge 900 000 tone/an.
             Resursele minerale sunt bogate: petrol, aur, diamante, sare, fier, nichel, uraniu, bauxită, tungsten, staniu. Se exportă mult fier şi bauxită. Brazilia are numeroase hidrocentrale (acoperă 70% din necesarul intern).
             Industria s-a dezvoltat mai ales cu capital străin, dominant din S.U.A. Periodic au existat creşteri şi recesiuni. Brazilia are siderurgie, metalurgie neferoasă, maşini, aeronautică, dispune de numeroase şantiere navale, industrie textilă şi alimentară. Se importă unele produse alimentare, petrolifere şi se exportă cafea, fier, zahăr, cacao, lemn, ulei vegetal, tutun, pielărie etc.
             Turismul este impulsionat de potenţialul reprezentat de plajele Atlanticului şi de arealul Rio de Janeiro, n special n perioada de carnaval.
             Căile de comunicaţii se bazează mult pe reţeaua fluvială, reprezentată n special prin Amazon şi afluenţii săi. Brazilia dispune şi de flotă oceanică. Şoselele au o lungime de peste 400 000 km, ntre care se numără şi Transamazonia. Căile ferate sunt mai puţine (30 000 km) şi domină n ariile industriale. Traficul aerian este intens, Brazilia dispunnd de peste 20 de aeroporturi.

   

              Regiunea de sud-est şi de sud este cea mai dezvoltată. Se compune din două subregiuni:
                 
                 Triungiul Belo Horizonte - Rio de Janeiro - Sao Paulo reprezintă inima economică şi politică a ţării. n cadrul său, statul federal Minas Gerais este cel mai puternic industrializat, fiind loc de covergenţă ntre nordul sărac şi susul bogat, ntre litoralul suprapopulat şi interiorul Braziliei, ncă neexploatat. Aici s-a dezvoltat mult industria mecanică şi textilă. Sao Paulo este primul oraş al Americii de Sud, populat de urmaşii europenilor şi ai celor din Orientul Apropiat. n centura verde a metropolei s-au aşezat mulţi japonezi. Sao Paulo a prosperat pe baza producţiei de cafea şi deţine astăzi 4/5 din producţia industrială a Braziliei. Are, totodată, numeroase oraşe-satelit.
                
                 Subregiunea sudică este localizată n climat temperat, cu păduri de pin şi savane care fac trecerea spre pampa argentiniană. Portughezii au părăsit n trecut majoritatea acestor locuri, apoi au fost colonizate, n sec. al XIX-lea, de imigranţi germani, urmaţi de italieni, polonezi ş.a. Domină creşterea vitelor pentru carne, a porcilor, cultura orezului şi viţa-de-vie.
             
             Regiunea central-vestică a cunoscut o creştere progresivă a populaţiei şi o integrare economică după nfiinţarea noii capitale, Brasilia.
 
             Regiunea centrală prezintă condiţii dificile de mediu (mai ales n Moto Grosso). n prezent, se remarcă o uşoara tendinţă de creştere a populaţiei, regiunea fiind pusă n valoare agricol şi minier.
             
             Regiunea amazoniană cuprinde nordul Braziliei (40% din ţara, dar are numai 15 mil. loc.). Se caracterizează prin ploi, căldură şi pădure. Nu se pretează pentru agricultura; există totuşi plantaţii de cauciuc şi palmier de cocos. Drumurile sunt greu de utilizat, iar exploatările miniere dificil de realizat.
             
             Regiunea de nord-est prezintă o faşie litorală, fertilă şi spre interior un climat semiarid. Aici s-au fixat primii colonişti şi s-au făcut primele plantaţii de trestie de zahăr, utiliznd sclavi negri. Totodată, aici s-a introdus bumbacul şi cafeaua. Cele mai mari suprafeţe se folosesc pentru creşterea animalelor. Această regiune traversează o puternică criză economică.  
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica