referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Biosfera

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Deteriorarea mediului ambiant este cauzată de: existenţa prea multor automobile, avioane cu reacţie şi nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care funcţionează după tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apă şi energie, fenomene care sunt determinante, în ultima instanţă, de necesităţi crescânde ale unei populaţii aflate în stare de explozie demografică şi îndeosebi de existenţa marilor aglomerări urbane...

Varianta Printabila 


1


                                          MEDIUL   NATURAL

    “Mediul natural”, adică aerul, oceanele, mările, lacurile, apele curgătoare, solul şi subsolul şi formele de viaţă pe care aceste ecosisteme le creează şi le susţin este imaginea cea mai comună pe care omul obişnuit şi-o face atunci cnd vorbeşte despre mediul nconjurător.
    Pnă nu demult resursele naturale ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. Perfecţionarea şi modernizarea proceselor tehnologice, utiliznd cele mai noi cuceriri ştiinţifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu şi pe cele energetice. Ca urmare a industrializării şi creşterii producţiei de bunuri au sporit mult materialele ce afectează mediul ambiant.
    O pădure, o baltă sau un lac, de exemplu, formează fiecare n parte  un “ecosistem” care se intercondiţionează reciproc şi se readaptează continuu n căutarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determină condiţiile de viaţă pentru regnurile vegetale, animale şi pentru exponentul său raţional – omul, reprezentnd mediul natural. n mediul natural distingem componente fizice naturale: aer, apă, relief, sol.
    Organismele apar sub forma vegetaţiei şi animalelor depinznd att de factori tereştri ceea ce ne ajută să nţelegem implicaţiile care pot urma unor modificări terestre.
    Astfel noţiunea de “mediu nconjurător” cuprinde de fapt, toate activităţile umane n relaţia om-natură, n cadrul planetei Terra.
    Natura reuşea pnă la urmă să refacă pădurile tăiate, vntul care unfla velele, rurile care puneau n mişcare roţile, deci sursele de energie utilizate de civilizaţiile agricole erau regenerabile.
    Odată cu sporirea populaţiei globului, ce a decurs paralel cu perfecţionarea organizării sociale şi, n special odată cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele două secole, ncercarea omului de a domina n lupta aspră cu natura, de a-i smulge lacom bogăţiile ascunse, ncepe să aibă tot mai mult succes.        
    Deteriorarea mediului ambiant este cauzată de: existenţa prea multor automobile, avioane cu reacţie şi nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care funcţionează după tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apă şi energie, fenomene care sunt determinante, n ultima instanţă, de necesităţi crescnde ale unei populaţii aflate n stare de explozie demografică şi ndeosebi de existenţa marilor aglomerări urbane.
    Mediul nconjurător reprezintă un element esenţial al existenţei umane şi reprezintă rezultatul interferenţelor  unor elemente naturale – sol, aer, apa, climă, biosferă – cu elemente create prin activitatea umană. Toate  acestea interacţionează şi influenţează condiţiile existenţiale şi posibilităţile de dezvoltare viitoare a societăţii.
    Un alt factor care dăunează mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejeră n spaţiile verzi. Comportamentul individului poluează mediul ntr-o măsură mai mare sau mai mică, fie sub forma activităţii cotidiene, fie a consumurilor turistice.
    Prin dezvoltarea activităţii umane sunt afectate toate componentele mediului n proporţii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervaţiile, precum şi biosfera.
                                         Natura in primejdie
    De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omel cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale.Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice.Pana aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.
    De cand primul topor primitiv a doborit intaiul arbore, padurile au pierdut jumatate din intinderea lor, in timp ce omenirea in acest rasimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii de ori.Distrugerea padurilor, carora li se datoreste in cel mai inalt grad stabilitatea si calitatea a trei elemente fundamentale ale vietii oamenilor - solul,aerul si apa - s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase. Padurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului, relativ subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale.


                                              Omul si Clima
   Clima reprezinta procesele si fenomenele meteorologice, caracteristice unei anumite regiuni sau intregului glob, determinat de radiatia solara si de circulatia generala a atmosferei.
    Omul a invatat sa-si construiasca adapostul in functie de clima la care s-a adaptat sa traiasca: locuitorii din tarile calde isi amenajeaza locuinta din materiale usoare si racoroase, din barne sau din bambus si pamant, inlesnindu-I o mai buna aerisire si racorire. In regiunile temperate oamenii au inventat alte materiale de constructie mai rezistente, care sa pastreze mai multa caldura iarna dar si sa tina racoare in timpul verii.
    In zonele reci, locuintele sunt prevazute cu ferestre si pereti dublii, cu materiale termoizolatoare si posibilitati de incalzire. In tinuturile polare, din lipsa altor materiale de constructie, omul si-a construit locuita din bucati de gheata si zapada captusita prin interior cu blanuri de vulpe si urs polari.
    Aspectul locuintelor din campie este diferit de cel al celor din zona deluroasa sau montana. In aceasta zona precipitatiile fiind mai reduse si predominand mai mult cele lichide au determinat pe localnici ca acoperisurile caselor sa aiba o inclinatie mai mica







fata de a celor construite in zona montana, care au o inclinare foarte mare, cu scopul de a retine cat mai putin cantitatea sporita de precipitatii lichide si solide.
    In vechime oamenii suportau mult mai greu variatiile climatice ivite in timpul deplasarilor pe care le faceau. Astazi cu posibilitatile tehnice existente, oamenii se adapteaza mult mai usor unui climat impropriu, cu ajutorul diferitelor materiale moderne de constructie sau instalatiilor de aer conditionat.


                                               Rasele umane

    Exista patru rase omenesti de baza: caucaziana, mongoloida, australoida si negroida. Fiecare rasa poate fi impartita in mai multe populatii.
    In general, caucazienii au pielea deschisa la culoare. Aici sunt inclusi majoritatea europenilor antivi, nord-africanii, popoarele Orientului Mijlociu si indienii.
    Mongoloizii au si ei pielea mai deschisa, dar farta si nasul sunt mai late. Aceasta categorie include nu doar chinezii si inuitii, ci si americanii nativi.
    Australoizii tipici au pielea de culoare inchisa si includ aborigenii si locuitorii multor insule din Pacific.
    Negroizii au pielea inchise si au un maxilar inferior mai mare, nari mai mari si buze proeminente. Cei mai multi negroizi au parul negru si cret si ochii caprui inchis;
    Deplasandu-se dintr-o regiune a lumii in alta, grupurile rasiale au fost nevoite sa se adapteze diferitelor conditii climatice si de viata ceea ce a determinat evolutia grupurilor rasiale.
    Persoanele din regiunile reci au o constitutie robusta, picioare si brate relativ scurte, ceea ce contribuie la pastrarea caldurii corpului.
    Persoanele din regiunile secetoase si calduroase sunt inalte si slabe, cu membre lungi, care permit pierderea rapida a caldurii.
    In general, oamenii sunt capabili sa tolereze mai bine caldura decat frigul, fapt ce reflecta originile africane ale omului. Principalele diferente dintre rase constau in modurile in care acestea fac fata frigului.
    Clima si mediul nu determina doar culoarea pielii oamenilor si metodele de conservare a caldurii, ci si forma fetei acestora.


                            Aspecte geografice ale aşezărilor umane

    n decursul devenirii sale istorice omul şi-a creat un mediu artificial pentru a se feri de o natură ostilă. Prin grupare a mai multor locuinţe au rezultat aşezările umane.
    Aşezările umane se mpart n două mari categorii: sate şi oraşe.
    ntre ele există o serie de asemănări, dar mai cu seamă deosebiri.
    Satul se deosebeşte de oraş n principal prin următoarele elemente:
    - are n general o populaţie mai puţin numeroasă.
    - gradul de dotare cu unităţi edilitar- sociale, culturale şi de nvăţămnt a satului comparativ cu oraşul este mai scăzut.
    - fizionomia specifică a satului dată de o structură n general mai puţin compactă a locuinţelor n vatră, predominarea imobilelor cu un singur nivel şi reţea de drumuri de categorie slabă şi mediocră. Populaţia satului este ocupată preponderent n activităţi primare, pe cnd oraşului i sunt specifice activităţile secundare şi cele terţiare.
    Oraşul este o formă de organizare, nzestrare şi utilizare a unui teritoriu n scopul concentrării, transformării şi redistribuirii produselor necesare ntreţinerii, recreerii şi progresului unei populaţii de pe teriorii diferite ca ntindere (de la zona imediat nconjurătoare pnă la ntregul glob). El se nscrie n peisaj prin clădiri, reţea de drumuri etc. şi presupune o asociere teritorială şi corelaţie funcţională ntre un nucleu central (aglomeraţia) şi un spaţiu nconjurător de ntindere variabilă, de la caz la caz şi de la epocă la epocă. Odată cu concentrarea mai accentuată de bunuri (materii prime, preoduse fabricate şi semifabricate, forţă de muncă, mijloace de ntreţinere, bunuri spirituale etc.) ncepe de obicei funcţia urbană. Trebuie subliniată pe această cale importanţa poziţiei geografice n alegerea locurilor de concentrare urbană.    Componentele teritoriale ale oraşului sunt: vatra – suprafaţa cuprinsă n linia de contur a zonei clădirilor de locuit; intravilanul – suprafaţa afectată construcţiilor, nglobnd toate zonele funcţionale ale oraşului mai puţin teritoriul agricol; extravilanul – restul suprafeţelor din perimetrul administrativ al oraşului.
    Cele mai mari orase ale lumii (populatia  - in milioane locuitori):
    Tokyo (Japonia)………………….27,0
    Ciudad de Mexico (Mexic)………16,6
    Sao Paulo (Brazilia)……………...16,5
    New York (SUA)………………...16,5
    Mumbay (India)…………………15,1
    Shangay (China)…………………13,6
    Los Angeles (SUA)………………12,4
    Calcutta (India)…………………..11,9
    Buenos Aires (Argentina)………..11,8
    Seul (Rep.Coreea)………………11,6


                                       Atmosfera terrei      

    1. Trasaturi generale ale Atmosferei Terestre
    Deasupra continentelor si oceanelor se afla un invelis gros numit atmosfera, a carui existenta este necesara pentru desfasurarea vietii pe Terra. Acest in velis asigura mediul favorabil aparitiei si dezvoltarii biosferei.
    2. Alcatuirea si structura atmsferei
    Atmosfera este alcatuita din diferite gaze, apa in stare de vapori si aerosoli


                                   Vremea si prevederile ei

    Vremea (timpul) reprezinta starea fizica a atmosferei intr-un loc (intr-o regiune) la un moment dat. Ea este caracterizata prin anumite valori ale elementelor meteorologice (presiune atmosferica, temperaturi, umiditatea aerului, precipitatii, vant etc.) si de un anumit mod de manifestare a fenomenelor meteorologice (bruma, chiciura, polei, viscol, grindina, seceta, uscaciune, roua etc.).


                                             Apele Terrei

    In mod obişnuit apa este un lichid. Ea nsă poate exista n trei stări diferite de agregare, trecnd cu relativă uşurinţă dintr-una n alta: lichidă, gazoasă (vapori) şi solidă (gheaţă).
    Apa are cteva caracteristici (geografice) specifice:
    - Realizează un circuit continuu ntre oceane, atmosferă şi uscat;
    - Are o mare capacitate de absorbţie a căldurii, se ncălzeşte şi se răceşte mai ncet dect orice alt lichid, avnd o influenţă reglatoare asupra temperaturii Pămntului;
    - Fierbe la 100 grade C şi ngheaţă la 0 grade C;
    Unităţile geografice ale hidrosferei n care e organizează apa sunt: oceanele, mările, apele curgătoare, lacurile şi apele subterane, gheţarii. Apa se găseşte ntr-un permanent schimb (circuit).        
    Circuitul apei pe Terra constă n evaporarea apei de la suprafaţa oceanelor şi a continentelor, ridicarea ei n atmosferă, precipitarea sub formă de ploaie sau zăpadă şi rentoarcerea ei n ocean, fie n mod direct, fie prin intermediul apelor curgătoare sau pin gheţari.



                                 Cum circula apa in natura?

    Circuitul apei in natura - se refera la drumul pe care-l parcurge apa in natura. Apa este singurul element care exista in forma naturala in toate cele trei stadii: lichida, gazoasa (vapori) si solida (gheata). Datorita caldurii solare, apa de la suprafata oceanelor se evapora si formeaza norii. Norii trec prin zone cu aer rece, vaporii din care sunt formati se racesc, devin picaturi sau cristale de gheata si cad pe sol sub forma precipitatiilor. O parte din precipitatii se evapora din nou, iar o alta parte este absorbita de sol. O parte din apa absorbita de sol este folosita de plante ca sa se hraneasca, plantele transpira si apa se evapora din nou. Alta parte se strange in sol, se colecteaza formand rezervoare de apa care isi fac drum spre suprafata si formeaza raurile si paraurile care apoi se varsa din nou in ocean. Deci iata cum, apa evaporata din ocean, ajunge tot acolo dupa un intreg circuit. Solul actioneaza ca o sita deasa si filtreaza apa care se colecteaza in bazine. El retine toate impuritatile acumulate de apa in intreg circuitul.


                   Apele oceanice şi continentale

    Oceanele - acopera 70% din suprafata Pamantului si contin 97% din apa de pe Pamant. Pamantul este singurul loc din sistemul solar in care apa se gaseste in forma lichida. Oceanele sunt importante pentru ca ele afecteaza clima si temperatura, absorb radiatiile solare.
       
    Oceanele sunt nsă mult mai mari dect oricare continent. De fapt, ele nconjoară suprafeţele de uscat şi nu invers. O singură excepţie o formează Oceanul Arctic care, conform definiţiei generale, este o mare mediterană.
        Mările sunt ntinderi de apă, mai mici sau mai puţin adnci dect oceanele. Ele se clasifică după raporturile lor cu oceanele şi continentele n mări mărginaşe (comunică larg cu oceanul, fiind un fel de golfuri ale acestora), continentale (nconjurate de uscat, comunicnd cu oceanul sau cu o altă mare, prin strmtori), mediterane (situate ntre 2-3 continente şi/sau ghirlande insulare: Mediterana, Mediterana Asiatică, Mediterana Americană şi „Oceanul” Arctic).  
        Rurile şi fluviile sunt organisme care colectează apele superficiale continentale. Uneori se generalizează sub un singur nume, ca de exemplu: pru, ru, fluviu, avnd la bază o delimitare după mărime. Rurile şi fluviile au un regim de curgere permanent, deoarece se alimentează nu numai din ploi ci şi din ape subterane.
     Lacurile reprezintă mase de apă care stagnează n excavaţiuni ale continentului.  Dimensiunile lor sunt variabile; adncimea ncepe de la cţiva metri şi pnă la 1620m cat are Lacul Baikal, iar suprafaţa de la foarte mică la 37 000km pătraţi, cat are Marea Caspică. Lacurile formate prin acţiunea omului (antropice), spre deosebire de cele naturale, sunt artificiale. Din această categorie fac parte lacurile de acumulare pentru hidrocentrale, pentru alimentarea cu apă a localităţilor, pentru irigaţii, etc. In ţara noastră sunt numeroase asemenea lacuri, amenajate pe Dunăre, Bistriţa, Argeş, Olt, Siret etc. Pe Glob, mari lacuri de acumulare au fost amenajate pe fluviile Nil, Volga, Zambezi, Colorado, Enisei etc.   

                                   Poluarea şi protectia apei
    Prin poluarea apelor se nţelege degradarea proprietăţilor fizice şi chimice ale acestora. Poluarea apelor este un fenomen de mare actualitate, cu efecte nocive asupra vieţii oamenilor şi organismelor acvatice. De aceea o serie de organisme internaţionale prevăd o serie de legi pentru prevenirea pericolelor de poluare. Se interzice n primul rnd deversarea oricăror reziduuri petroliere şi radioactive n apele internaţionale şi ale rurilor.  
    De unde vin valurile?
    Valurile apar pentru ca sunt cauzate de vant. Furtunile puternice de vant cauzeaza valuri puternice. Cutremurele si vulcanii sunt alte fenomene care mai pot cauza valuri.   Cand au loc in adancul oceanelor, ele fac sa se miste o cantitate uriasa de apa si creeza TSUNAMI. Valurile obisnuite sunt create in principal de vant. Cand bate vantul, moleculele de apa pare ca sunt luate si purtate de vant de-a lungul apei. De fapt, vantul trage suprafata apei si o onduleaza, miscind-o in cerc. Miscarea asta continua sub apa si descreste spre maluri. Pe masura ce valul traverseaza apa, sunt colectate din ce in ce mai multe molecule, ceea ce creste marimea valului. Valul nu inseamna ca o cantitate masiva de apa se misca ditr-un loc in altul, ci se vede energia vantului care calatoreste prin apa. Ca sa intelegi mai bine, gandeste-te la cum vantul flutura o panza.
    De ce este oceanul albastru?
    Pentru ca el reflecta culoarea albastra a cerului. De aceea, intr-o zi inorata, culoarea oceanului va fi gri. Uneori, in locurile foarte limpezi si mai putin adanci, oceanul este verde din cauza ca, fiind transparent, se vede planctonul (plantele care traiesc in ocean).
    De ce sunt oceanele sarate?
    Cand apa izvoraste din pamant si formeaza raurile, ea contine numeroase minerale.    Raurile ajung in oceane cu tot cu aceste minerale care se tot depun, pana cand, in o asa de lunga perioada de timp de cand s-au format oceanele, ele au devenit sarate. Si, odata cu trecerea timpului, devin din ce in ce mai sarate. Chiar daca apa din oceane se mai evapora, mineralele raman.
                                                Mediile naturale
   
1 Mediile polare
    • Acopera cele doua  parti ale planetei delimitate de cercurile polare.
    • Regiunile polare sunt cele mai reci din lume, pe toata perioada anului.
    • La polul Sud temperatura medie este mai mica de –25grade C,  iar iarna coboara pana la  -65 grade C. La Polul Nord, unde influenta marii indulceste putin climatul, temperatura minima absoluta este de –70 grade Celsius.
    •  Razele solare cad in aceste zone oblic si ajung la sol dupa ce au traversat atmosfera pe distante mari, oferind foarte putina caldura si fiind partial reflectate de zapada sau gheata. Solul este in permanenta inghetat si frigul face ca rocile sa crape.
    • Anotimpul favorabil ciclului vegetativ este foarte scurt, ritmul neregulat al zilelor si al noptilor si solul inghetat fac posibila doar existenta catorva speciii  de plante foarte adaptate. Pe insulele si continentele mediilor polare nu cresc decat muschi, licheni si o serie de plante rare.
    • Animalele au o blana foarte deasa ( ursul alb, vulpea polara) si  un strat gros de grasime. Mai multe specii de mamifere marine traiesc exclusiv in Arctica, foca cu barba , foca cu gluga,  foca de Groenlanda hranindu-se cu pesti si crustacee.
    • In apele reci ale Oceanului Arctic isi duc viata in permanenta si unele balene, ca balena de Groenlanda.
    • In apele reci, bogate in saruri minerale, se gaseste din abundenta plancton.
Mediile reci
    • Mediile reci sunt expuse unor ierni foarte lungi si destul de aride, zapada poate acoperi solul timp de 9 luni.
    • Temperatura coboara iarna pana la –40 grade C si in unele zone chiar mai jos. Vara se instaleaza brusc, ea este scurta, relativ calda si ploioasa, cu o temperatura medie de aproape 20 grade C.
    • Frigul  este puternic si zilele sunt scurte, in consecinta, vegetatia este rara, cresc numai plante scunde de tundra( muschi, licheni, arbori pitici)
    •  Majoritatea animalelor raman in tundra numai in anotimpul frumos. Iaculs este una din speciile rare care traieste aici in permanenta. Renul, iepurele arctic migraza spre sud in anotimpul rece. Cea mai frumoasa pasare este harfangul, cucuvea cu penajul alb cu pete maro, care se hraneste cu rozatoare mici.
    • Cu cat ne departam de cercul polar, temperatura creste si ploile sunt mai dese.   Perioada vegetativa creste la randul ei si permite aparitia arbustilor, a arborilor (exclusiv conifere) care constituie taigaua.
    • Padurea boreala (taigaua) este formata din molizi, brazi, pini si zada. Acestes sunt  adaptate la frig datorita radacinilor adanci, scoartei grase care le protejeaza de umiditate, formei piramidale care impiedica strangerea zapezii pe crengi. Etajul inferior al padurii este acoperit de un covor continuu de muschi si licheni, plante erbacee si de unele plante cu fructe: afinul, coacazul, zmeurul.
    • Unele animale, ca hermina,  traiesc tot anul in regiunile reci. Altele isi petrec vara spre nord, in tundra, si iarna se alatura faunei permanente din padurea boreala. Lupul traieste la liziera padurii in care intra in grupuri organizate. Castorii construiesc baraje pe cursurile de apa.
    In padure traiesc numeroase pasari: gaita de Siberia, forfecuta, potarnichea zapezii, potarnichea alba
    • Locuitorii mediilor reci traiesc in general din vanat, pescuit si exploatarea padurilor.
    Mediile temperate
    Influenta oceanului in apropierea tarmurilor o clima blanda ,umeda, racoroasa si uneori cu vanturi puternice.Caracteristica zonei din jurul Mediteranei este clima calda, arida si uneori blanda.
    Principalele specii de foioase din padurile temperate sunt : fagul, stejarul, , plopul, carpenul ,artarul, frasinul si  castanul, sequoia, tulipierul.Alte plante sunt: alunul, macesul, ilexul,iasomie,azaleea, rododendronul,zambila,violeta. Animalele sunt;cerbul, mistretul,bursucul, vulpea, veverita si pasarea nandu.
    Mediile tropicale
    Aici trecem de la savana ierboasa la cea arboricola. Ele sunt spatii nesfarsite cu ierburi verzi si cu arbori bine adaptati la caldura. Plantele sunt: iarba-elefantului, baobabul, arborele de paine, acacia. Animalele din savana sunt erbivorele:gnu,zebre,bivoli,girafe si elefanti. Carnivorele: leu, leopard, ghepard. Pasarile sunt: dropia, barbusul, gangasul. Reptilele sunt: soparle si serpi. Insectele sunt: furnici,libarci, lacuste si termite. Aici sunt paduri galerii formate din: arbori ca acaju, smochini, palmieri, rafia. Raurile sunt populate de pesti, animale amfibii, hipopotami si crocodili.

                                             Tipuri de paduri
    Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. Putem descoperii mai multe biomuri forestiere si anume: paduri din zona temperata cu foi caduce, paduri taiga, padurile cu frunze persistente de tip mediteranean si paduri dense ecuatoriale care sunt cel mai bine reprezentate in bazinul amazonian, in Africa tropicala, in Indonezia si in Malaezia. Vegetatia este foarte bogata. Fauna este extrem de bogata si specializata.
    In zona calda se intalnesc padurea ecuatoriala si padurile musonice.
    Padurea ecuatoriala. Padurile din zona calda ocupa doar 6 % din suprafata uscatului, dar contin mai mult de jumatate din speciile de plante si animale de pe Pamant. Padurea ecuatoriala, caracteristica climatului ecuatorial, cald si umed tot anul, se deosebeste de celelalte paduri prin marea densitate de plante si prin etajarea sa in functie de inaltimea arborilor.
    Printre arborii padurii ecuatoriale cresc ierburi si ferigi arborescente. Pe trunchiurile si ramurile copacilor se sprijina si se incolacesc liane, lungi de peste 100 m. Din aceasta cauza, padurea ecuatoriala este foarte deasa, intunecoasa si greu de strabatut.
    Arborii au frunze mari si carnoase, iar florile lor sunt mici. Tulpinile sunt drepte, fara ramificatii, cu scoarta neteda si lucioasa si nu prezinta inele de crestere. Cei mai frecventi arbori sunt: mahonul, acajuul, abanosul, palisandrul, arborele de cauciuc, palmierul de ulei, bananierul, arborele de cacao, arborele de chinina etc.
    Numeroase specii de animale sunt perfect adaptate la conditiile mediului in care traiesc. Corpul lor este in asa fel alcatuit incat sa se poata strecura usor printre copaci, sa sara si sa se catare. Cele mai bine dezvoltate simturi sunt auzul si mirosul.  Pentru a se proteja de dusmani, multe dintre animalele padurii ecuatoriale iau culoarea mediului.
    In padurile ecuatoriale traiesc maimute de diferite marimi (cimpanzeul, urangutanul, gorila, cercopitecul, pavianul), serpi de mari dimensiuni, soparle, pasari viu colorate (papagali multicolori, pasarea colibri, pasarea paradisului), furnici, tantari si paianjeni uriasi. In Africa traieste musca te-te. Intepatura ei omoara vitele, iar la om provoaca boala somnului. La marginea padurii traiesc elefanti, rinoceri, hipopotami si jaguari.
    Padurile musonice se intalnesc in sudul Asiei, acolo unde bat musonii si unde, intr-un an, exista doar doua anotimpuri, unul ploios si altul secetos. Padurile musonice se deosebesc de cele ecuatoriale. In anotimpul secetos, cei mai multi dintre arbori isi pierd frunzele. De asemenea padurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta de portiuni de savana. Arborii au trunchiuri masive, cu inele de crestere si scoarta aspra. Curios este ca, odata cu pierderea frunzelor, arborii infloresc. Ca si in padurea ecuatoriala, pe trunchiurile copacilor se catara liane, dar ele sunt mai putine si au lungimi mai mici.
    Arborii care alcatuiesc padurile musonice sunt: abanosul (cu lemn negru), teckul (cu un lemn foarte tare, folosit la constructia navelor), santalul (cu lemn parfumat), palmierul.
    Padurile musonice sunt populate de maimute (giboni, macaci), elefanti indieni, tigri, pantere, serpi, soparle, veverite zburatoare si diferite specii de pasari.
    In zona temperata se intalnesc padurile de foioase si padurile de conifere.
    Padurile de foioase (cu frunze cazatoare) se gasesc in zona climei temperate umede (in partea centrala si vestica a Europei, in estul Americii de Nord, in Asia de Est), unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa creasca.
    Arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul, frasinul etc. Toamna, cand arborilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza inceteaza.
    In aceste paduri traiesc: lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul, veverita, pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, gaia, pitigoiul, sticletele s.a.
    Padurile de conifere (sau padurile boreale) apar doar in emisfera nordica, in America de Nord, Europa si Asia, dar se extind si catre sud in muntii inalti. Padurile de conifere ocupa suprafete foarte mari.
    Coniferele (bradul, molidul, pinul, laricele s.a.) sunt arbori inalti, cu trunchiul drept, fara ramificatii, cu frunze mici, aciculare, acoperite de ceara. Conifele nu isi pierd frunzele toamna. De la aceasta regula se abate doar laricele.
    In Europa si Asia, padurea de conifere se numeste taiga.
    Padurea de conifere ofera animalelor un bun adapost, mai ales iarna, si hrana tot anul. De aceea, cele mai multe animale sunt sedentare. Toamna migreaza catre latitudini mai mici doar unele pasari. Locul lor este luat de pasarile tundrei.

                            Despaduririle si urmarile lor catastrofale
    Dintre toate formele de covor vegetal, cele mai mari taieri le-a suferit padurea.
    In zonele calde, unde, din cauza climatului secetos, echilibrul ecologic este: padure vegetatie ierboasa teren agricol eroziune desert.
    La defrisarile din trecut, facute in special cu scopul extinderii pastoritului, agriculturii si asezarilor umane, timpurile moderne au adaugat taierile in scopuri economice pentru satisfacerea nevoilor de lemn ale societatii. Rezultatul nu consta doar in diminuarea padurii, ci si in degradarea ei progresiva. Padurile cultivate nu au acelasi randament ecologic, ca stabilitate, rezistenta si forta protectiva.
    In functie de impadurire, distingem:
    - tari cu paduri suficiente (in Asia, Oceania, America Centrala)
    - tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de echilibru ecologic (in Europa si America de Nord);
    - tari extrem de sarace in paduri (in Africa Tropicala, Australia).
    Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile, cum ar fi: lemn pentru constructii, pentru industria mobilei, a instrumentelor muzicale, celulozei, hartiei, lemn pentru foc s.a.
    Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri, dar si variate fructe si ciuperci, apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva.
    In procesul de fotosinteza, padurea are o contributie deosebit de importanta in regenerarea rezervei de oxigen la nivel local, cat si global.
    Arborii si arbustii din padure contribuie, de asemenea, la atenuarea zgomotului de intensitati diferite, au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian, a umiditatii si temperaturii aerului, precum si a vibratiilor aerului.
    Pentru bolnavii cu unele afectiuni respiratorii, padurile de rasinoase sau amestec de rasinoase si fag din zonele montane sunt benefice.
    Privita in ansamblu, contributia padurii la mentinerea echilibrelor in biosfera prezinta o importanta deosebita fie sub forma de masiv, fie ca perdele de protectie.  Din aceasta cauza, exploatarea padurilor, la nivel mondial sau national, trebuie rationalizata nu numai ca volum lemnos, dar si ca metode folosite pentru a se evita, pe cat posibil, reducerea fondului forestier. Cresterea suprafetelor de teren agricol, nu mai este posibil a se realiza pe seama micsorarii suprafetei de paduri, ba dimpotriva, cel putin la noi in tara, in multe zone se impune impadurirea unor terenuri neproductive.
    Datorita defrisarilor exagerate si distrugerii padurilor prin exploatari nerationale si a pasunatului excesiv, la nivel mondial, a luat proportii ingrijoratoare fenomenul de desertificare, evident mai ales pe continentul African, unde daunele produse padurii nu pot fi justificate ecologic si nici economic prin pasunatul fondului silvic.
In actiunea distructiva a fondului forestier, un rol insemnat il are si poluarea aerului, care produce fenomenul de uscare al arborilor.

                                      Animalele şi de ce contează ele
    Adesea se declara, in special de catre anumite grupuri religioase, ca animalele au fost puse pe Pamant pentru ca oamenii sa le foloseasca dupa bunul lor plac. Acest punct de vedere ajuta la explicarea gradului in care omenirea abuzeaza de animale.      
    Ar trebui sa reflectam asupra respectului pentru viata si a importantei lui in a sugera respectul nu numai pentru ceilalti oameni, ci de asemeni si pentru toate formele de viata, fie ele animale sau vegetale. Toate acestea isi au locul lor in lume.
    Adesea auzim ca de vreme ce animalele sunt specii diferite de oameni, modul in care le tratam nu este important. Oamenii care trateaza pe ceilalti oameni cu respect sunt mai predispusi sa arate respect si fata de alte specii
    Se cunoaste faptul ca animalele simt durerea si suferinta si manifesta spaima. Nu putem intelege pe deplin procesele lor de gandire, dar exista dovezi ca animalele au propriile lor societati si mod de viata.

                                                          PESTI
    Definitia pestilor: In general, pestii traiesc in apa toata viata lor, respira oxigen din apa prin organe speciale numite branhii, au solzi si inotatoare, sunt animale cu sange rece si dau nastere puilor din oua. Exista insa si unele exceptii, nu toti pestii au solzi si sunt si cativa care nu dau nastere puilor din oua. In aceste cazuri ouale se dezvolta in interiorul mamei si ea naste pui vii ca un mamifer.

   

   

                                                     REPTILE
    Definitia reptilelor si a amfibiilor: Reptilele si amfibiile au plamani pentru respirat, nasc pui din oua si au sange rece - corpul lor nu produce caldura proprie ci isi ia caldura de la soare. Caldura corpului lor se schimba in functie de caldura mediului inconjurator.
    Reptilele au pielea uscata, groasa si solzoasa si isi lasa ouale sub pamant.
    Amfibiile sunt adaptate unei vieti duble: in apa si pe uscat. Au pielea umeda, moale, isi lasa ouale in apa sau in arii umede. Isi incep viata in apa si apoi, ca adulti, corpul lor incepe sa se adapteze vietii pe uscat
          

                                                     PASARI
    Definitia pasarilor: Pasarile au sange cald, au corpul acoperit cu pene, au cioc si dau nastere puilor clocind oua. Exista pasari care desi au aripi nu pot zbura si unele pasari care pot inota in apa.
    

                                                    INSECTE
    Definitia insectelor si a arahnidelor: In general au o carapace tare in exteriorul corpului, au multiple perechi de picioare, respira prin niste gauri in interiorul corpului, au sange rece si dau nastere puilor din oua.
    Insectele au 3 perechi de picioare, antene pentru a "simti" mediul inconjurator iar corpul este format din 3 parti: cap, abdomen si torace. De obicei au aripi.
    Arahnidele au 4 perechi de picioare numite tentacule, au corpul format din 2 parti: cap si abdomen. Nu au aripi.
    

                                                 MAMIFERE
    Definitia mamiferelor: In general au corpul acoperit cu par, au sange cald si nasc pui vii pe care ii hranesc cu lapte.
    

    
 
                                     CURIOZITATI
    Curiozitati mamifere
    1. Cangurul nu poate merge inapoi; are o saritura mai lunga de 12 metri si sare cu o viteza mai mare de 60 km/ora.
    2. Girafa nu poate scoate nici un sunet dar aude anumite sunete: guitatul, sforaitul si behaitul.
    3. Elefantul este foarte inalt, intre 3 si 4,5 m, cantareste 5.000-7.000 kg, mananca in jur de 225 kg de mancare pe zi si bea 90 litri de apa.
    4. Elefantul nu vede foarte bine dar urechile si nasul il ajuta, poate mirosi apa de la 4 km distanta si este singurul animal care nu poate sari.
    5. Liliacul este singurul mamifer care zboara. In unele parti ale lumii liliacul ia locul albinelor in polenizarea florilor. Mananca insecte intr-o noapte cat jumatate din greutatea corpului.
    6. Ursul polar este stangaci. Ursul polar poate inota continuu 100 de km.
    7. O singura oaie poate furniza suficienta lana pentru fabricarea a 14 pulovere.
    8. Iepurele isi foloseste piciorul din spate pentru a bate toba cu el in pamant avertizandu-si prietenii de apropierea unui pericol.
    9. Cel mai rapid inotator uman, poate inota cu o viteza de 10 km/ora. Delfinul poate inota cu o viteza de 60 de km/ora. Daca inoti langa un delfin si incepi sa te scufunzi, el intotdeauna te va impinge la suprafata.
    10. Cimpanzeul foloseste unelte. Baga un bat sau a un fir de iarba in cuibul de termite si-l scoate plin de termite. Foloseste pietre ca sa sparga alune.
    11. Femela leu vaneaza mai mult de 90% din ceea ce mananca un grup de lei, in timp ce masculul prefera doar sa se odihneasca 20-21 de ore pe zi. Vanatul este mai intai mancat de leu, apoi de femele si ceea ce ramane mananca puii.
    12. Tigrul are si pielea cu dungi, nu numai blana. 2 tigri nu au aceeasi dispunere a dungilor. Dungile au rolul de camuflaj.
    13. Multe animale mor daca isi pierd un sfert din greuatea corpului, dar camila isi poate pierde aproape jumatate din greutatea corpului fara consecinte serioase. Cand gaseste apa, bea in 10 minute cat o treime din greutatea corpului ei.

    Curiozitati pasari
    1. Tatal emu ingrijeste puii cam un an si jumatate.
    2. Unele specii de vulturi pot zbura la altitudini mai mari de 11,5 km.
    3. Este stiut faptul ca pinguinii care traiesc in ape foarte reci isi depun ouale si la temperaturi mai scazute de -62 C sub 0 C.
    4. Pentru multi pinguini este o problema cum sa se racoreasca nu cum sa se incalzeasca. Unii dintre ei traiesc si in arii foarte calduroase din Australia sau Africa.
    5. Flamingo ia apa in ciocul lung, o lasa apoi sa se scurga ramanandu-i in gura doar micile insecte si animale de apa - asa isi face pranzul.
    6. In lume sunt mai multe gaini decat oameni. Numai in Anglia sunt 30,6 milioane de gaini care fac oua, ceea ce inseamna o jumatate de gaina pentru fiecare membru al populatiei. 807 milioane de pui sunt consumati in fiecare an in Anglia.

    Curiozitati reptile
    1. Broasca poate supravietui saptamani intregi temperaturilor foarte joase sau foarte ridicate chiar daca isi lasa mai mult de jumatate din corp sa inghete. Broasca exista cam din vremea dinozaurilor.
    2. Broasca testoasa exista pe pamant de dinaintea dinozaurilor si poate trai mai mult de 100 de ani. Broasca testoasa nu are dinti.
    3. Crocodilul nu-si poate scoate limba afara din gura.
    4. Cobra este singurul sarpe care isi face cuib pentru oua. In corpul femelei, ouale se formeaza ca un sir.
    5. Cobra este cel mai veninos sarpe din lume; veninul cobrei a fost studiat de oamenii de stiinta pentru obtinerea antidotului impotriva muscaturilor de sarpe.
    6. Din cauza cunostintelor superioare de inot broasca testoasa de apa este capabila sa migreze distante lungi de 3.340 km. Nu se stie de ce ele se intorc intotdeauna sa-si depuna ouale pe plaja pe care s-au nascut.

    Curiozitati insecte si arahnide
    1. Tarantula nu este un paianjen veninos. In unele cazuri, intepatura lui este ca o intepatura de albine. Exista insa si specii a caror intepatura provoaca probleme de respiratie.
    2. Pe pamant sunt mai mult de 4 milioane de milioane de furnici. O colonie de furnici include mai mult de 20 de milioane de furnici.
    3. Pentru a se proteja, unii fluturi au invatat sa zboare ca alte insecte pe care inamicii lor nu le mananca in mod normal. Unele specii de fluturi nu traiesc decat cateva zile.
     4. Sunt mai mult de 1.400 de specii de scorpion in lume. Scorpionii nasc pui vii, nu din depunerea oualelor.
    5. Exista 20.000 de specii de albine in lume. Albina este cea mai importanta insecta pentru ca ajuta la inmultirea florilor. In 5 minute, o intreaga colonie de albine pot omora o vaca prin intepaturi. Dupa ce albina isi pierde acul, ea moare.
    6. O lacusta poate sari o distanta mai mare de 20 de ori decat lungimea corpului ei. Dar un purice poate sari de 350 de ori marimea corpului lui. Este ca si cum un om ar sari lungimea unui stadion de fotbal.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica