referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Italia

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Clima: În N clima este continentală, cu ierni relativ reci, veri călduroase şi precipitaţii abundente. Italia peninsulară are un climat mediteranian, cu veri secetoase şi calde şi cu ierni ploioase şi blânde. De la N la S temperaturile cresc concomitent cu scăderea precipitaţiilor...

Varianta Printabila 


1
ITALIA
LA REPUBLICA ITALIANA

    Italia este situat n Europa de Sud ntre 3529’26”- 475’29” lat. N. şi 637’32”-1831’14” long. E.
    Vecini: Franţa, Elveţia, Austria, Slovenia, marea Adriatic, marea Ionic, marea Tireanian, marea Liguric                                
     Relieful: Italia cuprinde o parte continental, format din versantul intern al arcului Alpilor şi Cmpia Padului, şi o alta peninsular, ocupat de lanţul muntos al Apeninilor, de dealuri şi nguste cmpii litorale. Alpii, n N, se prezint sub forma unui zid masiv care se desfşoar pe cca. 1200 Km pe direcţia V-E. Pe aceeaşi direcţie se disting Alpii Piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia, Alpii Lombarzi mai puţini nalţi – dar cei mai extinşi şi uşor accesibili –la poalele crora s-au format, prin bararea unor vi glaciare, mari lacuri glaciare (Maggiore, Lugano, Como, Garda ) şi Alpii Veneţieni, cu bogat relief carstic. Apeninii, care ocup cea mai mare parte a peninsulei şi se continu şi n insula Sicilia, sunt fragmentaţi şi prezint altitudini mai mici dect Alpii. Sunt cunoscuţi pentru caracteristicile lor vulcanice: cmpuri de lav , vulcani activi, lacuri vulcanice, cutremure frecvente. Morfologic distinct de restul Italiei, insula Sardinia este un bloc vechi masiv, puternic erodat, cu aspect de podiş.
Coastele Italiei msoar peste 9000 Km şi sunt joase şi nisipoase spre marea Adriatic şi nalte şi abrupte spre marea Tirenian.  Numeroasele bi şi golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor;
    Clima: n N clima este continental, cu ierni relativ reci, veri clduroase şi precipitaţii abundente. Italia peninsular are un climat mediteranian, cu veri secetoase şi calde şi cu ierni ploioase şi blnde. De la N la S temperaturile cresc concomitent cu scderea precipitaţiilor.  
    Moneda:  Lira Italian
Istoria: La nceputul mileniului 2 .C. n Pen. Italic ptrunde primul val indo-european, urmat, n sec. 12-11 .C., de noi valuri italice. n sec. 10-9 .C., n vestul Italiei şi fac apariţia etruscii, a cror putere politic şi civilizaţie atinge maxima strlucire n sec. 7-6 .C. Grecii ntemeiaz, ncepnd cu sec. 8 .C. primele colonii n sudul peninsulei şi Sicilia. Emancipat n 510 .C. de sub suzeranitatea etrusc, statul roman devine n sec 2 .C., stpnul ntregii Italii şi şi extinde n secolele urmtoare hegemonia n Bazinul Marii Mediterane, punnd bazele celui mai puternic imperiu al antichitţii. Detronarea lui Romulus Augustus de ctre cpetenia german Oduacru marcheaz sfrşitul Imperiului Roman de Apus. Italia este stpnit de heruli, ostrogoţi, apoi cucerit de Imperiul Bizantin; n 568 longobarzii cuceresc Nordul. n 756 ia fiinţ statul papal cu capitala la Roma. Cucerit n 773, regatul longobard este inclus n statul franc. n Sicilia se stabilesc la nceputul sec. al IX-lea arabii. n timpul domniei mpratului Otto I, Italia de Nord şi Central sunt incluse n imperiul romano-german care intr n conflict cu papalitatea. n sec. XI-XII arabii sunt eliminaţi din sudul Italiei de ctre normanzi. Oraşele din Italia de Nord şi Central, Veneţia, Genova, Florenţa, Milano, care nfloresc n secolele XIII-XV devenind patria umanismului şi Renaşterii, decad n sec. XV-XVI. ntre 1495-1595 Italia este cmp de btlie ntre Franţa şi Spania. Prin pacea de la Cateau-Cambrsis (1559), cea mai mare parte a Italiei revine Spaniei, iar dup tratatele de la Utrecht şi Rastatt (1713-1714), habsburgilor austrieci. Cu excepţia Siciliei şi a regatului Sardiniei, ntreaga Italie este unit de Napoleon I n 1809. Dup rzboiaele napoeoneene, un puternic val al mişcrii de eliberare naţional zguduie ntreaga Italie; la 9.02.1849, Mazzini şi Garibaldi proclam la Roma republica, dar reacţiunea european nbuş aspiraţiile populare. Regatul Piemontului este statul n jurul cruia se realizeaz unificarea Italiei; n urma rzboiului franco-piemontezo-austriac, Lombardia se uneşte cu Piemontul (1859). n 1860-1861 Garibaldi şi “cmşile roşii” elibereaz Sicilia şi Italia de Sud. Victor Emanuel II din dinastia de Savoia se proclam, n 1861, rege al Italiei. Rzboiul austro-prusac din 1866, n care Italia este aliata Prusiei, are ca urmare unirea Veneţiei cu Italia. La 20.09.1870 este eliberat Roma, care devine n 1871 capitala statului italian.
    n 1929, acordul italo-papal de la Lateran statueaz independenţa Vaticanului şi stabileşte statutul bisericii catolice n Italia.
    La 10.06.1940, Italia se altur Germaniei, n cel de-al doilea rzboi mondial, atacnd Franţa, Grecia, Iugoslavia şi participnd la agresiunea mpotriva U.R.S.S. Dup debarcarea anglo-american din Sicilia (10.07.1943), regimul dictatorului Mussolini este rsturnat şi Italia declar rzboi Germaniei.
    La 18.06.1946 este proclamat Republica Italian.
    Diviziuni administrative: Italia este mprţit n 20 de regiuni.
     Valle d’Aosta: Situat n partea de N-V a Italiei n zona montan a masivului Mont-Blanc la graniţa cu Franţa. Resursa principal este turismul. Capitala: Aosta.
    Piemont: vestit regiune plan ntre Alpi şi Apenini traversat de rul Pad. n aceast zon este concentrat 3/5 din producţia italian de orez. De asemenea, regiunea  Asti este celebr prin vinurile şi brnzeturile produse aici.  Capitala: Torino- centrul industriei auto (Fiat) italiene.
    Lombardia: Reprezint zona cea mai atractiv a Italiei. Ocup zona de cmpie dintre rurile Ticino şi Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria siderurgic, chimic şi mecanic), Bergamo (industria textil şi mecanic), Pavia (important centru universitar). Capitala: Milano – reprezint centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene.
    Veneto: Situat n zona aluvionar de vrsare a rului Pad şi afluenţilor si. Regiune predominant agricol. n zona Mestre-Marghera, lng Veneţia, sunt concentrate rafinrii de petrol şi industrie chimic. Capitala: Venezia – important port şi centru cultural şi turistic.
    Tretino-Atto Adige: Regiune italian cu statut special divizat n dou provincii autonome: Trento şi Bolzano, etnic predominant german.
Friuli-Venezia Giulia: Situat la poalele Alpilor Carmici. Zon cu tradiţie agricol. Capitala:  Trieste –oraş port cu statut de zon liber.
Emilia-Romagna: Regiune ce flancheaz masivul muntos al Apeninilor.. Zon agricol renumit pentru sfecla de zahr. Capitala: Bologna – important centru industrial (siderurgie, industrie alimentar) şi comercial (piaţ cerealier şi zootehnic).
Liguria: Regiune n zona litoral la Marea Liguriei. Relief n terase, favorabil cultivrii pomilor fructiferi şi mslinilor. Renumit prin marmura de Carrara. Capitala: Genova – important port comercial, şantiere navale.
Toscana: Una dintre cele mai frumoase şi renumite regiuni ale Italiei avnd n centru valea rului Arno. Oraşe  importante: Pisa şi Siena. Capitala: Florenţa – centru cultural şi turistic de importanţ mondial.
Umbria: Regiune colinar cu vi sinuoase. Patria Sfntului Francisc din Assisi. Capitala: Perugia.
Marche: Zon muntoas, riveran la marea Adriatic, strbtut de vi adnci. Litoralul este bogat n plaje. Capitala: Ancona.
Lazio: Reprezint leagnul civilizaţiei romane, cuprins ntre Apenini, la est şi coasta tirenian la vest şi strbtut de rul Tibru. Capitala: Roma - totodat capitala Italiei şi a creştintţii de rit catolic unde se afl statul Vatican.
Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lanţul munţilor Apenini. Capitala:: L’Aquila- centrul siderurgic.
Campagna: Regiune cu cmpii fertile unde se practic cultura cerealelor, tutunului, cnepii.. Capitala: Napoli – situat n golful cu acelaşi nume şi dominat de prezenţa vulcanului Vezuviu.
Molise: Regiune cu relief muntos, vi profunde, pduri ntinse. Capitala: Campobasso.
Puglia: Regiune bogat n resurse agricole. Capitala: Bari - important centru comercial cu legturi cu lumea oriental.
Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemntoare: relief montan grandios şi sever, zon de coast pietroas. Capitala:  Potenza, Catanzaro.
Sicilia: Cea mai mare insul mediteranian dominat de vulcanul Etna. Este o zon agricol cerealier. Oraşe importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala: Palermo.
Sardinia: Situat n marea Tirenian se caracterizeaz printr-un relief muntos şi plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul şi turismul estival. Capitala: Cagliari.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica