referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Cuba

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Relieful insulei e variat: câmpii întinse până la cele uşor vălurite, dealuri abrupte şi munţi în principal în partea de sus. Cel mai înalt vârf este Pico Real del Turquino (2.005 m)...

Varianta Printabila 


1 CUBA

               DESCRIERE:

            Insula alungită Cuba este cea mai mare insulă din Caraibe şi este mărginită la nord de Strmtoarea Florida şi de Oceanul Atlantic de Nord, la nord-vest de Golful Mexic, la vest de Canalul Yucatan, la sud de Marea Caraibelor iar la est de Strmtoarea Windward. Cuba ocupă ntreaga insulă şi alte insuliţe nvecinate, (precum Isla de la Juventud, cunoscută şi sub numele de Insula Pinilor). Excepţie face Golful Guantanamo, o bază navală care a fost nchiriată de Statele Unite ncă din 1903. Insula principală este a 16-a dintre cele mai mari din lume.

Relieful insulei e variat: cmpii ntinse pnă la cele uşor vălurite, dealuri abrupte şi munţi n principal n partea de sus. Cel mai nalt vrf este Pico Real del Turquino (2.005 m).

Clima este tropicală mblnzită de vnturi regulate. Este un sezon uscat din noiembrie pnă n aprilie şi unul ploios din mai pnă n octombrie.

Havana este cel mai mare oraş al ţării şi capitala. Alte oraşe importante sunt: Santiago de Cuba şi Camagey. Printre cele mai cunoscute oraşe mici se numără Baracoa (prima aşezare spaniolă din Cuba), Trinidad şi Bayamo.


             ISTORIA:

            Populaţiile originale amerindiene (Taino, Siboney şi Guanajatabey) au căzut sub dominaţia Spaniei n secolul al XVI-lea. Lupta coloniei pentru independenţă a nceput n 1868 şi a continut de-a lungul secolului al XIX-lea pnă la Războiul spaniolo-american din 1898. Statele Unite au ocupat insula pnă cnd i s-a recunoscut independenţa n 1902, limitată totuşi de Amendamentul Platt (revocat n 1934), SUA continund să aibă a influenţă majoră n politica cubaneză.


1 Che Guevara, Fidel Castro Ruz, Camilo Cienfuegos, Ral Castro Ruz şi armata lor de rebeli a fost unul dintre grupurile numeroase de gherilă care se opuneau dictatorului Fulgencio Batista. 'Mişcarea 26 iulie' a lui Castro a absorbit rapid toate aceste mişcări şi a cucerit puterea, formnd guvernul n 1959, după victoria mpotriva forţelor militare loiale lui Batista. n momentul n care Batista a fost alungat de la putere, 75% din terenul cultivabil era proprietatea cetăţenilor străini şi companiilor străine (n special nord-americane). Noul guvern revoluţionar a adoptat reforma agrară şi a confiscat cea mai mare parte a proprietăţilor agricole ale companiilor străine. n scurtă vreme, relaţiile cu SUA s-au deteriorat. La nceput, Castro nu dorea să discute planurile sale de viitor, dar n cele din urmă s-a declarat comunist, explicnd că ncearcă să construiască socialismul n Cuba. Au fost stabilite relaţii deplomatice cu Uniunea Sovietică. Un guvern nou, condus de renăscutul Partid Comunist Cubanez, a nceput să pună n practică reformele economice promise de Castro. Printre alte lucruri, asistenţa medicală şi nvătămntul au devenit gratuite pentru toţi cubanezii pentru prima oară. Cu o oarecare ntrziere, o constituţie de inspiraţie sovietică a fost adoptată n 1976.

Pentru mai mlte decenii, Cuba a primit un ajutor (subvenţie) masiv din partea URSS, n schimbul zahărului cubanez, sovieticii livrnd petrol. O parte din cantitatea aceasta de petrol era consumată n Cuba, iar restul era vndut pe piaţa mondială pentru un profit de cteva miliarde de dolari. n schimbul acestei subvenţii sovietice, Cuba sprijinea mişcărle comuniste din toată America Latină (printre altele: Nicaragua, El Salvador, Guatemala, Columbia şi Chile) şi din Africa (Angola, Mozambic şi Etiopia). Numai n Angola existau peste 50.000 de militari cubanezi. Colapsul Uniunii Sovietice din 1991 i-a dat o lovitură economică grea Cubei, iar cnd sovieticii au ncetat acordarea ajutorului anual de 6 miliarde de dolari , guvernul comunist a chemat populaţia la "perioadă specială" de refacere.

n ciuda faptului că i-a fost interzis accesul la mprumuturile de la FMI şi Banca Mondială, deoarece Cuba este n zona debitorilor Clubului de la Paris cu sute de milioane de dolari, economia ţării nu s-a prăbuşit, deşi venitul pe cap de locuitor este ncă mai mic dect era n 1989 (dar n creşere lentă). Economia cubaneză are ca ramuri importante agricultura (tutun, zahăr, citrice), mineritul (nichel) şi turismul.

n 1996, administraţia Clinton a emis Legea Helms-Burton. Această lege stabileşte, printre altele, că orice companie străină care "face n mod conştient operaţiuni comerciale n Cuba cu proprietăti ale cetăţenilor SUA confiscate fără compensaţie" va intra n litigiu cu statul american, iar conducătorilor respectivelor companii li se va interzice accesul n Statele Unite. Sancţiuni pot fi aplicate companiilor din afara SUA, care fac comerţ cu Cuba. Această legislaţie a fost aplicată după doborrea a două avioane civile de către armata cubaneză. [1] [2]. Această legislaţie extrateritorială este considerată foarte controversată, iar emargoul SUA a fost condamnată pentru a 13-a oară n cadrul Adunării Generale a ONU din 2004 de 179 de state. Mai mult, membri ai Congresului SUA din amndouă partidele au criticat n mod deschis creşterea cheltuielilor pentru ntărirea embargoului. [3]

Cei mai importanţi parteneri comerciali ai Cubei sunt: Spania, Canada, Franţa, Italia, Anglia şi Japonia. Embargoul SUA mpotriva Cubei se aplică tuturor bunurilor, cu excepţia produselor medicale şi a mărfurilor agricole, care sunt autorizate de lege. Companiile agricole americane sunt libere să exporte n Cuba, cu condiţia plăţii n avans n bani gheată. Călătoriile cetăţenilor americani sunt n mare parte interzise prin lege. Totuşi, unii cetăţeni americani vizitează n mod ilegal Cuba, călătorind prin Mexic, Canada sau Bahamas, ei fiind mai apoi pasibili de plata unor amenzi mari dacă sunt puşi sub acuzare. nsă, autorităţile americane nu sunt foarte stricte cu turiştii obişnuiţi care nu sunt implicaţi n activităţi criminale.

       RELIGIA:

Peisajul religios al Cubei este marcat puternic de sincretismele de diferite tipuri. n era postrevoluţionară, religia a fost descurajată, iar din 1962 pnă n 1992, Vuba a fost n mod oficial un stat ateu. După această dată, prin amendarea constituţiei, Cuba a devenit formal un stat secular. Deşi vizita Papei Ioan Paul al II-lea a revigorat catolicismul oficial, cabanezii sunt de mai multe confesiuni, de la catolicismul popular la peste 50 de versiuni ale protestantismului sau la spiritism sau credinţe originare din Africa. Cele mai importante curente necreştine sunt Regla de Ocha (cunoscută şi ca Santera), care derivă din credinţa Yoruba, Regla de Palo Monte, care derivă din credinţe locale Congoleze, şi Sociedad Secreta Abaku, care derivă din credinţele societăţilor secrete masculine din regiunea Calabar, din sud-estul Nigeriei. Alte credinţe sunt francmasoneria şi bisericile Penticostale.

Se crede că Santeria şi catolicismul popular sunt cele mai larg răspndite religii n Cuba, deşi nu este neobişnuit ca indivizii să aibă mai multe credinţe n acelaşi timp şi să fie mebri al Partidului Comunist n acelaşi timp. De asemenea credinţa penticostală se dezvoltă rapid.

Cuba avea odată o comunitate evreiască mică dar activă, n Havana mai sunt una sau două sinagogi n funcţiune.

n Cuba, ziua de 6 ianuarie este ziua "Dia de los Reyes Magos", ("Ziua celor trei magi ") şi comemorează ziua cnd n care cei trei magi au venit să se nchine lui Isus, după cum este scris n Evanghelii. Ca n cele mai multe ţari latino-americanee şi n Spania, această zi este sărbătorită mpreun sau n locul Crăciunului.

Alte sărbători religioase importante sunt cele ale "Virgen de la Caridad del Cobre" (Fecioarei din Cobre, sfntul patron al Cubei, sincretizat cu Ochn al Santeriei) din 8 septembrie şi san Lzaro (Lazăr) (sincretizat cu Babalu Ay), pe 17 decembrie.
 
ECONOMIA:


 Economia Cubei este una a proprietăţii de stat, cu cteva mici ntreprinderi private. Turismul a devenit principala sursă de venituri, iar ntre 1993 şi 2004, dolarul SUA devenise monedă oficială (economia folosea un sistem cu două valute).

Economia Cubaneză a fost greu lovită de colapsul Uniunii Sovietice şi al CAER-ului, cu statele căruia făcea comerţ n principal. Printre roblemele mai recente se numără preţul ridicat al ţiţeiului, recesiunea pieţelor principalelor sale produse de export, zahărul şi nichelul, distrugerile provocate de uragane, (uraganul Charley a făcut pagube de aproximativ 1 miliard de dolari), recesiunea n turism şi condiţiile nesigure din economia mondială. La sfrşitul lui 2003 şi nceputul lui 2004, att turismul ct şi preţul nichelului au avut creşteri. Un factor important al restabilirii economiei cubaneze sunt banii expediaţi de americanii de origine cubaneză, (care reprezintă aproximativ 3% din economia tării, după unele estimări). Cuba face comerţ cu aproape toate ţările lumii, inclusiv cu SUA. Totuşi, Cuba datorează miliarde de dolari ţărilor Clubului de la Paris precum Franţa, Japonia şi Germania.

Cuba remarcată pentru iniţiativa naţională de practicare a agriculturii organice pentru a hrăni populaţia ameninţată de foamete. După prăbuşirea Uniunii Sovietice, Cuba a pierdut peste 70% din importurile chimicalelor necesare agriculturii, peste 50% dintre importurile alimentare şi cea mai mare parte a importurilor de petrol. Sectorul agricol, bazat pe un model puternic mecanizat şi chimizat a fost imediat distrus. Prin restructurarea industriilor agricole, prin eforturi ştiinţifice pentru găsirea de soluţii organice, Cuba a reuşit rapid să convertească cu succes toată agricultura la producţia organică. n ziua de azi, numai gricultura organică este permisă de lege


              POLITICA:


      Cuba este un stat comunist, sau o republică parlamentară condusă de un partid comunist care deţine monopolul puterii politice. (Toate partidele de opoziţie sunt considerate ilegale de constituţia cubaneză care afirmă că "Partidul Comunist Cubanez ... este forţa supremă călăuzitoare a societăţii şi a statului"). Fidel Castro este şeful statului şi şef al guvernului din 1959, la nceput ca prim-ministru şi după desfiinţarea acestei funcţii n 1976, ca preşedinte al Consiliului de Stat şi de Miniştri. Este de asemenea membru al Adunării Naţionale a Puterii Populare din partea municipalităţii oraşului Santiago de Cuba din 1976, Prim Secretar al Partidului Comunist Cubanez şi comandant suprem al forţelor armate.

Parlamentul unicameral cubanez este Asamblea Nacional del Poder Popular (Adunarea Naţională a Puterii Populare). Cei 609 membri sunt aleşi pentru un mandat de cinci ani şi nu există opoziţie. Candidaţii, care pot fi sau nu pot fi membri ai Partidului Comunist, sunt nominalizaţi de organizaţiile politice şi sociale proguvernamentale. Partidul Comunist Cubanez este recunoscut ca singurul partid politic legal, dar i este interzis prin lege să nominalizeze candidaţi. Totuşi, nici un oponent al guvernului nu a mai fost ales n parlament de la victoria revoluţiei.

n 2001 Oswaldo Pay Sardias şi membrii Proiectului Varela au ncercat să facă un plebiscit folosind prevederile Constituţiei Cubaneze care permite iniţiativa cetăţenească. Dacă ar fi fost acceptată de guvern şi aprobată de votul popular, amendamentele ar fi stabilit noi libertăţi precum cele de asociere, a cuvntului, a presei, ca şi libertatea de a ncepe o afacere privată. Petiţia a fost pnă la urmă respinsă de Adunarea Naţională iar The Petition was however refused by the National Assembly, iar măsurile luate ulterior au dus la ntemniţarea a 75 de prizonieri politici cu condamnări de pnă la 28 de ani pentru nvinuiri de colaborare şi primire de fonduri de la guvernul SUA. Vezi de asemenea Drepturile omului n Cuba


Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica