referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Europa

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Belarus are o suprafata de 207.600 km.Populatia este de 10.439.916 loc.Capitala este Minsk iar limba care se vorbeste este belarusa sau rusa.
Cehia are o suprafata de 78.864 km si o populatie de 10.318.958.Capitala este Praga iar limba vorbita este cea ceha...

Varianta Printabila 


1                             EUROPA


Europa este geologic şi geografic o peninsulă, formând cincimea vestică a Eurasiei. Este considerată în general ca un continent de sine stătător, deşi aceasta este mai mult o definiţie culturală decât una pur geografică. Europa este mărginită la vest de oceanul Atlantic, oceanul Arctic la nord, munţii Urali şi râul Ural la est, marea Caspică, munţii Caucaz şi marea Neagră la sud-est şi marea Mediterană la sud.

Ca mărime, Europa este penultimul continent din lume, fiind puţin mai mare decât Oceania, cu o suprafaţă de 10.600.000 km˛. Ca populaţie este al doilea continent în lume, după Asia, cu aproximativ 700.000.000 de locuitori, sau 11% din populaţia lumii.

Articol principal: Istoria Europei

Europa are o istorie lungă a unor mari reuşite culturale şi economice, începând din Epoca Bronzului. Originile culturii vestice sunt în mod general atribuite grecilor antici şi Imperiului Roman, care a supus întreg continetul pentru mai multe secole. După declinul Imperiului Roman, Europa a intrat într-o perioadă de stagnare, cunoscută cu numele de Evul Mediu, care s-a terminat prin fenomenul numit Renaştere şi prin Noii Monarhi, ce aveau să marcheze noi descoperiri, explorări şi creşterea cunoştiinţelor ştiinţifice. Din secolul XV, naţiunile europene, în special Spania, Portugalia, Franţa şi Marea Britanie, au construit mari imperii coloniale, cu dependenţe în Africa, Americi şi Asia. Revoluţia Industrială a început în secolul XVIII, ducând la o prosperitate sporită şi deci la o creştere în populaţie. După Al Doilea Război Mondial şi până la sfârşitul Războiului rece, Europa a fost împărţită în două mari blocuri politice şi economice: Naţiunile comuniste din Europa de Est şi ţările capitaliste din Europa de Vest. În jurul anului 1990, blocul estic s-a fărâmiţat

Geografic, Europa este formată din următoarele 45 de ţări (în ordine alfabetică):
•    Albania
•    Andorra
•    Austria
•    Belgia
•    Belarus
•    Bosnia şi Herţegovina
•    Bulgaria
•    Croaţia
•    Cipru
•    Danemarca
•    Elveţia
•    Estonia
•    Finlanda
•    Franţa
•    Germania
•    Grecia
•    Irlanda
•    Islanda
•    Italia
•    Letonia
•    Liechtenstein
•    Lituania
•    Luxemburg
•    Macedonia
•    Malta
•    Muntenegru
•    Regatul Unit
•    Moldova
•    Monaco
•    Norvegia
•    Olanda
•    Polonia
•    Portugalia
•    Republica Cehă
•    România
•    Rusia
•    San Marino
•    Serbia
•    Slovacia
•    Slovenia
•    Spania
•    Suedia
•    Turcia
•    Ucraina
•    Ungaria
•    Vatican
Mări şi oceane
•    Marea Baltică
•    Marea Nordului
•    Marea Neagră
•    Marea Mediterană
•    Oceanul Atlantic

Populaţia europeană este de rasă albă sau caucaziană, împărţită în două mari grupuri subetnice, cel format de nordici, care au o culoare a pielii de un alb clar cu influenţe de roz, părul blond şi ochii între albaştri şi verzi, şi mediteraneenii care pot avea pielea de un alb clar până la culori maronii închise, cu părul de culoare castaniu închis sau chiar negru şi cu ochii de diverse culori, dar mai ales castaniu închis. Ambele grupuri deţin indivizi cu păr creţ.

Au fost multe grupuri etnice, cele care au invadat continetul european, dintre care cele mai importante sunt dacii, celţii, germanii, vikingii, latinii sau romanii, etruscii, ibericii, elenii şi grecii, slavii etc. din cei consideraţi legitimi ai acestui continent, dar şi imigranţi din continentul asiatic (arabi, evrei, fenicieni, asirieni, ţigani etc.).

În Europa din zilele noastre există şi alte tipuri de emigranţi între cei asiatici şi din orientul îndepărtat, şi anume africanii şi latino-americanii. Estimările cele mai blânde ale ONU prevăd 70 de milioane de imigranţi până în 2050, în condiţiile în care populaţia tradiţională a Europei va scădea până în jur de 300 de milioane ( http://www.france.diplomatie.fr/europe/actual/chevenement.gb.html ). Astfel nu este exclusă transformarea "bătrînului continent" într-o a doua Americă şi dispariţia unei culturi proprii milenare

Graniţele României de astăzi includ o mare parte din teritoriul statului antic Dacia. În vremea lui Burebista aceasta cuprindea şi vaste teritorii la sudul Dunării, la răsărit de Nistru şi vest de Tisa (până la Alpi. Sub regele dac Decebal Dacia era deja în mare parte cucerită de romani, care aveau control asupra teritoriilor de la sud de Dunăre (Moesia şi Dardania), asupra Panoniei (între Tisa şi Alpi) şi a regiunii sudice dintre cursul inferior al Prutului şi Marea Azov. Dacia lui Decebal a fost şi ea în mare parte ocupată de către Imperiul Roman în anul 106 (împaratul Traian) care ulterior s-a retras din Dacia nord-dunăreană in perioada 270-275 (sub împăratul Aurelian). În acea perioadă numele Dacia a continuat să se folosească pentru două provincii romane sud-dunărene (din Serbia şi Bulgaria de astăzi), dar şi pentru teritoriul de la nord de Dunăre. În acelaşi timp, pentru regiunea dintre Marea Adriatică, Marea Neagră, Marea Marmara şi Marea Egee se încetăţenea termenul de "Romania", de la care vine şi numele actual de România.

Nicolae Iorga, pe baza izvoarelor istorice studiate o viaţă, concluzionează în Istoria românilor, publicată în parte postum, că poporul român s-a format "între Carpaţii beşkizi şi Pelopones şi de la Marea Adriatică la Marea Neagră." Această constatare este făcută şi de P. P. Panaitescu, Silviu Dragomir şi alţii, cu formula etnografică românii sunt urmaşii traco-ilirilor romanizaţi. Părintele Dumitru Stăniloaie observă că romanizarea - subiectul unor dezbateri vaste - s-a realizat în primul rând prin Creştinarea traco-ilirilor, proces care determina şi romanizarea şi deschidea calea către o latinizare adevărată şi pentru cei din apropierea comunităţilor creştine.

Invazia slavă din sec. VII va avea două efecte devastatoare pentru români. Întâi, va permite grecilor să transforme Romania în Imperiu romaic, adică grecesc (prin termenul de romaic se arăta continuitatea prin greci a Imperiului roman). Apoi va separa pe românii din sudul Haemului (Munţii Balcani), de cei din nord. Separarea va cunoaşte o serie de întreruperi şi mişcări de unificare, ca cea a Asăneştilor (sec. XII-XIII), fără a putea fi însă împiedicată până la capăt. Românii sudici - aromânii - vor rămâne separaţi de cei nordici. Alte ramuri ale poporului român - românii din Dalmaţia şi Istria, cei din Crimea, Zaporojia şi Caucaz - vor dispărea şi ele, total sau aproape total, în decursul istoriei.

În Evul Mediu, populaţia de pe teritoriul actual al României trăia în trei principate distincte: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. In secolul 18, primele două (Moldova 1711, Tara Romaneasca 1716) au fost vasale Imperiului Otoman, dar aveau autonomie internă, perioada cunoscuta ca perioada domnitorilor fanarioti. Transilvania aparţinea Ungariei, apoi Imperiului Otoman, apoi Imperiului Austro-Ungar, dar având de asemenea o autonomie largă.

Statul modern român a fost creat prin unirea dintre principatele Moldovei şi Ţării Româneşti, în anul 1859, odată cu alegerea concomitentă ca domnitor în ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost nevoit să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, denumită şi Monstruoasa Coaliţie, datorită orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului. După înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, conducerea ţării a fost asigurată de o Locotenenţă Domnească, aceasta fiind indirect responsabilă pentru perpetuarea Unirii. Aceasta nu fusese garantată decât pe parcursul domniei lui Cuza, momentul fiind depăşit de introducerea unei case domnitoare străine, de Hohenzollern din ramura catolică: din 1881, regi. România a devenit independentă în urma participării la războiul ruso-turc din 1877-1878.

Ţara îşi va mări teritoriul ca urmare a celui de-al doilea război balcanic, când în urma Păcii de la Bucureşti (1913) se obţine Cadrilaterul şi a Primului Război Mondial, când Transilvania, Bucovina şi Basarabia sunt obţinute, în cea mai mare parte, prin aplicarea politicii "autodeterminării naţiunilor" (principiile wilsoniene, cu iniţiative locale şi plebiscite), dar având ocazional aspectul unor campanii militare (1918-1919).

Basarabia, Bucovina de nord şi Ţinutul Herţa au fost încorporate Uniunii Sovietice în 1940, recuperate în anul 1941 şi apoi din nou încorporate în Uniunea Sovietică în anul 1944, iar astăzi se află în componenţa Republicii Moldova şi a Ucrainei. În anul 1940, Cadrilaterul a fost restituit Bulgariei.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, România va deveni o ţară comunistă sub influenţa Uniunii Sovietice - contracarată, după cca. 1965, de o variantă autohtonă de regim comunist, ocazional, în probleme de politică externă, în opoziţie cu URSS. Regimul a rămas îndepărtat de orice altă tentativă de reformă internă, întorcându-se la abordări dogmatice autoritare, cu manifestări represive, pe măsură ce era confruntat cu politicile de Perestroika. În decembrie 1989, la capătul unei serii de evenimente sângeroase, edificiul politic comunist s-a prăbuşit.

Numele ţării a fost Republica Populară România (RPR, 1947-1965) şi Republica Socialistă România, (RSR, 1965-1989). Numele actual, România, datează din 1989.

După încheierea Războiului rece în 1989, România şi-a îmbunătăţit relaţiile cu Europa, a aderat la OTAN în 2004 şi este într-un stadiu avansat al integrării europene. Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană a fost semnat de reprezentanţii statelor membre şi cei ai ţărilor aderente în Luxemburg, la Abaţia Neumünster, pe 25 aprilie 2005, urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2007. Procesul de ratificare al Tratatului de aderare este în plină desfăşurare în parlamentele ţărilor membre.

Vezi şi: Preşedinţii României, Regii României, Domnitori români, Integrarea României în Uniunea Europeană



1 Clima Europei

          Clima Europei este determinata de asezarea sa (in cea mai mare parte) in zona temperata, de influenta pe care o exercita Oceanul Atlantic, impreuna cu curentul cald al Curentul Cald al Golfului si Marea Mediterana si de configuratia reliefului si a tarmurilor.

          Principalul factor de formare al climei Europei il constituie insa circulatia atmosferica deasupra acestui continent. Aceasta se dezvolta sub influenta a doi centri de actiune permanenti: anticiclonul dinamic subtropical al Azorelor si minima islandeza, iar in perioada rece si sub influenta anticiclonului termic eurasiatic.

          Din punct de vedere climatic, Europa este situata intre pozitia de iarna a frontului polar (care trece de-a lungul tarmului sudic al Mediteranei) si pozitia de iarna a frontului arctic (situat dincolo de tarmul nordic al Europei). Dupa caracterul circulatiei atmosferice, Europa poate fi impartita in doua zone climatice: zona temperata, care cuprinde cea mai mare parte a continentului si zona subtropicala, despartite intre ele prin lantul Muntilor Pirinei, Alpi si Balcani, orientati vest-est.

          Zona temperata se caracterizeaza printr-o activitate ciclonica foarte intensa, ce se dezvolta de-a lungul frontului polar arctic, care determina marea variabilitate a timpului in cursul anului. Aceste fronturi se formeaza la intalnirea maselor reci de aer arctic, cu cele de aer polar maritim mai calde, de deasupra Atlanticului, precum si la intalnirea aerului tropical cu cel polar.

         Deplasarea de la vest catre est a ciclonilor provoaca intensificarea precipitatiilor pe versantii vestici. Frecventa ciclonilor scade treptat catre est. Aceasta influenta se resimte in special in Europa de Vest. Partea estica a Europei, mai ales in perioada rece a anului, se afla sub dominatia anticiclonului eurasiatic (siberian), care determina formarea vanturilor reci si uscate de nord-est.

          In Europa sudica, trecerea ciclonilor este mai frecventa iarna, cand se inregistreaza maximul de precipitatii. In cursul verii in aceasta zona predomina aerul tropical. Din aceasta cauza, conditiile climatice din timpul verii sunt apropiate de cele ale stepelor subtropicale, iar in cursul iernii, din cauza trecerii ciclonilor, conditiile climatice corespund cu cele ale zonei temperate.

         Ca o consecinta a intinderii Europei in latitudine si a cresterii spre nord a oblicitatii razelor solare, cantitatea de caldura primita descreste de la sud spre nord. Descresterea este atenuata de marirea catre poli a duratei zilei, precum si de energia suplimentara, transportata de apele calde ale curentului Golfului.

         Sub efectul incalzirii suprafetei subiacente in cursul anului, sistemele barice care influenteaza clima Europei se deplaseaza catre nord in timpul verii si spre sud, iarna.

         Evolutia centrelor de actiune in cursul anului determina invazii frecvente de aer arctic, aer polar maritim, aer tropical maritim si aer tropical continental. Prin transformarea acestora, desupra regiunilor centrale si estice ale Europei se formeaza aerul polar continental.

         Particularitatile de circulatie a aerului deasupra Europei creeaza conditii deosebite in ceea ce priveste temperatura si umezeala aerului, precipitatiile atmosferice etc.
 Regimul temperaturii aerului, in special in anotimpul de iarna, este puternic influentat de vanturile de vest, care transporta mase de aer mai calde de deasupra Atlanticului (Curentul Golfuluii). Din aceasta cauza, directia izotermelor se aseamana in aceasta perioada mai mult cu cea a meridianelor.

         Izoterma de 0oCa lunii ianuarie imparte continentul, din punct de vedere termic, in doua regiuni: de o parte Europa de vest si de sud, cu un climat mai cald, de nuanta maritima (in special iarna); de alta parte, Europa de est si de nord, cu o clima temperata continentala (ierni friguroase). Aceasta izoterma, impreuna cu cea de 10oC a lunii ianuarie, care trece prin sudul Peninsulelor: Iberica, Italica si Balcanica, delimiteza regiunile calde ale Europei.

         In timpul verii, Europa este marginita la nord de izoterma de +10oC a lunii iulie, care desparte regiunea de tundra de cea a padurilor de conifere.

         Regimul precipitatiilor este, de asemenea, conditionat de circulatia maselor de aer si de relieful foarte variat al Europei. Ca efect al circulatiei vestice, care deplaseaza mase de aer umed, cantitatile maxime de precipitatii cad pe tarmurile apusene ale continentului si pe pantele vestice ale muntilor (in medie 1000...2000 mm pe an). Cele minime (in jur de 500 mm) se inregistreaza in zonele adapostite (campiile din partea estica, regiunile interioare ale Suediei si Finlandei). Precipitatiile de iarna scad treptat de la vest catre est, din cauza slabirii activitatii ciclonice si a dezvoltarii anticiclonilor in aceeasi directie.

         Din punctul de vedere al conditiilor climatice luate in ansamblu, determinate de caracterul circulatiei maselor de aer, Europa poate fi impartita in patru regiuni climatice: Europa nordica, vestica, estica si sudica (mediteraneana).

        Clima Europei nordice (Islanda, Peninsula Scandinavica, Finlanda, precum si etremitatea nordica a partii europene a Rusiei) se formeaza in cea mai mare parte sub influenta aerului polar maritim de deasupra Oceanului Atlantic si a frecventelor patrunderi de aer arctic. In general, clima acestei regiuni este umeda si relativ blanda in partea vestica, datorita influentei Curentului cald al Golfului si ceva mai aspra in est, ca o consecinta a orientarii muntilor Scandinavici (NE-SV), care impiedica patrunderea spre rasarit a acestei influente. Regimul elementelor climatice se caracterizeaza prin uniformitate. Este specific numarul mic de zile senine intr-un an (pana la 50 de zile), in timp ce zilele noroase depasesc 300, cele mai multe fiind cu ceata.

         Iarna predomina vanturile puternice dinspre vest si sud-vest, provocate de trecerea frecventa a ciclonilor, care transporta aerul mai cald de deasupra Oceanului Atlantic.
 In timpul verii, cea mai mare frecventa o au vanturile dinspre nord, care, transportand mase reci de aer arctic, provoaca adeseori ingheturi, chiar in mijlocul perioadei calde a anului. Transformarea acestuia in aer polar continental se desfasoara lent in aceasta regiune, datorita intinselor paduri de conifere, care acopera suprafata pamantului si a numeroaselor lacuri, ce consuma o cantitate importanta de caldura in procesul evaporatiei. Din aceasta cauza, verile sunt racoroase (temperatura aerului sub 15oC).

        Europa Vestica (Franta, Belgia, Olanda, Danemarca, Anglia si partea de sud a Norvegiei) se caracterizeaza printr-o clima mai dulce, cu iarna calda (peste 0oC) si vara racoroasa (intre 15 si 18oC). Aici predomina masele de aer polar maritim, cu o intensa activitate ciclonica in perioada rece a anului. In cadrul acestei regiuni climatice este caracteristica variatia anuala uniforma, atat a temperaturiii cat si a precipitatiilor, amplitudini termice anuale intre 10 si 15oC si ploi in tot cursul anului, avand insa o frecventa mai mare toamna si iarna, cand activitatea ciclonica este mai intensa. Stratul de zapada este instabil.
 Europa estica in care este situata si tara nostra se caracterizeaza printr-o clima temperata continentala. Vara este foarte calduroasa, iar iarna rece, fapt care determina mari amplitudini termice anuale.

         Principala masa de aer o constituie aerul polar continental, care se formeaza in ramura europeana a anticiclonului de iarna asiatic, prin racirea si uscarea aerului polar maritim deasupra invelisului de zapada. In cursul iernii sunt frecvente inversiunile termice. De asemenea au loc invazii ale aerului arctic, care scad temperatura aerului pana sub -40oC. In timpul verii, in aceasta regiune se constata prezenta maselor de aer tropical, care provin din regiunea mediteraneana, sau se formeaza in sudul Peninsulei Balcanice si in Campia Panonica, Campia Romana si in zona de stepa a teritoriului european al Rusiei. Formarea se produce atunci cand peste Europa domina anticiclonul Azoric, sub forma unei dorsale de mare presiune, care creeaza conditii pentru producerea unor perioade mai lungi sau mai scurte de seceta. Cantitatea maxima de precipitatii se inregistreaza la sfarsitul primaverii si prima jumatate a verii.

          Conditii climatice deosebite se observa pe coasta de sud a Crimeei. Aceste conditii se formeaza sub influenta muntilor care se opun invaziilor maselor de aer rece, din nord si sub influenta Marii Negre, a carei suprafata este iarna mai calda decat uscatul inconjurator. In felul acesta Marea Neagra contribuie iarna la intensificarea activitatii ciclonice din Marea Mediterana, iar vara la extinderea in aceasta zona a dorsalei anticiclonului Azoric. Tipul special de clima care se creeaza aici, cu ierni foarte blande si ploioase si veri senine si uscate este asemanator tipului subtropical.

          Intre regiunea de vest si cea de est se formeaza un climat de tranzitie (in Europa centrala), in care verile sunt mai calduroase decat in clima temperata maritima din vest, iar iernile sunt ceva mai calde decat in clima temperata continentala din est.
 Europa sudica apartine din punct de vedere climatic zonei subtropicale. Ea este limitata la nord de puternice lanturi muntoase (Muntii Pirinei, Muntii Alpi si Muntii Balcani), care opresc invaziile de aer rece din nord. Acest aer arctic ocoleste lanturile de munti pe la vest si est, coborand brusc temperatura aerului. Ninsoarea care se produce in aceste cazuri formeaza un strat de zapada, care se mentine numai cateva zile in partile nordice ale regiunii.

          In cursul verii, regiunea mediteraneana este expusa influentei aerului tropical, care in parte se formeaza pe loC. Perioadele de timp cald, senin si uscat sunt destul de lungi, iar nebulozitatea foarte redusa. Iarna, in jumatatea vestica a regiunii (Peninsulele Iberica si Italica), predomina aerul polar maritim, in partea estica a zonei subtropicale (Peninsula Balcanica) predomina aerul polar continental. Din aceasta cauza, temperatura aerului depaseste peste tot 0oC, cu exceptia partii centrale a Peninsulei Balcanice, unde coboara la -1...-2oC. Precipitatiile cele mai bogate se inregistreaza iarna, datorita activitatii ciclonice care se dezvolta de-a lungul frontului polar, deplasat mult catre sud in acest anotimp. Ele depasesc 1 000 mm in regiunile vestice ale celor trei peninsule (pe versantii vestici ai Muntilor Alpi Dinarici ajung chiar la 3 000 mm) si scad sub 500 mm in partile estice

Continentul Europa
Pe glob, Europa este un continent important, deosebit de frumos si
civilizat.
Continentul Europa are o importanta istorica universala, deoarece
aici au existat civilizatii antice, creatoare de mari valori materiale si
spirituale cum ar fi Imperiul Roman sau Grecia. Putem spune deci,
ca Europa sta la baza civilizatiei, culturii, economiei, stiintei si teh-
nicii mondiale moderne.
Pentru a cunoaste Europa, trebuie sa-i cunoastem caracteristicile ge-
ografice si sa-i intelegem cultura si civilizatia, aflate intr-o continua
evolutie.
Continentul nostru este inconjurat de oceane si mari la vest, sud si
nord, dar este strans legat de continentul Asia prin muntii Ural.
Deoarece este inconjurat pe trei laturi de ape, continentul Europa,
are aspectul unei mari peninsule.
Lungimea continentului de la est catre vest este de 5600km iar de
la nord catre sud in linie dreapta de 3900km. Are o suprafata de
10.000.000km patrati si o populatie de 700.000.000 de locuitori.
Relieful Europei este foarte variat, acesta fiind unul dintre factorii
ce influenteaza clima si duce la etajerea acesteia.
Europa este strabatuta de multe fluvii si rauri cu debite si lungimi
impresionante cum sunt: Dunarea, Volga, Niprul, Rinul si altele.
Vegetatia Europei este puternic influentata de clima si multe zone
de vegetatie naturala au fost transformate in terenuri agricole.
Fauna, este determinata de vegetatie deoarece aceasta ofera animale-
lor hrana si adapostul necesar existentei lor.
Solurile sunt diferite in functie de zona de vegetatie si clima, in
Europa gasindu-se soluri brune, cenusii, argiloase, dar si cernoziom.
Popoarele din Europa, dupa origine si limba vorbita, se impart in:
popoare romanice ( italieni, spanioli, portughezi, francezi, romani. )
popoare germanice (germani, englezi, olandezi, suedezi, norvegieni,
danezi, islandezi. )
popoare slave (rusi, ucrainieni, polonezi, belarusi, bulgari, cehi,slovaci)
Alte popoare mai sunt: grecii, turcii, ungurii, finlandezii, albanezii,
si irlandezii.
Europa este continentul cu cea mai mica populatie rurala.
Satele europene aveau odinioara functie agricola, dar in ultimele
decenii si-au dezvoltat mineritul, industria, comertul, si turismul,
devenind adevarate orasele.
In Europa, orasele erau cunoscute inca din timpul civilizatiei roma-
ne, iar aici avem multe exemple: Londra, Paris, Roma, Drobeta,
Viena, si altele.
In prezent, cele mai mari orase ale Europei sunt: Moscova, Londra,
Paris, Milano, Sankt Petersburg, Berlin, Madrid, Atena, Kiev, Viena,
Hamburg, Barselona, Bucuresti, Budapesta etc.
Europa concentreaza cel mai mare numar de tari puternic industria-
Lizate cum ar fi: Franta, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii,
Italia, Federatia Rusa etc.
In Europa se gasesc minereuri de fier, carbune, hidrocarburi, mine-
reuri neferoase, metale pretioase, roci de constructie si altele.
Transporturile au luat o amploare deosebita, atat transporturile pe
uscat, cat si cele pe apa sau in aer.
Comunicatiile au cunoscut si ele o puternica dezvoltare, mai ales
cele prin cablu si satelit.
In Europa, fiind multe tari cu economie dezvoltata, comertul a luat
amploare deosebita, iar la export predomina produsele finite ca: nave
maritime si fluviale, masini, avioane, produse chimice, produse ali-
mentare si multe altele.
In prezent Europa, este cel mai vizitat continent, turismul cunoscand
o dezvoltare fara precedent.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica